Liege (1)

TIPĂREȘTE

LIÈGE

De la aeroportul Bruxelles - Zaventem, se ajunge schimbând fie în Leuven (recomandat, cam 1h), fie în Bruxelles Nord (20 de minute în plus şi preţ ceva mai mare, dacă nu se foloseşte Rail Pass). Cost: 5,40€ Diabolo fee (taxa de intrare/ieşire din aeroport, care se achită separat de bilet) + 8,30€ preţul a o zecime din Rail Pass. Biletele se iau, de preferinţă, de la automate, unde se poate plăti doar cu cardul. Orice bilet cumpărat de la ghişeu costă 2€ în plus. Pentru Diabolo fee, la automat se caută la “alte produse” şi trebuie atenţie la ce cumpăraţi: intrare în aeroport sau ieşire din aeroport, sunt produse diferite. Dacă se cumpără bilet direct, Zaventem-Liège via Leuven, preţul este 21€ la automat. În Leuven trebuie schimbat peronul; fiind în partea flamandă, numele Liège nu apare pe tabelele trenurilor, în flamandă oraşul se numeşte Luik. Sunt două-trei pe oră, deci nu e nicio grabă dacă se pierde unul dintre ele. Tabelele cu mersul trenurilor sunt şi la peroane, şi în pasajul subteran care leagă liniile.

De la aeroportul Charleroi, se ia autobuzul Linia A către gara Charleroi Sud (6€, plecă din faţa terminalului la fiecare oră exactă şi la fiecare şi jumătate şi parcurge traseul în 20 minute), apoi tren direct către Liège (pleacă la fiecare şi 17 minute în timpul săptămânii, de data asta va scrie chiar Liège pe el, că suntem în partea valonă, face 1h şi 20 minute şi costă 8,30€, preţul a o zecime din Rail Pass, sau dublu pentru bilet obişnuit). Se poate şi cu schimbare în Namur. Există curse de autocar direct din aeroportul Charleroi către Liège-Giullemins şi, dacă luaţi bilet nereturnabil şi din timp, un drum poate costa doar 5€, dar poate ajunge pe la 15-20€ luat mai din scurt. Sunt doar patru curse pe zi, dar se poate potrivi orarul (este link pe site-ul aeroportului).

Am stat în Liège-Giullemins, la Hotel de la Couronne. Am avut în vedere şi alte variante, dar am ajuns la concluzia că cel mai bine e în zona gării: pentru noi Liège a fost doar baza, ne-am mişcat mult în Valonia şi nu numai. Centrul oraşului este la circa 2 km, nu merita să facem drumul dus-întors zilnic. Hotelul e curat, preţul e modic, micul dejun e foarte bun. Dezavantaje: camerele mici, nu există frigider în camere. Una peste alta, în regulă.

S-a tot spus, Belgia nu e ieftină. Am luat de două ori cina la Brasserie Liégeoise, foarte aproape de hotel. În timpul zilei, am mâncat fără să alegem, nu am notat unde. Am fost la una dintre mese împreună cu localnici şi am aflat că nu se obişnuieşte să se lase bacşiş, eventual se rotunjeşte puţin suma.

În apropiere de gară există un Carrefour mare, dar cu program destul de scurt, seara îl găseam închis. Mai este un magazin Delhaize la parterul gării, slab aprovizionat (cel puţin aşa era când am fost noi); în compensaţie, e deschis până târziu.

Specifice Liège-ului ar fi gaufre de Liège, sau gaufre au sucre, extrem de dulci şi fără topinguri (am observat în Bruxelles sau în Gent că cele mai mari cozi la vafe erau acolo unde scria că sunt de Liège) şi boulets à la liégeoise, nişte chiftele cu un sos dulce, toată lumea comanda, nu sunt rele, dar… cu prudenţă.

În centru distanţele sunt mici, se merge pe jos. Dinspre Giullemins spre centru, se poate pe jos, cu taxiul, cu autobuzul, cu trenul sau cu vaporul.

Pe jos, fie se merge pe chei, de-a lungul fluviului, fie se pleacă pe Rue Dartois/Rue Giullemins, se traversează parcul Avroy către capătul său nordic, până la monumentul lui Carol cel Mare (despre care se spune că s-ar fi născut aici) şi se continuă pe Boulevard d’Arvoy până în dreptul Catedralei. Durează cam jumătate de oră, poate mai mult - dacă staţi la făcut poze.

Taxiul este 2,50€/km, tot aşa pornirea.

Autobuzul se ia din faţa gării. Nu l-am folosit, biletul cred că e 2€, dar există cartele cu opt călătorii (sau zece?) cu care ieşi la jumătate de preţ. La parterul gării, în interior, este un chioşc de presă de unde se pot obţine bilete şi informaţii.

Există o a doua staţie de tren exact în centru, Gare du Palais. Între cele două gări este câte un tren pe oră, dar parcă e mai scump decât alte variante. Dacă, însă, veniţi cu trenul în Giullemins şi vreţi să ajungeţi în centru, schimbaţi trenul fără cost suplimentar, dacă folosiţi Rail Pass, completând la destinaţie Liége-Palais (trebuie întrebat în cazul biletelor obişnuite).

Vaporul se ia de la piciorul podului pietonal La Belle-Liègeoise (5 minute de mers din gară) şi costă 1€ sau 2€, depinde unde coborâţi; detalii mai jos, unde vorbesc despre fluviu.

Centrul de informare turistică este în inima oraşului, la adresa Quai de la Goffe 13, deschis zilnic între 9 şi 18 (inclusiv duminică). E bine aprovizionat cu tot felul de materiale, multe dintre ele putând fi găsite şi pe la hoteluri. Sunt foarte activi şi pe net:

visitezliege.be/en, liege.be/en/discover/tourism, walloniabelgiumtourism.co.uk

Toalete publice – puţine. Am identificat una în centru, în Galeriile Saint-Lambert, chiar peste drum de Palatul Prinţului Episcop (există indicator prin galerii), precum şi unele ecologice în parcul Boverie, la 10 minute de gară.

Calea ferată a ajuns în apropiere de Liège în 1842, prima gară fiind construită, la acea vreme, oarecum în câmp, în satul Giullemins. O clădire roşie, înaltă, în partea dreaptă a gării (privind din gară) este cam singura din zonă ce datează dinaintea căii ferate, restul cartierului fiind din a doua jumătate a secolului XIX - prima jumătate a secolului XX. Se construieşte şi în prezent: Turnul Paradis, care domină piaţa gării, datează din 2015.

Actuala gară, a patra pe acest loc, este proiectată de arhitectul spaniol Santiago Calatrava (care a mai gândit, printre altele, gările din Zurich, Lisabona, Lyon şi New York, precum şi Oraşul artelor şi ştiiţelor din Valencia, care chiar aduce cu Liège-Giullemins) în 1996. Construcţia a durat nouă ani şi s-a încheiat în 2009. Pe peroane te simţi ca în interiorul scheletului dinozaurului dintr-un muzeu de ştiinţe naturale; afară, de aproape, seamănă cu un OZN, iar de la oarecare depărtare formează un ansamblu interesant cu dealul din spate şi cu biserica Sacré-Coeur din stânga-sus.

Liniile gării sunt la etaj. Aici opreşte TGV-ul (45 min până la Bruxelles, 1h până la Koln, 2h până la Paris), dar şi trenuri ce străbat Belgia (30 min până la Leuven, 1h până la Namur, 1h20min până la Bruxelles, 2h30min până la Brugge) sau care fac legătura cu Maastricht (Olanda) sau Aachen (Germania).

ÎMPREJURIMILE GĂRII

Turnul Paradis – 118 m înălţime efectivă, 140 m cu tot cu antenă, zis şi Turnul Finanţelor. Este, deci, o clădire de birouri, care stă pe locul unei vechi capele, numită Paradis.

Podul pietonal La Belle-Liègeoise. Construit în 2016, are cam 300 m şi asigură trecerea dinspre gară către parcul Boverie, care ocupă partea sudică a insulei Outremeuse. La asfinţit, dacă nu bate prea tare vântul, şederea pe pod e chiar plăcută.

Parcul Boverie. Există un lac, răţuşte şi lebede pe lac, iepuri prin pajişte şi veveriţe în copaci, alei pline de alergători, piste pentru biciclişti, un turn „cybernétique” construit în 1961 şi

Muzeul de arte frumoase La Boverie, bine cotat în ghiduri. Clădirea, în stil neoclasic, datează din 1905 şi a fost construită pentru Expoziţia universală din acel an, dar muzeul este deschis de curând, în 2016. Conţine lucrări de Ingres, Monet, Gauguin, Pissarro, Picasso, Chagall sau Magritte. Există expoziţii temporare care expun lucrări din depozitele Muzeului Luvru.

Clădirile Art nouveau - Art déco, proiectate de Cl. Pirnay, pe Rue Dartois, numerele 31,42,44.

Biserica Sacré-Coeur şi Monumentul aliaţilor, situate de cealaltă parte a căii ferate. Se trece prin gară, cel mai înalt nivel, se iese pe Rue Mandeville (unde am găsit mure!), apoi se urcă pe Rue Saint-Maur. Datează de pe la 1930, iar biserica este deja grav deteriorată şi este închisă. Turnul clopotniţă arată, însă, impecabil. Băştinaşii numesc ansamblul „Laurel and Hardy”, de departe chiar seamănă cu Stan şi Bran.

Alături se află Mémorial Interallié, dedicat apărătorilor Liège-ului din cele două războaie mondiale. În toată Belgia se păstrează vie memoria eroilor de război, se organizează tururi ale câmpurilor de bătălie şi cimitirelor soldaţilor căzuţi pe front, sunt construite mausolee şi monumente.

Deşi au înălţimi relativ mici (500-600 m), Munţii Ardeni sunt destul de greu accesibili, iar Liège este un punct de trecere obligatoriu pe valea fluviului Meuse. În Marele război, în august 1914, Liège a fost primul oraş belgian important asediat de germani, în înaintarea acestora către nordul Franţei; a fost ultima dată când citadela oraşului a fost folosită în scop militar. În al doilea război, în retragerea lor din toamna 1944 - iarna 1945 dinspre Marea Nordului către Rin, germanii au încercat să întoarcă frontul în estul Belgiei (‚, Ofensiva din Ardeni”), oraşul fiind, din nou, greu încercat. Veţi găsi aici monumente închinate ostaşilor ruşi şi sovietici, ostaşilor britanici, greci sau belgieni.

Este cel mai important dintre râurile care străbat Belgia. Traversează Franţa (Verdun, Sedan), Belgia (Dinant, Namur, Huy) şi Olanda (Maastricht, Venlo). La intrarea în Olanda îşi schimbă numele în Maas; după un traseu de 1000 km, se varsă în Marea Nordului în apropiere de Rotterdam, printr-o deltă comună cu cea a Rinului. Este navigabil pe aproape întregul său parcurs. Mai mult, bazinul Meuse este conectat cu cele ale altor fluvii/mări din nord-vestul Europei prin canale construite în secolele XIX-XX, atunci când Valonia a devenit cel mai mare furnizor de cărbuni al continentului. Cel mai important este Canalul Albert (130 km), construit în 1930, care uneşte Liège de Antwerpen, principalul port de la Marea Nordului.

În interiorul oraşului Liège, râul curge dinspre sud către nord. Puţin mai jos de Guillemins, se desparte în două braţe, principalul fiind cel din stânga. Insula dintre cele două braţe se numeşte Outremeuse; în partea sa sudică este parcul Boverie, iar centrul şi nordul sunt zone rezidenţiale. Peste braţul principal există poduri dese (şase în cei 2,5 km ai zonei centrale), nu atât de spectaculoase. Fluviul este foarte circulat, atât de yacht-uri, cât şi de lungi şalupe încărcate cu orice vă trece prin cap.

Portul turistic începe de la Podul Albert I şi se întinde către nord. Puteţi găsi acolo şi un yacht de cumpărat, cu doar câteva zeci de mii de euro, nimic exorbitant. Întorcându-vă privirea către sud, se văd frumos podul pietonal, turnul Paradis şi biserica Sacré-Coeur.

Monumentul cu săritorul care plonjează în râu este creat de un evreu român, pe la 1940.

Zona de promenadă este între Pont des Arches şi Pont St-Léonard, pe malul stâng. Pe de altă parte, clădirile interesante fiind pe malul stâng, priveliştea asupra lor este mai frumoasă de pe malul drept! De semnalat este Le Grand Curtius, clădirea-simbol a oraşului.

Această zonă de promenadă se transformă, în dimineaţa fiecărei duminici, într-un uriaş târg – Marché de la Batte. Ghidurile îl consideră de neratat. Probabil, pentru vestici, aduce o atmosferă pe care au pierdut-o şi o preţuiesc acolo unde o mai găsesc. Pentru noi, însă, … Oricum, duminică dimineaţă restul oraşului este, efectiv, pustiu, toată lumea se mută pe chei.

Pe fluviu circulă La navette fluviale, cu frecvenţă orară, prima cursă plecând de la capăt de linie la ora 10, ultima la 17, zilnic în lunile călduroase, doar în week-end în cele friguroase. Există 5+1 staţii, iar preţul este de 1€/staţia. Prezintă interes staţiile Guillemins (pe malul stâng, Podul La Belle-Liègeoise), Pôle fluvial / Centre-ville (prima pe malul drept, Pont Kennedy, a doua pe malul stâng, Passerelle, dar considerate ca fiind aceeaşi staţie, acel +1 despre care pomeneam) şi Coeur historique (pe malul drept, Pont St-Léonard). Dinspre Guillemins către centru, vapoarele pleacă la fiecare şi 10 minute şi merg foarte încet (mai încet decât un pieton).

---

VIZUALIZĂRI: 2059 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI