Pleven Panorama - “The Epopee of Pleven -1877”

TIPĂREȘTE

În drum spre Sofia, am oprit să vizitez Epopeea de la Plevna, pe care o zărisem in 2009 mergând spre Grecia. La vremea respectivă am observat o clădire impunătoare cocoțată pe un deal al Plevnei, dar nestiind nimic despre ea nu am oprit.

Coordonatele GPS ale muzeului sunt N43.39841, E24.605914.

Programul de vizitare este: vara (1 mai– 30 septembrie) 9.00-12.00; 12.30-18.00, iarna (1 octombrie– 30 aprilie) 9.00–12.00; 12.30–17.00, pretul biletelor fiind diferențiat pe categorii de vârstă: studenti - 1.50 lv, adulti - 5.00 lv, adulti peste 65 ani – 3.00 lv. Pentru poze se plăteste 5 lv, iar pentru a filma 20 lv.

Pentru a beneficia de ghid într-o limbă straină se achită o taxă de 20 lv. La momentul vizitei mele, era un grup de elevi din Bulgaria, eu fiind singurul turist străin și spre surprinderea mea am beneficiat de ghid vorbitor de limba română fară a achita nimic. Pesemne tariful se percepe în perioade mai aglomerate sau pentru grupuri. Din câte mi-am dat seama vizitele durează cca 30 minute, deci accesul se face la fix si la jumătate.

Panorama de la Plevna a fost construită in Parcul Skobelev în anul 1977 cu ocazia aniversării a 100 de ani de la eliberarea Plevnei. Construcția demarat în ianuarie 1977, fiind inaugurată în decembrie 1977.

Proiectul și designul aparține arhitecților Plamena Taceva si Ivo Petrov, iar picturile de la interior lui Nickolay Ovechkin ajutat de 13 pictori ruși și bulgari.

Clădirea are 47m înalțime, având forma unui trunchi de con susținut de patru baionete stilizate. Inelul cu baionete reprezintă blocada asupra Plevnei, celelelalte trei inele reprezentând bataliile purtate pentru eliberarea orașului (au fost 3).

Muzeul are 4 săli vizitabile: Sala introductivă, Panorama, Diorama, Sala finală

Sala introductivă: este formată din holul de la intrare și scările de acces către panoramă. În hol este expusă tehnică militară folosită la aceea vreme, câteva tablori care evocă evenimentele petrecute la 1877 și busturile unor personalități implicate în desfășurea ostilităților (printre ele, la loc de cinste este și bustul Regelui Carol I)

Avansând în zona scărilor pe pereți sunt expuse 6 tablouri cu o dimensiune de 4x3.6 m, care reprezintă evenimente din Războiul Ruso - Turc 1877-1878 și istoria Bulgariei: Jugul Otoman, Răscoala din aprilie, Demonstrație în Sankt Petersburg - susținere Bulgaria, Armata Rusă trecând Dunărea, Apărarea steagului Samara - considerat cel mai important simbol al armatei bulgare, Lupta de la Shipka.

Panorama: Sala unde este expusă piesa de rezistnță a museului are un diamentru de cca 40m. Pe perete este expusă pânza pictată care are cca 115m lungime și 15 m lătime. A fost folosită o singură bucată de pânză astfel că a fost nevoie de o singură imbinare verticală prectic invizibilă.

Panorama descrie lupta cea mai sângeroasă pentru cucerirea orașului Pleven - al treilea val. Locul imaginar unde stau turiștii este cel mai înalt deal al Plevnei, între redutele turcesti ''Kovanluck'' și ''Issa Agha''. Perspectiva oferită de pictură este de cca 8-10Km.

După cum veți vedea în poze pictura este excelent realizată, la baza acesteia fiind amenajate tranșee și expuse diverse obiecte (puști, tunuri, căruțe, etc) folosite în luptă, astfel că se creează impresia că te afli în mijlocul luptei. Personal cred că ar fi fost bine dacă imaginea ar fi fost ''susținută'' și de ceva sunete (tumultul luptei).

Diorama: aici este expusă o pânză mai mică, 17m lungime, 5m lățime, pe care este reprezentată ultima bătalie purtată la 10 decembrie 1877 pe raul Vit. După o luptă grea gen. Ganetsky a învins armata turcă care încerca să spargă blocada pentru a înainta spre Sofia, Osman Pașa fiind capturat.

Aici nu prea mi-a placut povestea ghidei, care punea aceste merite numai în seama armatei ruse, spunând că, citez ''armata română era după deal''. Nu am stat însă să mă contrez cu ea, placa asta o are de cca 3 ani.

Sala finală: aici sunt expuse două tablouri, echipamentul de luptă și uniformele celor trei armate care au participat la acele lupte.

Unul din tablouri reprezintă capitularea lui Osman Pașa, pe pânză fiind reprezentat și colonelul Mihail Cerchez - ghidul încercând să sugereze că Osman Pașa ar fi capitulat in fața rusilor. În al doilea tablou este reprezentată armata rusă trecand Balcanii, lucru considerat de mulți la vremea respectivă ca fiind imposibil - din cauza iernii.

Muzeul nu este ceva spectaculos, însă merită vizitat având în vedere că reprezintă și o parte din istoria poporului român.

Cei ce merg în Grecia pot face un mic ocol - cca 8 km - pentru vizitarea muzeului fiind suficientă 1h cu tot cu timpul pierdut prin abaterea de la șoseaua principală.

---

VIZUALIZĂRI: 7128 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI