Vacanta de 10 zile Praga, Viena

TIPĂREȘTE

Salutare tuturor!

Recunosc, mea culpa, ca nu am mai dat pe aici cam de multisor, desi de citit am tot citit si m-am tot informat atunci cand nevoia m-a ajuns, chiar de pe acest site.

Postarea de astazi este o dezbatere a anului anterior, ca un fel de motivare a acestui an. Pare complicat, dar va asigur ca nu este :D

OK, inceputul este in anul 2016 cand, cuprinsi de frenezia primirii unor bani si dorinta de a vizita locuri si dincolo de Austria, am decis sa ajungem in Cehia, Praga.

Au fost 6 nopti de cazare, rezervate via booking si nu am regratat o secunda alegerea facuta, desi pensiunea care ne-a fost gazda ne avea musafiri de la orele serii si pana dimineata, in jur de 8.30. In restul timpului haladuiam si bantuiam orasul in lung si in lat.

Pensiunea unde ne-am cazat se numeste Vladar, 3 stele.

Cum imi place sa merg cu temele facute, m-am documentat cat de repede se ajunge in centrul istoric al orasului si in ce mod. Spre bucuria noastra, de la pensiune puteam lua doua statii un autobus, pentru ca apoi sa mergem 5 statii de metrou, de la Budejovicka la Museum.

Dimineata, la Budejovicka, pe o taraba sub scarile rulante, o doamna vindea zmeura la caserola (zilnic), asa ca luam o gustarica cu doar 7 lei (cam 40 de coroane), iar la Museum, cum ieseam din statie, imediat in dreapta intram la Starbucks pentru un binevenit croissant si o cafea. Asta era inceputul ca sa putem ajunge cu bine pe Na Prikope, la patiseria / boulangeria Paul unde puneam burta la cale pana catre ora 15 ale amiezii.

Ce am facut in cele 7 zile? Am incercat sa acoperim cat mai mult din ceea ce se viziteaza/face in acest frumos oras. Ca atare ne-am cumparat city card Praga pe durata de 3 zile si, cu ajutorul sau, am mers oriunde am avut gratuitate sau reducere: Castelul Praga (unde am stat aproximativ o ora si jumatate la o coada ce se intindea de dincolo de Palatul Schwanzerberg), am urcat la Turnul Petrini si in turn (spre rusinea mea a trebuit sa abandonez ideea privirii de la al doilea nivel facandu-mi-se rau), am intrat in Labirintul de oglinzi de langa Turnul Petrini unde atat am putut rade ca m-a durut capul...

Am vrut sa mergem si la observatorul astronomic, aflat cam la 500 de metrii de Labirint, insa, din pacate, era inchis, desi orele de program erau afisate, iar observatorul era inchis tocmai in intervalul de timp de vizitare. Mnah, o fi fost musai sa fie inchis. Nu am stat sa ne certam cu doamna care se ratoia la noi si alti turisti, in limba ceha, incercand sa ne explice de ce este inchis.

Asa ca am facut stanga-mprejur si ne-am dus catre Funicular, care, cu city card, este gratuit, deoarece este considerat transport in comun. Am coborat catre oras.

Pana la Castelul Praga, unde am avut gratuit de vizitat, cu city card, Catedrala Vitus, Turnul cu armuri, Biserica Sf. Gheorghe, Golden Lane, Sala Incoronarii din vechiul Palat, am luat autobusul Hop On Hop Off (gratuit cu city card, o sa va plictisesc cu asta), statia aflandu-se langa Biserica Sf. Nicolae din Stare Mesto, Orasul Vechi. Spre bucuria noastra ghidul audio din autobus era si in limba romana, ceea ce ne-a adus un zambet circular pe mutre (sotul, fiica si eu).

Intre alte obiective atinse, cu gratuitate sau reducere, au fost: Muzeul statuilor de ceara Grevin, pe strada Celetna. Pe aceeasi strada, putin mai jos, Muzeul Ciocolatei (nota 10 cu felicitari), am asistat la ora exacta la Ceasul Astronomic, am vizitat un muzeu de arta, tot in Stare Mesto, unde era o expozitie de arta asiatica, ceva mai incolo de Atrium Mall am intrat in Muzeul berii, un local simpatic unde meniul era cu pagini cu feluri de bere si la final, pe jumatate de pagina, era meniul de ceva de mancare, adica covrigei, cartofi prajiti, sticksuri...

Am colindat pe Parizska, strada din cartierul evreiesc, unde doamnele chinezoaice cumparau Vuitton de toate marimile de parca erau la supermarket. Din nefericire am ajuns cand tocmai cel mai vechi cimitir evreiesc si cel mai renumit, se inchidea, iar noi nu mai aveam cand sa ajunge sa il vizitam, in alta zi.

In Nove Mesto am vizitat Muzeul Fantomelor... nu a fost un ”wow”, insa a fost tare simpaticut si, recunosc, la un moment dat am simtit fiori pe sira spinarii.

Si un ”neaparat ” a fost sa luam masa, macar o data, la restaurantul Vytopna, despre care aflasem chiar aici pe ”AmFostAcolo” si care ne-a intrecut orice asteptare, ne-am bucurat ca niste copii si cred ca au ras cu mare pofta, de noi, ospatarii, privindu-ne cum ne extaziam in fata trenuletelor. Ca atare am ajuns de doua ori sa luam masa la Vytopna, restaurant aflat chiar langa statuia Sfantului Wenceslas, in Piata Wenceslas.

In rest am mancat fara sa ne uitam, neaparat, cat costa. Am mancat la Hard Rock Cafe, la Hooters :D, la localuri micute ascunse pe stradute in Stare Mesto ca sa gustam mancare locala, am mancat fast food la tarabele cu carnati de pe strada, chiar nu ne-am limitat in a gusta din cam de toate. Am urcat si in Dancing House de unde am admirat privelistea Vltavei pana catre Castelul Praga, iar la parterul cladirii am vizitat Muzeul Comunismului, hm... cam saracut, insa a reusit sa o impresioneze pe fiica mea care nu isi imagina ca eu si tatal ei am trait ceea ce era expus acolo.

Printre alte ”mofturi” ale noastre a fost o plimbare de doua ore, cu vaporasul, pe Vltava. Cu ocazia asta am avut parte de o priveliste superba a orasului. Si, ca sa punem si cireasa pe tort, fiica mea a primit cadou un portret in carbune, realizat de catre un artist pe Podul Carol (in lei ne-a costat cam 60, cadou din partea noastra, parintii).

Chiar inainte de ziua de plecare am vizitat Castelul Vysehrad, cu cimitirul sau celebru si Biserica Sf. Petru si Pavel (ce statui de sfinti infricosatoare sunt in biserica asta!) si chiar in parcul de langa biserica era un festival, habar nu am ce se serba, insa am avut placerea sa primesc o cafea gratis.

De la Castel am coborat catre cheul Vltavei unde avea loc o piata de vechituri, pe o barja si, ceva mai incolo, am ajuns intr-un targ de produse ale fermierilor locali de unde mi-am luat vin. Peste Vltava era un alt targ, de data asta un festival culinar asiatic, asa ca am traversat podul cel mai apropiat si am mers catre festival. Cam scumpa intrarea, insa am platit si ne-am delectat cu cate ceva.

Una peste alta a fost o saptamana la superlativ si, daca ar fi sa ma intrebati cat de tare imi place orasul Praga, as raspunde asa: ieri as vrea sa ma mut definitiv in orasul acesta! :D

Asa ca, nostalgici fiind si cu dor de locuri frumoase, anul acesta, cat de curand, vom face un bis de o saptamana la Praga.

Multi ne-au intrebat de ce ajungem unde am fost deja? Nu stiu sa raspund intr-un singur cuvant la aceasta intrebare, desi, daca as fi nepoliticoasa, as zice scurt: ”d-aia”.

Initial am avut un alt traseu care avea ca prim punct de destinatie orasul Cracovia. M-am documentat, am studiat ce se viziteaza si ce vom face si totul parea perfect. Apoi, in plan, era vizitarea Auschiwtzului (imi da fiori doar cand ma gandesc) si chiar avem rezervare facuta la intrare acolo, apoi urmatoarea destinatie era Dresda si ultima Viena.

Din pacate a trebuit sa renuntam la acest traseu, din motive obiective si sa re-planuim vacanta. Si unde sa mergem? Praga! Stiu, suna a cliseu, dar imi doream sa mai ajung in acest oras, inca o data (si inca de mai multe ori, daca ar fi sa imi pun sufletul pe masa). Zis si facut! Booking ne-a ajutat sa rezervam la aceeasi pensiune Vladar o camera, probabil ca vom avea placerea sa locuim in aceeasi camera ca si anul trecut si, ca de fiecare data, m-am apucat de ”teme„, pe zile, ce/unde/cum vizitam si ce facem.

De data asta am avut gandul bun sa fac un tabel pe zile si sa imi printez acest desfasurator de evenimente, impreuna cu hartile de pe google maps, pentru a ma descurca mai usor. Mi-am esalonat cheltuielile pe zi si se pare ca ne vom incadra in buget, ba mai mult, vor ramane ceva bani si pentru shopping;).

Urmatoarea destinatie este Excalibur City, la granita dintre Cehia si Austria, o noapte de cazare la Hotel Savanah. Putin cam scump, insa desi am cautat sa fie rezervare cu anulare gratuita, neatentia noastra a dus la rezervare directa, asa ca vrem, nu vrem, vom innopta aici.

Apoi ultima destinatie este Viena. Vom merge destul de mult pe jos, asa ca ne-am pregatit cu incaltaminte adecvata. Transportul este cu masina proprie.

Vrem ca, la dus, sa facem o oprire in Bratislava, pentru mic dejun, la localul care ne-a ramas definitiv si irevocabil in suflete: Moods Bakery& Patisery, aflat chiar la piciorul podului Most SNP.

Pana una alta mai avem o saptamana pana vom pleca la drum si, recunosc sincer, ard de nerabdare.

Voi incerca sa revin cu povestea excursiei noastre. Asa cum eu am gasit atatea informatii utile si necesare aici, care m-au ajutat mult in toate calatoriile mele de pana acum, tot asa sper sa pot ajuta si eu cu informatiile mele.

Tuturor doresc zile frumoase si drumuri bune!

---

VIZUALIZĂRI: 5581 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI