GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
In primavara acestui an, 2012, un prieten mai mult virtual, dar si real, pe care l-am cunoscut impreuna cu sotia lui la biserica Sf Pantelimon de langa Kazaviti /Thassos, imi trimite un link: Pestera Devetaki si o invitatie totodata, sa merg sa vedem aceasta minunatie de pestera extrem de asemanatoare cu pestera si lacul Melissani din Kefalonia. Pozele sunt profesionist facute si ideea m-a atras pe loc, nu sunt speolog, dar orice creatie a naturii, deosebita, ma incanta si ma atrage. Din pacate nu am avut timp, forte si finante, pana acum cateva saptamani cand am reusit sa ajung aici. Pestera se afla intre Levski si Lovech.
Am luat coordonatele pesterii: N 43.233864 si E 24.885391 le-am introdus in GPS si am plecat la drum inarmat cu camere foto si video. Din pacate socoteala de acasa nu se potriveste prea bine cu cea din targ.
Drumul: am plecat dimineata dupa 7 spre Giurgiu, am platit taxa de pod si am infruntat drumul extrem de prost pana la intrarea in Bulgaria, adica la jumatatea podului, de unde drumul devine macar civilizat.
Pentru ce luati taxa de pod oameni buni? Mi-ar fi rusine sa cer bani si sa oblig oamenii sa mearga prin gropi , santuri , sei si beton sfaramat cu 5km la ora pe pod, Da! Exista semn de 5 la ora, poate multora nu le vine sa creada dar asa ceva se intampla, in Romania si nu la Caracal, ci la Giurgiu pe podul Prieteniei, partea noastra. La vama in Ruse am aratat doar documentele si am trecut mai departe, am mers ceva pe centura apoi am intrat in oras si am schimbat niste lei in leva la aceeasi casa de schimb valutar despre care scriam odata aici: vezi impresii. Am primit 42 de leva pentru 100 de lei, in Veliko am gasit cu 41, deci nu am castigat mare lucru.
Mai departe am mers spre Sofia, si apoi se face stanga spre Levski, prin care era sa ma pierd pentru ca era un targ de produse traditionale si vechituri, exact pe soseaua din mijlocul orasului, apoi se merge mai departe spre Lovech trecand prin Letnitsa si Aleksandrovo, pana cand gasim pe stanga o bucata de lemn pe care scrie cu vopsea rosie Devetashka peshtera. Eu am mers asa cum mi-a spus Ioana si am neglijat primul semn, conform coordonatelor puse chiar de mana mea in GPS si am ajuns la cel de-al doilea semn (punctul B) aflat pe drumul secundar ce duce catre satul Devetaki, care da si numele pesterii.
Din pacate nu e locul ideal de unde sa te indrepti catre intrarea in pestera. Soseaua se afla la 100m mai sus si se coboara destul de mult printre tufe pe o carare ca de munte, numai ca e de deal. La intoarcere spre masina urcusul a fost chinuitor la 35 de grade celsius. Drept urmare recomand sa intrati din soseaua de Lovech, in stanga din punctul (A) aflat la coordonatele urmatoare: N 43.239171 si E 24.884062. Daca intrati pe aici mergeti cu masina pana la rau si parcati acolo, treceti peste pod si deja se vede intrarea in pestera.
Pestera: Devetashka se afla la deal, in zona Lovech, dealurile au maxim 200m inaltime si nu ai banui ce se afla aici. Pe o campie destul de intinsa se afla un deal lung de kilometri, pe langa deal curge raul Ossam, un rau relativ mare, iar pestera noastra se gaseste intr-o intrare in deal. Pentru a ajunge la pestera bulgarii au construit un pod destul de mare ramas doar pietonal. Peisajul vazut de pe pod e destul de frumos, se vad si pesti in rau si albia frumoasa. Odata coborat de pe pod deja se vede intrarea inalta, de forma eliptica sau cu bolta, cam de 25-30 m si lata de mai bine de 35m, totul e intunecat si nu vezi aproape nimic decat dupa ce patrunzi usor in interiorul pesterii si in lumea de basm de acolo.
Devetashka are o lungime de peste 2400m insa nu se poate vizita decat pe primii 700-800m, maxim un kilometru. Nu exista taxa de intrare si nici electricitate, deci ar fi bine sa va luati o lanterna uriasa dupa voi. Totusi acolo exista lumina din plin pentru ca tavanul pesterii este surpat din loc in loc, lasand soarele sa patrunda si din acest motiv climatul din interior este cu totul altul decat intr-o pestera obisnuita, exista plante din abundenta pe malul unui rausor ingust ce strabate pestera.
Fenomenul este destul de rar, la noi nu stiu sa existe asa ceva, doar la Melissani am vazut ceva asemanator, diferenta fiind ca aici in Bulgaria e pamant cat e apa in Kefalonia si invers.
Exista mai multe sali pe care le strabati cu usurinta, din loc in loc sunt gauri uriase in tavan, si lucrari arheologice ce par parasite. Se pare ca pestera era locuita din timpuri foarte indepartate. Inaltimea maxima in interiorul pesterii este undeva in jur de 60m, salile sunt somtuoase, imense si ofera imagini superbe. Din pacate nu am fost acolo atunci cand soarele pica perpendicular prin tavan, ar fi iesit poze mai deosebite.
Una dintre salile pesterii Devetashka, Kilika are o largime de peste 70m si o inaltime de 48m la un volum de peste 640.000m cubi, ceea ce face ca aceasta pestera, sa detina cea mai mare camera de pestera din peninsula balcanica si sa fie considerata una din cele mai largi pesteri din Europa. Datele sunt culese de pe unul din afisele de la intrare.
Am mers pana la capatul vizibil si am constatat ca pestera e destul de lunga dar nu puteam inainta din cauza intunericului. Daca la intrare gaurile in tavan erau imense si acolo isi gasisera loc de cuibarit si de joaca mai multi porumbei, cu cat inaintam gaurile din tavan se micsorau pana la disparitie si isi facea aparitia partea intunecata a pesterii. Acolo auzem strigatele liliecilor si pe jos calcam pe guano, cel mai bun ingrasamant natural din lume. Exista si un mic deal in interior, niste ziduri ce par recente, poate niste reconstruiri ce sugereaza o cetate cu intarituri, si diverse chestii trasate din beton pe jos, insa nici o explicatie despre ce gasim acolo si care e scopul lor.
Am facut cateva sute de poze, sper sa vi le arat pe cele mai frumoase dintre ele si sa va fac pofta sa mergeti sa vedeti pestera minunata. Mai departe am mers spre Veliko Turnovo pe drumuri judetene, extrem de inguste pe unde nu am intalnit nici o masina kilometrii intregi.
Trimis de ionescunic in 17.09.12 08:35:48
- Nu a fost singura vizită/vacanţă în BULGARIA.
2 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (ionescunic); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
ECOURI la acest articol
2 ecouri scrise, până acum, la acest articol
Articolul a "primit" o ilustratie muzicala sau video-muzicala - vezi mai sus, imediat sub titlu.
Daca autorul prefera o alta melodie, este rugat sa ne scrie (aci, ca ecou, ori pe PM)
Multumesc frumos Web13, profit sa iti urez aici un sincer: La multi ani!
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Jun.2022 Pestera Devetashka si Cascadele Krushuna — scris în 23.06.22 de cristimicle din BUCUREșTI - RECOMANDĂ
- Apr.2022 Același weekend la vecini, în Bulgaria – altă zi (II) — scris în 09.06.22 de k-lator din BUCUREșTI - RECOMANDĂ
- Jun.2021 Când nu mai știți încotro, Lovech poate fi soluția pentru escapade scurte — scris în 19.08.21 de Aurici din BUCUREşTI - RECOMANDĂ
- May.2021 Foarte aproape de România, Cascadele Krushuna și Peștera Devetashka te pot (re)conecta cu natura și beneficiile ei — scris în 18.07.21 de Aurici din BUCUREşTI - RECOMANDĂ
- Oct.2019 Lovech destinatie perfecta de weekend — scris în 11.09.23 de catrinel din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Jul.2019 Lovech, un orășel încântător — scris în 24.07.19 de Michi din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Apr.2019 Între Lovech și Sandanski - Staro Stefanovo, Mânăstirea Troian, Balcanii Centrali — scris în 31.05.19 de crismis din GALAțI - RECOMANDĂ