Praga ziua 1 - Hradcany şi Mala Strana

TIPĂREȘTE

În prima zi a vizitei noastre în Praga, ne-am propus să vizităm castelul Hradcany şi micul oraş (Mala Strana) din împrejurimile sale. După ce am servit micul dejun la hotel, ne-am urcat în maşină şi am pornit spre castel. Pentru cei care doresc să meargă cu maşina pentru a vizita castelul, coordonatele GPS pentru parcarea de lânga castel sunt următoarele: N – 50.094282 şi E – 14.397494. Parcarea este păzită, iar taxa de parcare este de 40 coroane/oră, aproximativ 6 lei/oră.

Din parcare ne-am îndreptat spre curtea palatului, dar înainte de a intra în curte am vizitat Grădinile Imperiale. Acestea sunt un parc, plin de diferiţi copaci, unii chiar exotici cum ar fi cedrul, o mulţime de flori şi un gazon impecabil. Pe lângă flori şi copaci în acest parc se mai găsesc diferite statui şi fântâni arteziene. În capătul din spate al grădinilor imperiale se află Palatul Regal de Vara, numit şi Palatul de Vara al reginei Ana, o clădire veche, construită prin anii 1560. Palatul a fost construit pentru a servi organizării unor evenimente ale familiei regale. Acesta nu este deschis turiştilor pentru a fi vizitat în interior.

După ce am vizitat Grădinile Imperiale şi Paltul Regal de Vară, ne-am îndreptat spre Hradcany. La poarta de la intrare în curtea palatului erau poziţionate două gărzi, care nu clipeau nici măcar în faţa bliţurilor turiştilor, iar pe lângă aceştia am văzut şi un militar cu o puşcă automată, care asigura securitatea turiştilor (zile tulburi în Europa). Curţile interioare ale castelului se pot vizita gratuit. Doar pentru a vizita interiorul clădirilor din curte se plăteşte bilet. Dacă a venit vorba despre bilete, acestea sunt de două feluri: circuitul A – care costă 350 coroane - aproximativ 58 lei şi cuprinde Catedrala Sfântul Vitus, Vechiul Palat Regal, Bazilica Sfântul Gheorghe, Golden Lane, turnul Daliborka, Turnul Pulberii şi expoziţia Poveştile Castelului Praga; şi circuitul B – care costă 250 coroane - aproximativ 41 lei şi cuprinde Catedrala Sfăntul Vitus, Vechiul Palat Regal, Bazilica Sfântul Gheorghe, Golden Lane şi turnul Daliborka. Pentru fiecare obiectiv în parte se poate cumpăra şi bilet separat.

Am ales circuitul B şi ne-am pornit la drum. Ziua când am vizitat noi castelul era duminica, în catedrala Sf. Vitus era slujbă, aşa că pâna la ora 12 nu se vizitează catedrala. Am pornit spre Vechiul Palat Regal. Cine a văzut Hofburgul şi Schonburgul pare dezamagit de acest palat, nu are splendoarea celorlalte două. În această cladire aveau reşedinţa suveranii Boemiei. Actuala clădire a fost construită în secolul XIV de către regele Carol. Construcţia este în stil gotic, având o sală centrală cu interiorul boltit, plin de arcade. În timpul domniei fiului lui Carol s-au mai adăugat două aripi şi capela. Apoi în timpul domniei regelui Vladislav s-a mai construit o sala, care poartă numele de “sala Vadislav”.

După ce am ieşit din palat, în curtea castelului am vizitat Bazilica Sf. Gheorghe (SV. Jiri). Faţada acestei biserici este în stil baroc şi este colorată într-un cărămiziu. Prima construcţie a fost făcută în anul 920. În anul 925 aici au fost depuse osemintele Sfintei Ludmila, prima martiră creştină a Boemiei. Interiorul bisericii este în stil romanic, împărţit în trei nave, aici se găsesc picturi vechi şi căteva morminte. De-a lungul timpului biserica a suferit mai multe distrugeri şi renovări, aspectul actual datând din anul 1925.

Călătoria noastra a continuat pe Zlata Ulicka – Strada de Aur- aceasta este o străduţă unde au fost construite mai multe căsuţe mici, în care îşi desfăşurau activitatea diferiţi meşteşugari şi arcaşi ai palatului. La numărul 22 a locuit sora marelui scriitor ceh Franz Kafka, şi deseori a poposit şi el aici. În fiecare căsuţă sunt expuse lucrări de artizanat, dulciuri, parfumuri şi cosmetice. Unele casuţe sunt amenajate cu mobilier din zilele în care acestea erau locuite. În capetele străzii sunt două turnuri, turnul Alb şi turnul Dalibarca. La subsolul turnului Alb se află laboratorul alchimiştilor care doreau sa transforme totul în aur pentru rege. În ambele turnuri sunt expuse obiecte cu care erau torturaţi răufăcătorii acelor vremuri. Unele dintre acestea îţi dau fiori. Deasupra căsuţelor există un coridor în care sunt expuse săbii, suliţe, armuri, etc. Tot aici este şi un magazin de suveniruri. După ce am părăsit Strada de Aur, am ajuns într-o curte interioară unde era Muzeul Jucărilor, în aceasta sunt expuse jucării din toate timpurile. Ieşind din acestă curte, am dat peste Paltul Lobkowicz, o clădire din secolul XVI care a aparţinut familiei Lobkowicz, această clădire a fost confiscată pe rând de către nazişti, apoi de comunişti şi a fost redată familiei în anul 2002, iar din anul 2007 a fost deschisă spre vizitare publicului. În acest palat pot fi admirate colecţii de mobilier şi pictură care au aparţinut familiei Lobkowicz.

Se făcuse ora 12 şi s-a deschis pentru turişti catedrala SF. Vitus, dar surpriza a fost imensă când am vazut ce coadă era pentru a vizita interiorul catedralei, coada era lungă de vreo 20 de metri, pe 4-5 rânduri, aşa că am luat o hotărăre înţeleaptă şi anume să ieşim din interiorul castelului şi să vizităm cladirile din jurul său, apoi să revenim mai târziu aici, dar până la ora 16 când catedrala se închide. Când am revenit, nici urmă de coadă, aşa că am pătruns în interior. Interiorul catedralei este uimitor. Aceasta are o arhitectură gotică şi este cea mai mare din Cehia. Construcţia acestei catedrale a început în anul 1344 şi a durat aproape 600 de ani. În interiorul catedralei se află mormintele suveranilor Boemiei şi ai imperiului roman, printre care şi Carol al IV lea şi al soţiilor sale, tot în interior se află şi sarcofagul cu trupul sfântului John Nepomuk. În interior se află mai multe altare şi mici capele. Coloristica vitraliilor este deosebită. Despre această catedrală o să scriu un articol separat.

Am ieşit din curtea palatului pe poarta principală şi am ajuns în Piaţa Cetăţii, în mijlocul aceste pieţe se află o statuie închinată Fecioarei Maria înconjurată de mai mulţi sfinţi, care a fost ridicată în semn de recunoştinţă pentru sfârşitul unei epidemii de ciumă. Din Piaţa Cetăţii ne-am îndreptam spre Mănăstirea Strahov. Drumul spre acestă mănăstire trece pe lângă mai multe clădiri cu arhitectură deosebită. Prima clădire este Paltul Schwarzenberg - o clădire construită în secolul XVI în stil renascentist care astăzi adăposteşte Muzeul Militar. Mergând mai departe ajungem la Palatul Toscan - acesta poartă acest nume deoarece, până în secolul XVIII a aparţinut ducilor de Toscana. Pe faţada palatului se poate vedea ornată stema ducilor de Toscana. Palatul astăzi găzduieşte instituţii ale statului (Ministerul de Externe). Am continuat drumul pe stada Loretaska şi am ajuns la o intersecţie. În faţă avem Palatul Cernin - o clădire cu o lungime de 150 metri care a fost construit în anul 1669 de către italieni, pentru abasadorul curţii imperiale la Veneţia – astăzi adăposteşte tot birouri ale Ministerului de Externe. Am luat-o înspre dreapta şi am ajuns la Mănăstirea Loreta. Poartă numele după oraşul italian Loreto. Biserica este construită în stil baroc între anii 1734-1735. Trecând de poarta de la intrare se intră într-o curte unde se găsesc două fântâni arteziene cu o arhitectură barocă şi Capela Sfintei Case – casa în care Fecioara Maria a primit vestea că este însărcinată cu Isus. Dar cel mai preţios obiect care se află în această mănăstire este Soarele Praghez, cofecţionat din argint aurit care cântăreşte 12 kilograme şi este încrustat cu 6222 diamante.

Am juns şi la Mănăstirea Strahov care se află aproape de Palatul Cernin. Mănăstirea Strahov a fost construită începând cu anul 1143 de către Vladislav al II-lea şi se află pe dealul Petrin. Principala atracţie a mănăstirii este biblioteca sa, care a fost constuită în stil renascentist şi adăposteşte peste 125000 de cărţi teologice şi filozofice. Aici am putut admira o superbă expoziţie de pictură cu temă religioasă.

După ce am vizitat acestă mănăstire am ieşit din nou pe străzile pietruite a vechiului oraş Praga şi ne-am îndreptat spre Podul Carol, care în planurile noastre era punctul terminus al primei zile de vizitare a oraşului. De pe aceste străduţe am admirat şi turnul Petrin de pe dealul cu acelaş nume. Mergând şi admirând superbele clădiri am ajuns şi la Ambasada României, aici flutură mândru drapelul naţional. Dar cum era trecut bine de amiază ni s-a făcut foame, aşă că am intrat la un restaurant (U Zlate Podkovy) aflat în apropierea Ambasadei ca să ne potolim foamea. Cu burta plină am continuat călătoria noastră. Am ajuns într-o piaţă care este considerată centrul Mala Strana, unde obiectivul central este Biserica Sfântul Nicolae. Bine-nţeles că am vizitat-o şi pe aceasta. În interiorul bisericii ne-a impresionat tavanul, pe care se află pictată o frescă care are peste 1000 metri pătraţi, fiind una dintre cele mai mari din Europa şi reprezintă episoade din viaţa Sfântului Nicolae. Am uract 60 de trepte până la balconul bisericii unde am admirat o expoziţie de pictură, frumoasa orgă a biserici şi fresca de pe tavan mai îndeaproape. În biserică, pe lânga altarul principal mai sunt câteva mici altare. Biserica este decorată cu multe statui care reprezintă sfinţi ai Bisericii Catolice. De la biserica Sf. Nicolae până la Podul Carol a mai fost doar un pic. Am ajuns şi la acest pod care este emblema oraşului Praga. Acesta are o lungime de 516 metri şi face legătura dintre Mala Strana şi Stare Mesto. Podul este împodobit pe ambele părţi cu statui. Aproape de mijlocul podului este o gravură care îl reprezintă pe Sf. Nepomuk. Aici am văzut că turiştii pun cele cinci degete ale unei mâini pe cele cinci steluţe repezentând terminaţile unei cruci duble, iar degetele de la cealaltă mână pe alte cinci steluţe aflate lângă capul sfântului. Nu stiu ce înseamnă acest lucru dar l-am făcut şi noi. Pe pod, o mulţime de artişti completau frumuseţea oraşului vechi, de la formaţii de muzică, la pictori şi caricaturişti. Am trecut podul peste Vltava în oraşul vechi, aici am admirat statuia regelui Carol, cel care dă şi denumirea podului, iar apoi am trecut podul şi în sens invers admirând vapoarşele şi bărcuţele care pluteau pe apele râului pline cu turişti.

Aici se termină prima noastră zi în Praga.

---

VIZUALIZĂRI: 4143 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI