BUN
GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
Konya. O plimbare prin fieful dervisilor
O vizita fulger prin Konya cu ocazia deplasarii catre Cappadocia, locul ales pentru o excursie de doua zile in timpul vacantei din Antalya. Am avut alaturi doi prieteni buni, intr-o miniechipa din care mai facea parte o canadianca si cinci rusi, cu un ghid turc, Seljuk, extrem de simpatic si bine pregatit profesional. Pana in acele momente stiam un singur lucru despre acest oras: Konyaspor, echipa din Liga I turca de fotbal.
Konya reprezinta un important centru cultural si istoric al Turciei, situat in partea centrala a Podisului Anatoliei, numele sau fiind identificat cu Mevlena, unul dintre cei mai cunoscuti ganditori ai lumii islamice. Orasul are un trecut istoric bogat: hititti, frigieni, lidieni, persani, macedoneni, romani, selgiucizi si otomani. Este orasul moscheilor, hanurilor si al medreselor. Ocupa locul sapte in Turcia, in privinta populatiei, peste 2,1 milioane cu zona metropolitana, fiind puternic dezvoltat din punct de vedere financiar si industrial. Peste 30% din componentele industriei auto din Turcia sunt produse in Konya. De asemenea, industria aluminiului s-a dezvoltat enorm in ultimii zece ani. Am aflat de la Seljuk, ghidul excursiei, ca in Konya detine o proprietate impunatoare nimeni altul decat Dieter Zetsche, inginer si om de afaceri german, nascut la Istanbul, fost CEO al Daimler AG si seful Mercedes-Benz intre 2006 si 2019.
Konya se identifica cu dervisii. Cine sunt acestia? Darvesh sau dervish, persoane care urmeaza calea ascetica musulman sufista sau tariqah, cunoscuta pentru saracia extrema si austeritatea ei. Accentul lor este pus pe valorile universale ale dragostei si ajutorarii, renuntand la iluziile de a ajunge la Allah. In cele mai multe ordine sufiste, un dervis este cunoscut pentru practicarea dhikr prin efort fizic sau practici religioase pentru a atinge transa extatica care sa-l apropie de Allah. Practica lor comuna este Sama care este asociata cu Rumi. Multi dervisi sunt asceti cersetori care au facut un juramant de saracie, spre deosebire de mullahi. Principalul motiv pentru care ei cersesc este ca sa invete umilinta, dar dervisilor le este interzis sa cerseasca pentru binele lor. Ei trebuie sa dea banii stransi altor oameni saraci.
Mausoleul lui Jalal ad-Din Muhammad Rumi, un persan sufi mistic, de asemenea, cunoscut sub numele de Mevlena sau Rumi. Acesta a fost liderul dervisilor din Ordinul Mevlevi, mai bine cunoscut sub denumirea de dervisi rotitori (Suma). Sultanul selgiucid Ala al-Din Kayqubad, care l-a invitat pe Mevlana la Konya, si-a oferit gradina de trandafiri ca loc potrivit pentru a-l ingropa pe tatal lui Rumi, Baha ud-Din Walad cand a murit pe 12 ianuarie 1231. Mevlana a fost ingropat langa tatal sau la 17 decembrie 1273. Succesorul lui Mevlana, Husamettin Celebi, a construit un mausoleu - Kubbe-i-Hadra - peste mormantul mentorului sau. Constructia, supravegheata de arhitectul Badr al-Din Tabrizi, a fost terminata in 1274. Gurcu Hattun, sotia sultanului selgiucid Suleyman Pervane, si emirul Alameddin Kayser au finantat constructia. Tamburul cilindric al cupolei se sprijina initial pe patru stalpi, iar cupola conica este acoperita de faianta verde. Mai multe sectiuni au fost adaugate pana in 1854. Selimoglu Abdulvahit a decorat interiorul si a executat sculptura in lemn a sarcofagelor.
Printr-un decret din 6 aprilie 1926 semnat de Mustafa Kemal Atatturk, s-a confirmat ca Mausoleul si Loja dervisilor urmau sa fie transformate in muzeu. Acesta a fost deschis la 2 martie 1927, iar in 1954 este redenumit Muzeul Mevlana.
Am intrat in muzeu prin Poarta Principala (Devisan Kapisi) catre curtea pavata cu marmura. Bucataria dervisa (Matbath), unde dervisii primeau educatie, si mormantul lui Hurrem Pasa, construite in timpul lui Suleyman Magnificul, sunt situate in partea dreapta. La stanga sunt aliniate cele 17 incaperi dervise, acoperite cu cupole mici si ridicate in timpul sultanatului lui Murad al III-lea. In mijlocul curtii se inalta Sardivanul (Fantana de spalat) , construit de Yaviz Sultan Selim.
Intrarea in Mausoleu si in Mica Moschee se face prin Poarta Mormantului (Turbe Kapisi) . Cele doua usi ale sale sunt decorate cu motive selgiucide si texte persane din scrierile mollahului persan Abdurrahman Cami din 1492. Se trece in mica incapere Tilavet (Tilavet Odasi) decorata cu caligrafie otomana rara si pretioasa in stilurile sulus, nesih si talik. In aceasta incapere Coranul a fost recitat continuu si scandat inainte ca Mausoleul sa fie transformat in muzeu. Accesul se face printr-o usa de argint realizata, conform unei inscriptii de pe usa, de catre fiul sultanului Mehmet al III-lea in 1599. Pe partea stanga sunt insirate sase sarcofage ale dervisilor (Horasan erler) , dintre care trei apartin celor care i-au insotit pe Mevlana si familia sa din Belh, Afganistan, pana la Konya. In fata acestora pe o platforma acoperita de doua cupole sunt asezate cenotafii apartinand descendentilor familiei Mevlana si a catorva membri de rang inalti ai Ordinului Mevlevi.
Sarcofagul Mevlana este asezat sub Cupola Verde (Kibab” ulaktab) si acoperit cu brocart brodat in aur cu versuri din Coran. Aceasta si toate celelalte copertine au fost un dar al sultanului Abdul Hamid al II-lea in 1894. Alaturi de sarcofagul lui Mevlena/Rumi sunt mai multe, dar cel al liderului suprem este din lemn si dateaza din secolul al XII-lea.
Sala Rituala (Semahane) a fost construita in perioada sultanului Suleyman Magnificul in acelasi timp cu Mica Moschee alaturata. Aici, dervisii obisnuiau sa execute Sema, dansul ritualic, pe ritmul unor instrumente muzicale precum: kemence, keman, halibul, daire, kudum, rebab si flaut, cantate o singura data. Instrumentele sunt expuse in camera alaturi de un covor vechi de rugaciune, kirsehir (secolul al XVIII-lea), vesminte dervise, lampi de moschee (secolul al XVI-lea), un Divan-i-Kebir (colectie de poezie lirica) si doua exemplare ale lui Masnavis (carti de poezii scrise de Mevlana) din 1273 si 1371. Mica Moschee alaturata, Masjid, este folosita in prezent pentru ezpozitia unei colectii de Korans vechi, ilustrate si covoare de rugaciune extrem de valoroase. Exista, de asemenea, o cutie (Sakal-i-Serif) decorat cu sidef care contine fire de par din barba sfanta a profetului Mohamed.
Mausoleul a fost cel mai vizitat muzeu din Turcia in 2017. Am vazut cu ochii mei puzderia de turisti straini si turci care se miscau de colo-colo prin incinta muzeului. In unele spatii am fost controlati la sange, ca la aeroport, iar cerberii au interzis fotografiatul pe motivele arhicunoscute. Tare mult as vrea sa mai vad odata acest Mausoleu, dar fara aglomeratie. Acest lucru l-a recomandat si Seljuk, ghidul nostru, care ne-a asteptat in afara Mausoleului.
Am ramas pentru putin timp in mica piata de langa Mausoleu pentru a cumpara mici suveniruri si, mai ales, pentru hidratare. Era trecut de ora 12:00, iar soarele scapa-se de sub control. Seljuk a strigat adunarea si, cu forte proaspete, gata de drum. Microbuzul ne poarta prin Konya catre iesirea spre Aksaray. Am trecut pe langa zone cu cladiri moderne (Islam Kultural Merkizi, Spor ve Kongre Merkezi) si parcuri frumos amenajate, lacase de cult care supravietuiesc langa modernism, un exemplu edificator fiind Moscheea lui Selimiye din zona centrului de afaceri al orasului, la vest de Moscheea Aziziye. Moscheea a fost construita in perioada 1558 - 1570, dupa planurile lui Mimar Sinan, mare vizir, fiind inaugurata de sultanul Selim al II-lea;are doua minarete si seamana cu Moscheea Fatih din Istanbul. O cupola mare acopera zona de rugaciune, iar alte sapte cupole mai mici sunt peste portic. De la Seljuk am aflat ca mihrabul este realizat din marmura albastra, iar minbarul din marmura alba.
Atat despre vizita in Konya! Era doar inceputul pentru ceea ce avea sa urmeze: aventura cappadociana. Dar asta urmeaza in viitoare articole.
Numai bine si sa speram la vacante pentru acest an!
Trimis de ovidiuyepi in 03.05.20 18:35:38
- Nu a fost singura vizită/vacanţă în TURCIA. A mai fost în/la: ISTANBUL (circuit: mai 2016 - Grand Ant Hotel). KUSADASI (sejur: august 2016 - Sealights Resort).
6 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (ovidiuyepi); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
ECOURI la acest articol
6 ecouri scrise, până acum, la acest articol
M-a interesat mult articolul tau in documentarea mea despre Antalya di imprejurimi. Foarte captivanta explicatia referitoare la dervisi.
Pana nu demult despre Konya stiam si eu de la Sumi-gol de Konyaspor si cam atat. Simt ca se apropie vizita mea la Konya.
Felicitari! Numai bine! ????
@ovidiuyepi:
”Pana in acele momente stiam un singur lucru despre acest oras: Konyaspor, echipa din Liga I turca de fotbal.
este si asta un inceput, dar uite ca pana la final ai descoperit mult mai multe si poate ca daca mai stateai ceva timp pe acolo invatai si dansul dervisilor, pozitia am vazut ca ti-ai insusit-o .
Nu numai tu ai invatat cate ceva dar si noi, asa ca felicitari, votat cu mare drag.
Acum am rasfoit si pozele, faine!
Despre rangurile astea ale lor in care se incadreaza si dervisii mi-a facut o poveste un ghid turc la un asezamant din acesta unde au trait candva cei ce au sustinut acest concept religios, la Manisa, aproape de Izmir, unde a fost obarsia acestuia. Am si scris despre loc atat cat am putut retine pentru ca nu era in circuitul turistic larg ci era chiar un loc al lor, al turcilor credinciosi.
Numai bine!
@Dan&Ema: Multumesc! Vizita frumoasa cand va avea loc.
@mishu: Pot sa incerc dansul cu rotirea, dar cred ca ametesc. Am aflat ulterior ca multi dervisi dansatori beau o licoare speciala pentru a rezista. Un fel de drog.
@ovidiuyepi: Am fost în Konya dar spectacolul cu dervişii rotitori l-am văzut în Istanbul într-o sală de spectacol amenajată în gara Sirkeci. A fost formidabil, în şapte părţi, fiecare cu o simbolistică de ritual. Spre final se vedea că erau în transă din cauza rotitului fără pauză minute în şir. Erau ucenici ai lui Mewlana Rumi, şcoliţi la Konya şi care prin dans răspândeau filozofia lui în ţările musulmane.
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Sep.2021 Çatalhöyük: primul oraș din lume (7400 îHr) — scris în 06.12.21 de webSorin din BUCUREşTI - RECOMANDĂ
- Nov.2019 Toate drumurile duc spre... Konya — scris în 11.01.20 de AZE din SIBIU - RECOMANDĂ
- Oct.2019 Konya plus altele ce ţin de ea şi Turcia — scris în 25.12.19 de Marius 72 din MEDIAş [SB] - RECOMANDĂ
- Oct.2019 Konya în 50 de minute — scris în 06.11.19 de iulianic din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Apr.2018 Muzeul Mevlana și dervișii rotitori — scris în 28.04.18 de elviramvio din JUD. ILFOV - RECOMANDĂ
- Feb.2017 Mevlana - mausoleul marelui poet Rumi din Konya — scris în 13.02.17 de senateo din PăULEşTI [PH] - RECOMANDĂ
- Feb.2017 Konya orasul Mevlanei atins de harul marelui maestru RUMI — scris în 13.02.17 de senateo din PăULEşTI [PH] - RECOMANDĂ