Muntele Olimp, salasul zeilor

TIPĂREȘTE

Ati fost in Grecia? Probabil raspunsul foarte multor romani este un “daaaa! ” satisfacut de amintiri si nostalgie. Grecia isi traieste viata cum ne-o traim si noi, romanii, cand mai bine, cand mai rau. Temperamentul mediteranian ne caracterizeaza si pe noi in buna parte. Iar apartenenta la spatiul balcanic ne-a rezervat o traiectorie istorica oarecum similara. Nu este de mirare deci ca in Grecia ne simtim ca acasa cand vine vorba de distractie, ca o preferam ca destinatie de vacanta, ajungand sa-i cunoastem bine drumurile, asezarile si traditiile. Atena, Salonic, Meteora, puzderia de isulele si statiuni litorale, au devenit pentru multi romani itinerarii binecunoscute.

In acest decor familiar va propun sa rememoram impreuna o destinatie greceasca mai putin frecventata si mai putin cunoscuta, desi toata lumea a auzit de ea: muntele Olimp.

Fie ca va aflati intr-un sejur la Paralia Katerini, fie ca sunteti in drum spre Salonic, Atena sau alte destinatii, sau pur si simplu v-ati propus ca unic tel al calatoriei cunoasterea muntelui mitic, osteneala de a fi mai aproape de salasul zeilor se merita cu prisosinta.

Muntele Olimp este un masiv muntos al carui cel mai înalt vârf, Mytikas (Nasul) atinge 2. 917 m. Este localizat in centrul Greciei Continentale, la aproximativ 100 km de Salonic si la cca 20 km de Paralia Katerini, despartind provincia Macedonia de provincia Thessalia.

Dat fiind faptul că poalele sale sunt plasate la nivelul mării, Muntele Olimp este din punct de vedere topometric (diferenţa relativă dintre vârf şi poale), nu numai cel mai important munte al Greciei ci si unul dintre cei mai înalţi munţi din Europa. Muntele Olimp este de asemenea, primul Parc National al tarii, ce adaposteste un biositem cu specii rare de plante, multe din ele intalnite numai aici. Flora, fauna şi caracteristicile formaţiilor geologice deosebite, au determinat UNESCO să declare această regiune rezervaţie biologică.

Denumirea „Olimp” este destul de populară. În afară de muntele din Grecia, mai există munti cu acelaşi nume în Cipru, în Utah, Washington şi lângă San Francisco (SUA).

Pentru greci insa, Olimpul nu este numai un munte, ci si izvorul mitologiei si lacasul zeilor, cu toate ca este greu de spus ce însemna cu adevărat „Olimpul” în vremurile vechii Elade. In Iliada, Homer spune că Olimpul se află mult deasupra tuturor munţilor, nefiind însă vorba de paradis, iar Zeus vorbeşte zeilor de „cel mai înalt vârf al Olimpului cu multe vârfuri”, ceea ce ar sugera că Olimpul era nu numai un varf ci un intreg masiv muntos. Tot in epopeea lui Homer, Poseidon aminteşte de faptul că el este stăpânul mărilor, Hades al morţii, iar Zeus al cerurilor, dar Olimpul este comun celor trei.

Îndiferent de natura sa, intrarea către Olimp era străjuită, ca si astazi, de o mare poartă de nori. Zeii trăiau în acest locaş, mâncau ambrozie, beau nectar şi ascultau muzica divină a lirei lui Apolo, tesand destine pentru lumea muritorilor de pe pamant, alaturi de care coborau uneori vremelnic.

Cand am pornit sa cunoastem poarta zeilor de pe muntele Olimp era o dimineata frumoasa de toamna, usor rece, dar proaspata si inmiresmata de parfumul sarat al Marii Egee.

De la Paralia Katerini am parcurs cu autocarul drumul de cca. 20 km pana la poalele muntelui Olimp si am poposit pentru 20 de minute in cetatea de la Dion, locul unei cazarme in care Alexandru Macedon isi gazduia si isi instruia trupele inainte de plecarea in magnifica lui expeditie spre Orient.

Ne-am continuat drumul urcand cu autocarul pe serpentinele Olimpului, pana la un popas care oferea privelistea perfecta spre varful Mitykas. Am avut norocul, efemer din pacate, de a-l zari pentru vreo 10 minute, apoi un alt munte, de data asta de nori si ceata , a pus zavor privirilor noastre incantate de maretia acelei privelisti. Neavand altceva mai bun de facut in acel loc, candva pesemne foarte frecventat, caci ne aflam in vecinatatea unei cabane impunatoare dar parasite, ne-am multumit sa facem fotografii, sa urcam pe cateva coline de unde speram sa surprindem si alte imagini inedite (cum s-a si intamplat), sa facem cativa pasi mai sus pe serpentine, strabatand cateva sute de metri pe o sosea foarte asemanatoare cu soseaua noastra spre Paltinis, marginita de multa vegetatie: foioase, conifere, ierburi inalte, dar si flora tipic mediteraniana (leandri, chiparosi, maslini salbatici).

In cele din urma ne-am adunat cu totii la autocar pentru drumul de intoarcere. Pe parcurs am mai facut un popas pe munte, in zona manastirii Sf. Dionissios, intr-un loc cu o impresionanta panorama spre localitatile din vale si spre marea Egee, pe care ne-am bucurat s-o imortalizam pe camerele foto. Fiind o zi insorita, vizibilitatea era deplina: in zare privelistea stralucea in albastrul deschis al cerului, albastrul intunecat al marii, verdele plantatiilor de maslini, albul si galbenul localitatilor presarate pana spre baza muntelui. O incantare, ce mai!

Am coborat apoi cu autocarul la poalele muntelui, in orasul Litochoro. Trecusem pe acolo si la venire, dar acum toti am gasit de cuviinta ca e momentul sa facem un scurt popas pentru a ne rehidrata (cu apa minerala, sucuri sau cafea) si chiar pentru a lua o mica gustare intrunul din localurile cochete din vecinatatea parcarii.

Am pornit apoi pe jos de-a lungul canionului raului Enipeas ce margineste orasul, pana la cascada pe care acesta o formeaza intre stanci, cunoscuta sub numele de ‘’Cada lui Zeus’’. Cum era si de asteptat, traseul era amenajat exemplar, cu pavaj in cea mai mare parte, balustrade de protectie, containere pentru gunoaie si banci din loc in loc pentru odihna celor osteniti. Ca impresie generala, canionul parea foarte colorat in lumina acelei zile blande de toamna, pentru ca frunzele deja incepusera sa capete nuante de rosu, cafeniu, auriu si galben, metamorfoza a naturii pe care nu o sesizaseram sus, pe serpentinele muntelui Olimp. Aceeasi impresie am avut-o si la scaldatoarea lui Zeus, pentru ca roca din care erau alcatuite stancile avea o frumoasa culoare maronie, satirata cu galben si verde. Am stat putin la coada in acel loc pentru a admira si a face fotografii, intrucat mai multe grupuri de turisti ajunsesera inaintea noastra, iar accesul nu era posibil decat in sir indian.

Pe drumul de intoarcere, ghidul ne-a condus, unde credeti? La cimitirul localitatii! Era intradevar un loc inedit de vizitat, pentru frumusetea monumentelor funerare, pentru sarguinta si de ce nu, dragostea cu care erau ingrijite aceste locuri de veci, bogatia florilor si curatenia desavarsita.

Trecuse de ora 14 cand am ajuns iarasi la autocar. Eram cu totii suficient de obositi incat urmatorul popas, cel de la biserica Sf. Pantelimon din mica localitate veche de mai mult de 500 ani, Paleos Panteleimonas, sa-l scurtam la numai 10 minute.

Totusi, se vede treaba ca nu eram cu totul dornici de odihna si nici chiar asa de obositi, pentru ca pe drumul de intoarcere, in unaminitate s-a votat o escala la unul din supermarketurile din zona orasului Katerini, iar la Paralia Katerini am ajuns abia pe la orele 18. Era chiar timpul sa servim cina, de care ne-am bucurat ca niste copii infometati.

Asa s-a sfarsit periplul nostru de o zi pe muntele zeilor, Olimp! Cineva din grup, care mai calatorise de multe ori in Grecia si sub pretextul ca “stie Grecia ca pe propria casa” se codise mult timp sa se inscrie la aceasta excursie, a recunoscut la intoarcere: ” mi-ar fi parut tare rau sa nu vad aceste locuri “. Asa este! Desi nu sunt deosebit de spectaculoase, itinerariile spre muntele Olimp sunt de neuitat pentru ca te fac partas la mitologia greaca. In ce ma priveste, vazusem Atena si Delphi, locuri cu parfum mitic, dar nu simtisem dorinta de a rememora legendele Olimpului. Dupa vizita la Muntele Olimp, am cumparat o editie ilustrata (in limba romana) a acestor povesti despre zei si eroi, chiar daca pretul nu mi s-a parut prea convenabil (17 euro). Am citit-o cu placere, pentru ca este o naratiune cu acelasi subiect dar sub o alta prezentare decat versiunea lui Alexandru Mitru. Lectura acestei carti v-o recomand cu caldura, asa cum va recomand si excursia la Muntele Olimp.

---

VIZUALIZĂRI: 15653 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI