GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
În ziua de 5 iulie 2012, după o scurtă vizită în Zürich (vezi impresii), coboram printre dealuri în văi tot mai joase, spre regiunea centrală a Elveţiei. Un popas în elegantul oraş istoric Luzern se impunea cu necesitate. Nu ştiu de unde ar fi mai bine să se înceapă explorarea acestui minunat oraş, una dintre primele destinaţii turistice ale Elveţiei. Noi veneam de la Zürich, am intrat în oraş prin partea de nord, pe Zürichstrasse, aşadar primul contact cu oraşul a fost făcut aici.
Se spune că acum vreo două secole, poeţii au fost aceia care au descoperit frumuseţea locului aflat la numai câţiva kilometri de Muntele Pilatus (2129 m), cu un râu şi un lac frumos, iar versurile dedicate lor au fost prima publicitate pentru turismul din zona centrală a ţării. În prezent oraşul are multe hoteluri elegante, cu toate acestea primul mare hotel a fost construit aici abia în 1845. Desigur, curând au urmat şi altele, majoritatea amplasate pe malul nordic al lacului, cu vedere către Alpi.
Löwendenkmal - Monumentul Leului, este un simbol pentru oraşul Luzern. Aflat aproape de Gletschergarden, în partea nordică, Monumentul Leului - una dintre cele mai importante atracţii turistice din Luzern - a fost primul obiectiv la care ne-am oprit. Consacrat memoriei mercenarilor elveţieni ucişi la Tuileries în 1792 apărându-l pe Ludovic al XVI-lea, monumentul poartă înscrise în piatră pentru eternitate cuvintele "Helvetiorum fidei ac virtuti" - loialităţii şi curajului elveţian.
Panoul turistic amplasat la vedere, redă în câteva cuvinte povestea acestui monument. După un proiect realizat la Roma în 1819 de danezul Bertel Thorvaldsen, lucrarea de 6x10 metri - reprezentând un leu rănit, în agonie - a fost executată de Lucas Ahorn de Constance în 1820-1821. Monumentul Leului, "cea mai tristă şi cea mai emoţionantă sculptură în stâncă din lume" (Mark Twain), a fost realizat la iniţiativa unui ofiţer al gărzii elveţiene, Carl Pfyffer von Altishofen, aflat în concediu acasă, în Luzern, când 786 dintre camarazii săi au fost ucişi la Paris. La baza stâncii sunt scrijelate numele câtorva dintre aceştia. Mai mult de 60 de ani, până în 1882 când a intrat în posesia oraşului, monumentul a fost în proprietate privată.
Continuând pietonal spre cea mai frumoasă parte a oraşului, malul lacului, am văzut turlele gemene ale fostei mănăstiri benedictine Hofkirche, apoi am trecut pe lângă Matthäuskirche biserica protestantă datând din anul 1860, lăcaşul în care Richard Wagner s-a căsătorit cu Cosima, cea de-a doua sa soţie.
De altfel, turlele semeţe ale acestor edificii pot fi văzute din aproape orice loc din oraş.
Centrul oraşului vechi este foarte frumos, cu straduţe înguste, pietruite şi curate, cu pieţe frumoase şi clădiri pictate care dau locului o notă cu totul particulară. Peste tot sunt flori bine îngrijite, iar strazile sunt mărginite de restaurante, cafenele şi mici magazine elegante care te ademenesc să le treci pragul.
O importantă atracţie a centrului medieval este Picasso-Sammlung - Muzeul Picasso adăpostit de o frumoasă casă veche, cu faţa către râul Reuss. Cei interesaţi pot vedea aici nu doar tablouri semnate de marele maestru, dar şi o colecţie de fotografii din ultimii ani de viaţă ai artistului.
Două foste pieţe de alimente în evul mediu, Kornmarkt care găzduieste Primăria şi turnul cu ceas şi Weinmarkt cu frumoasa fântână, copie după originalul păstrat în Muzeul de Istorie, constituie acum vii atracţii pentru vizitatorii oraşului. Weinmarkt este notabilă pentru clădirile pictate care se văd la tot pasul, motiv pentru care a fost apreciată drept cea mai colorată piaţă din Luzern. Aici veţi vedea sumedenie de turişti privind cu atenţie şi fotografiind ziduri cu decoraţiuni care mai de care mai sugestive.
Pe malul stâng al râului Reuss, Franziskanerkirche - Biserica Sfântului Franz Xaver sau, mai pe scurt, Jesuitenkirche - biserica iezuită datând din sec. XVII căreia i-au fost adăugate mai tîrziu cele două turle gemene cu cupole verzi, cea mai mare şi mai veche biserică barocă din Elveţia, a fost nu doar lăcaş de cult, ci şi şcoală pentru iezuiţi. Veţi vedea acest edificiu în mai toate fotografiile care reprezintă centrul istoric şi malul lacului Luzern. Dacă aveţi timp să-i treceţi pragul, lăcaşul merită văzut pentru solemnitatea sa, pentru bolta frumos decorată, precum şi pentru altarul şi amvonul minuţios executate. Este deschisă zilnic în intervalul orar 6.00-18.30, iar dacă aveţi norocul puteţi asculta muzică de orgă, aici având loc frecvent concerte.
Dar, cea mai importantă atracţie pentru vizitatorii oraşului Luzern este fără doar şi poate Kapellbrücke - Podul cu capelă datând în sec. XIV, considerat cel mai vechi pod acoperit din Europa construit din lemn. Înainte de a ajunge aici, ghida ne-a spus pe scurt povestea acestui pod inedit. Ajutându-mă şi de panoul informativ pe care l-am fotografiat, voi da câteva detalii despre Kapellbrücke, cea mai apreciată destinaţie turistică şi totodată unul dintre simbolurile oraşului Luzern.
Podul de lemn a fost construit în 1333 ca drum de strajă pentru oraşul fortificat şi traversează râul Reuss pe diagonală. De-a lungul timpului a suferit transformări, inclusiv ca lungime din cauza colmatării malurilor. Ansamblul Kapellbrücke este alcătuit din două elemente la fel de interesante: o suită de panouri pictate montate pe grinzile podului de lemn şi simbolicul Wasserturm, turnul de apă octogonal. Nu, nu este un turn de apă propriu-zis, ci i se spune astfel pentru că este înconjurat din toate părţile de apa râului. Mai vechi decât podul cu vreo trei decenii, turnul a fost mai întâi închisoare şi loc de tortură, apoi trezorerie şi arhivă a oraşului. În prezent accesul publicului nu este permis. Doar un mic magazin de suveniruri (pe care l-am găsit închis la ora trecerii noastre pe acolo), funcţionează în turn, zilnic, în intervalul orar 10.00-18.00.
Succesiunea de panouri pictate, triunghiulare, datând din sec. XVII, este realizată de artistul local Hans Heinrich Wägmann. O parte dintre tablourile numerotate, care au înscrise în partea de jos semnificaţiile scenelor, ilustreză aspecte din istoria oraşului în perioada contrareformei, iar o altă parte redă scene din viaţa şi martirajul celor doi sfinţi protectori ai oraşului, Sankt Leodegar şi Sankt Mauritius.
Multe dintre aceste picturi unice au ars în incendiul din 1993 care a adus grave prejudicii podului. Kapellbrücke a fost reconstruit, redeschis pentru vizitatori în anul următor, dar urmele dezastrului încă mai dăinuie. Se văd grinzi parţial arse, de asemenea se văd locurile rămase goale ale panourilor pictate disparute în incendiu.
În evul mediu, în Luzern, decorarea podurilor era o caracteristică. Se ştie că nu doar Kapellbrücke era ornamentat cu panouri triunghiulare pictate, ci şi celelalte poduri pietonale construite din lemn: Hofbrücke (acum dispărut) şi Spreuerbrücke, aflat în josul râului, înspre vest. Acest pod, aproape contemporan cu Kapellbrücke, este celebru pentru seria de picturi ilustrând dansul morţii executat tot în sec. XVII de Kaspar Meglinger. Cei care au curiozitatea de a se plimba şi pe acest pod, nu vor regreta.
Mai trebuie să menţionez că marginea podului Kapellbrücke, pe exterior, este capitonată cu multe flori care dau construcţiei o notă cu totul aparte. Raţele şi lebedele care plutesc agale pe lac sperând să capete un biscuit sau un rest de pâine, completează acest peisaj deosebit şi liniştitor. De asemenea, este de menţionat că luciul lacului Luzern este traversat de numeroase ambarcaţiuni de agrement, mai mici sau mai mari, pentru care turiştii atraşi de croazieră pot opta după bunul plac.
În scurtul popas pe care l-am făcut în Luzern, noi doar atât am văzut. Frumuseţea oraşului şi a obiectivelor aflate sub cerul liber ne-au făcut să nu ne dorim vizite la muzee, deşi Luzern are multe de oferit şi la acest capitol. Traversând râul pe Spreuerbrucke se ajunge la Naturmuseum şi la Historiches Museum în care piesa de rezistenţă este costumul de zale purtat de ducele Leopold al III-lea cand a murit în bătălia din 1386. Neues Kunstmuseum - Muzeul Artelor Frumoase, Vehrkershaus – Muzeul Transporturilor şi Richard Wagner Museum sunt alte atracţii pentru turiştii care au mai mult timp la dispoziţie şi sunt interesaţi de astfel de obiective.
Trimis de iulianic in 19.05.13 10:18:30
6 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (iulianic); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
ECOURI la acest articol
6 ecouri scrise, până acum, la acest articol
@webmaster: Vă rog, dacă se poate, ataşaţi http://www.youtube.com/watch?v=g-S2Aj0HNfI
Filmul prezintă oraşul Luzern mult mai bine decât am făcut-o eu!
Mulţumesc!
===
rezolvat!
Articolul a fost selectat ca MiniGhid AmFostAcolo pentru această destinaţie.
Lucerna este orașul meu preferat din Elveția. Cele mai frumoase fotografii din călătoria făcută în 2008, le am de la Lucerna. Iar Jesuitenkirche ne-a întâmpinat cu un extrordinar concert de orgă, a cărui reverberație n-am pierdut-o nicidecum, căci momentul a fost imortalizat pe casetă video. Îți mulțumesc așadar pentru trezirea unora dintre cele mai frumoase amintiri ale mele!
Amintiri... amintiri. fiecare vede altfel acelasi loc... nu toti suntem la fel si impresiile dvs imi rascolesc senzatii romantice legate de Lucerna... un oras asezat paradisiac, as zice, de fapt Lucerna e chintesenta Elvetiei.
Am stat doua zile acolo in 2009 si filmul imi aminteste ca si eu m-am plimbat agale pe acel minunat pod de lemn, acoperit, admirand lebedele gratioase ca niste balerine pe scena lucioasa a lacului... cata frumusete si serenitate... florile de pe marginea podului, o simfonie colorata in urechile oricarui turist... o aura romantica. o ilustrata de poveste ce ramane in ,,sertarele sufletului''.
Regret ca nu pot completa tabloul dvs cu poze personale, le am doar pe hartie... si nu regret sunt minunate si rascolitoare.
Da, Lucerna e un oras al inimii mele, pe cand Berna?
@iulianic: daca ai mentionat undeva in review, se poate sa-mi fi scapat in timpul lecturii, si anume faptul ca, in anul 1993, in urma unei tigarete inca aprinsa pe care cineva a aruncat-o in neglijenta, podul Kapellbrücke a ars pe o portiune foarte mare. tin minte cum venea stirea la televizor si cum au fost trimese ajutoare din toata lumea, chiar si din japonia, oamenii crezind ca a ars tot orasul.
@mariana. olaru: Mulţumesc pentru ecou!
@mireille:
”…pe cand Berna?
Am scris deja câteva rânduri despre Berna - vezi impresii
Am întrerupt şirul povestirilor despre Elveţia (amintiri din călătoriile de anul trecut) pentru câteva plimbări relaxante pe care le-am făcut recent, mai aproape de casă.
-
@Michaell: Da, am menţionat că podul a fost afectat de incendiul din 1993, a fost refăcut şi redat circuitului turistic în anul următor. Nu am menţionat şi cauza incendiului pentru că nu o cunoşteam. Mulţumesc pentru completări!
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Jul.2023 Lucerna luată la pas — scris în 25.07.23 de Marius 72 din MEDIAş [SB] - RECOMANDĂ
- Dec.2018 Masivul Pilatus care domina Lucerna — scris în 12.09.19 de bubica din BRAşOV - RECOMANDĂ
- Oct.2018 Luzern – un burg elvețian — scris în 27.11.18 de Mitica49 din BRăILA - RECOMANDĂ
- Jun.2018 Circuit cu masina prin Europa (5): Elvetia o tara de poveste — scris în 28.07.18 de lenti din PITEșTI - RECOMANDĂ
- Jul.2017 Lacul și orașul cu același nume — Lucerna — scris în 10.02.18 de BOGDAN DSN din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Sep.2014 Prin Elvetia - Luzern (partea a III-a) - recomandari de vizitat — scris în 31.03.15 de Sindrom din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Sep.2014 Prin Elvetia - Luzern (partea a II-a) - Orasul - relaxare si placere — scris în 27.03.15 de Sindrom din BUCURESTI - RECOMANDĂ