Vila imperiala Tamozawa, amestec de stil japonez si occidental

TIPĂREȘTE

Nikko este o destinatie preferata datorita locurilor renumite pentru frumusetea lor naturala si pentru templele declarate Patrimoniu Mondial UNESCO. Exista insa si alt aspect pentru care  recomand orasul Nikko, anume vila Tamozawa, resedinta familiei imperiale, o cladire traditionala japoneza occidentalizata. Casa are elemente de arhitectura traditionala din lemn din trei perioade diferite ale istoriei japoneze, Tokugawa, Meiji, Taisho, de-a lungul a doua secole.

Parcul Memorial al Vilei Imperiale Nikko Tamozawa, numele sau complet, este deschis intre orele 9:00 și 17:00, inchis in zilele de marti, intrarea este 600 de yeni si fotografierea in interior este permisa.  

Vila imperiala Tamozawa este una dintre cele mai mari cladiri din lemn ramase in Japonia, aflata pe malul stang al raului Daiya, in amonte de podul sacru Shinkyo, fiind inclusa ca sit de patrimoniu national. Vasta gradina japoneza, in mijlocul careia se afla vila, cu pinii sai uriasi si iazuri, a fost inclusa in lista celor 100 de parcuri istorice din Japonia.

La intrarea in vila am fost invitati politicos sa ne descaltam si sa ne depozitam pantofii pe rafturile amenajate, ne-am cumparat biletele si am pornit la plimbarea prin cele 106 camerele imperiale, imaginandu-ne cum si-ar fi petrecut timpul acolo familia regala. Interesant este ca din cele 106 camere ale vilei,  23 erau apartamentele private ale familiei regale iar 83 erau incaperile dedicate personalului de serviciu. Majoritatea camerelor nu au mobilier, cele amenajate mai opulent sunt cele imperiale.  

In prima suita de camere, construita la inceputul secolului XX, primul lucru pe care il observam este ca acestea se deschid spre un naka-niwa, adica spre exterior si natura, caracteristica a caselor traditionale japoneze, concepute pentru a directiona fluxul de aer rece din exterior, prin camere. Un aspect distractiv al naka-niwa sunt micile tuneluri speciale construite astfel incat gradinarii sa le poata accesa fara a intra vreodata in vila. Aceste prime camere servesc drept „lounge” pentru vizitatori, un film documentar despre istoria si designul casei, ruland pe ecranele TV.

Initial, in 1632, Tamozawa a fost construita de catre imparateasa Meisho, ca un loc pentru rudele ei, fiind conectata la palatul din Akasaka, in Tokyo de astazi. In 1898, aceasta sectiunea cu trei etaje a palatului a fost detasata, desfacuta si mutata in locatia actuala din Nikko, unde a fost extinsa intr-o resedinta noua, construita in jurul aceluiasi cadru, in 1899, folosita ca resedinta de vara, de printul mostenitor de atunci, Yoshihito. Imparatul Taisho si-a petrecut si el aici o mare parte din verile sufocante din Tokyo, pana in 1925.

Vila a continuat sa fie folosita de familia imperiala pana in 1947, cand pozitia oficiala a imparatului s-a schimbat, conform constitutiei si o mare parte din bogatia imperiala a fost predata guvernului japonez.

In gradinile cladirii exista adaposturi antiaeriene care pot fi vazute si astazi, doar pe exterior. Dupa razboi, vila nu a mai fost folosita oficial, pana la restaurarea si redeschiderea sa ca muzeu in anul 2000.

Urmeaza o serie de incaperi ce servesc drept sala de expozitie, cu informatii despre etapele constructiei vilei si despre restaurarea acesteia. Aceste incaperi au fost adaugate suplimentar, in primul deceniu al secolului XX, ultimii ani ai Epocii Meiji, pentru printul mostenitor Yoshihito si anturajul sau extins.  

Urmatoarea suita de camere a fost construita la inceputul perioadei Taisho, ca incaperi in care imparatul avea sa primeasca vizitatorii. Acestea includ o sala de mese, o sala de biliard si o sala de audienta, sala tronului, fiind printre putinele camere ale vilei care contin mobilier.  

Urmatoarele incaperi reprezinta structura originala cu trei etaje din 1840, camerele elegante, rafinate, cu vederi uimitoare la gradina din spatele vilei. La etajul doi se afla o camera din care imparatul aducea rugaciuni stramosilor sai.  

Expozitia usilor glisante din lemn reprezentand scene din natura sau legende japoneze, sunt opere de arta in sine. Interiorul vilei este un amestec curios de stiluri japoneze si occidentale. Multe podele sunt mochetate, iar de tavan atarna candelabre elaborate. Cu toate acestea, predomina elementele japoneze ale vilei, cum ar fi podeaua tatami si usile glisante din hartie.

Concluzionez spunand ca oportunitatea de a vizita interiorul unui palat imperial nu il intalnesti foarte des in Japonia, de aceea pentru mine a fost cel mai placut obiectiv vizitat in Nikko, cu atat mai mult cu cat la acea ora, aproape de inchidere, eram singurii vizitatori, admirand linistiti si imaginandu-ne ca am fi chiar membri ai familiei regale.  

---

VIZUALIZĂRI: 139 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI