De la Strassbourg la Biarritz - partea a IV-a - La Rochelle

TIPĂREȘTE

La plecare in concediul nostru, ne-am propus ca prima destinație in Franța, la Atlantic, să fie orașul La Rochelle.

Dar, pentru că noi am plecat intr-un concediu ”fără rezervări ”, nu am găsit cameră la hotel in acest oraș, nici pe site-urile specializate, nici cu ajutorul unui amabil hotelier din Besancon.

Așa cum v-am spus in relatările anterioare, am stat la Rochefort, la aprox. 30 Km de La Rochelle.

Cand am plecat spre La Rochelle, ne-am spus că mai bine să lăsăm mașina și să mergem cu trenul. Ne-am interesat la gară și am aflat că sunt trenuri din oră in oră spre și din La Rochelle. Mai mult, ni s-a dat și un mic mers al trenurilor Rochefort-La Rochelle.

Zis făcut, am parcat mașina in parcarea gării din Rochefort, am cumpărat bilet și... pe-aici ți-e drumul.

Am ajuns in Gara La Rochelle, principala gara din oraș, construită in anul 1922, intr-o frumoasa dimineata. Gara, o cladire impunatoare, are un turn, cu un ceas, inalt de 45 metri.

La Rochelle este un oraș situat in Golful Biscay. Dintr-un sat de pescari, construit in sec. X, a devenit in sec al XII-lea un important port la Atlantic.

Timp de 1000 de ani, La Rochelle a fost un ”oraș rebel”, fiind un oraș democratic inaintea celorlalte orașe ale Franței (aici a fost ales prin vot prima oară un primar al unui oraș), cu o religie protestantă (față de religia catolică predominantă in Franța).

In sec. XV a devenit cel mai important port la Atlantic, comercializând in special vin, sare și brânză.

In timpul celui de al doilea război mondial, armata germană a avut aici o importantă bază navală de submarine, motiv pentru care orașul a fost puternic afectat de bombardamente. A fost ultimul oraş francez eliberat (in mai 1945).

In prezent orașul este unul dintre cele mai pitorești de pe coasta Atlanticului, cu o arhitectură veche bine conservată.

De la gară, am mers pe jos până la ”Vieux Port”, dominat de trei turnuri din secolul XIV și XV, care străjuiesc intrarea in port. Turnurile au fost construite pentru a apăra orașul de vasele inamice care veneau de pe mare. Cel mai vechi turn este Tour de la Chaine, numit așa deoarece, in trecut, un lanț uriaș a fost aruncat de la el până in partea cealaltă, la Tour Sf. Nicolas.

Turnul este deschis zilnic vizitatorilor, găzduind numeroase expoziții.

Celalalt turn este Tour de la Lanterne, ultimul far medieval de pe coasta Atlanticului. Cu o inalțime de 70 de metri, a fost folosit atat ca far cât și ca inchisoare pentru pirați. De sus, din turn se dezvaluie o priveliște incântătoare asupra portului vechi.

Portul vechi este inconjurat de cafenele, restaurante și baruri, unde, pe lângă diversele băuturi, poți servi pește și fructe de mare.

Din port se pot face croaziere spre Ile D'Àix, Fort Boyard și Ile de Re. Spre Ile de Re vroiam și noi să mergem, dar am preferat un autobuz care mergea mai tarziu in acea direcție.

In apropierea vechiului port este Muzeul Maritim, cu o important colecție de vase, printre care și nava Calypso a lui Jaques-Yves Cousteau.

La o scurtă plimbare de portul vechi este Port des Minimes, care este unul dintre cele mai mari porturi din Franța pentru vase de agrement.

In La Rochelle este și un acvariu foarte mare, cu multe specii de pești, printre care și rechini, dar pe care, datorită timpului scurt, nu am putut să il vizităm.

După ce ne-am plimbat prin vechiul port, am plecat mai departe in orașul vechi, cu străzi cu arcade și clădiri impunătoare, datând din sec. XVII și XVIII.

Din păcate, nu am putut să vizităm primăria, aflată in restaurare. Construită in timpul regelui Henric IV este considerată una din cele mai frumoase din Franța.

După plimbare prin vechiul port și orașul vechi, am luat un autibuz care să ne ducă in Ile de Re, insulă legată de La Rochelle printr-un pod lung de 2,9 Km.

Insula are o lungime de 30 Km și o lăție de 5 km, și are de jur imprejur plaje cu nisip fin.

Este o populară zonă turistică, cu multe hoteluri și vile, atractivă pentru cei care vor să practice sailing-ul și surf-ul dar și călăria și golful.

Aici am petrecut și noi aprox. o oră, pe o plajă cu un nisip foarte fin, care părea foarte lată după reflux.

După plajă, am făcut o plimbare pe insulă cu un trenuleț, după care ne-am reintors in La Rochelle.

Orașul se pegătea de petrecerile de seară. Pe straduțele din jurul portului vechi, se intindeau mese, negustorii ambulanți isi etalau mărfurile, artiștii stradali se pregăteau de spectacole.

Am mancat fructe de mare la unul dintre restaurante și cu părere de rău că nu rămânem și seara acolo, ne-am indreptat spre gară.

In mersul trenurilor pe care il aveam citisem ca aveam tren la ora 21.00 și ultimul la ora 22.00.

Am hotărât să mergem la cel de la ora 21.00, să nu ajungem prea târziu.

Am ajuns la gară, in jur de 20.45. Gara era cam pustie. Casele de bilete erau inchise, așa că am luat bilete de la un automat de bilete. Prima bănuială că ceva nu e in regulă a fost atunci cand am luat bilet. Cand am bifat sa imi dea bilet la prima cursa spre Rochefort, aparatul a indicat că aceasta era a doua zi la ora 5 dimineata. I-am spus acest lucru soțului meu, dar el, a spus că nu conteaza, că putem sa luam la orice tren, că așa i s-a spus lui la informații.

”Bine, am spus, hai pe peron”. Peronul, pustiu, deși mai erau puține minute până la sosirea trenului.

Bănuind că ceva nu este in regulă, m-am uitat mai atent la mersul trenurilor. Da, era adevărat că erau trenuri din oră in oră, că era un tren la ora 21.00, dar nu in ziua de luni. Orarul era valabil pentru toate celelalte zile. Lunea, zi in care ne aflam și noi, ultima cursă spre Rochefort plecase la ora 20.00.

Am mers la taxiurile din fața gării și am intrebat cât costă o cursă până la Rochefort. 70 EURO, ni s-a spus.

Era prea mult. Ne-am hotărât să mergem să facem autostopul, până nu se intunecă. Trebuie spus că in această zonă se intuneca mai tarziu, după ora 22.00.

Am ieșit la un mic sens giratoriu, unde am inceput sa facem semne cu mana la mașinile care treceau spre ieșirea din oraș.

Nu aveam nici măcar un pix cu o hartie pe care să scriem unde mergem.

Dar, spre surprinderea noastră, au oprit aproape toate mașinile care au trecut pe acolo. Din păcate, toți mergeau aproape, in oraș. Cand tocmai credeam că o să dormim undeva in gară (cum vazusem doi turiști amețiți de băutură sau ei știu de ce), o mașină a oprit, și după ce, mai intai ocupanţii maşinii ne-au spus că nu au drum in direcția solicitată de noi, au mers cativa metri, au oprit din nou, ne-au claxonat și ne-au făcut semn să venim.

Nu ne venea să credem. Era o pereche, soț și soție, care s-au abătut de la drumul lor spre casă (in La Rochelle), și au făcut un drum special pentru noi, la Rochefort.

Un gest pe care nu știu câți dintre conaționalii noștri l-ar face.

Ne-au dus până la gara din Rochefort, unde aveam mașina. Nu au primit nici un ban. ”Am facut-o din solidaritate” ne-au spus, ”poate o sa avem și noi vreodată nevoie”.

Aceste cuvinte ne-au făcut să nu mai trecem nepăsători pe lîngă autostopiști, așa cum veți vedea in celelate povestiri.

---

VIZUALIZĂRI: 3922 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI