Galtaji, templul maimuțelor

TIPĂREȘTE

În ultima zi petrecută în India am avut o surpriză plăcută, această surpriză a constat în 2 vizite la obiective turistice care nu erau în planul itinerarului turistic. Primul obiectiv vizitat în acea zi templul Birla Mandir l-am descris deja vezi impresii

iar al doilea obiectiv Galtaji sau templul maimuțelor îl voi descrie astăzi în următoarele rânduri.

Complexul de temple și locul de pelerinaj se află la 10 km de Jaipur în munții Aravali. Adresa exactă este:

Monkey Temple, Sisodiya Road, Lal Dungri, Jaipur, Rajasthan 302027, India

Drumul cel mai scurt din oraș de 10 km pe Galta Road nu este destinat autocarelor, având în vedere relieful, drumul accidental sinuos. Se va trece pe lângă Galta Mountain și Galta View Point un loc de belvedere de unde se văd împrejurimile și orașul Jaipur.

Noi a trebuit să facem o ocolire pe o arteră principală NH21 și continuând drumul pe Keshav Vidjapeth Road un drum secundar modernizat și pe urmă un drum nemodernizat până la porțile templului. Cred că tot drumul a fost în jur de 25-30 km.

Zona unde s-au construit clădirile, anexele mânăstirii este o zonă de chei stâncoși iar în această zonă trăiesc macaci rhesus într-un număr destul de mare și se pot observa mișunând pe stânci, sustrăgând una-alta. De acolo denumirea complexului templier hindus, monkeys temple (templul maimuțelor).

Timpul de vizitare este unul generos aici la templul maimuțelor. Se poate intra zilnic și tot anul la ora 5 dimineața iar la ora 21.00 seara ar trebuită părăsită locația.

Cea mai bună perioadă de vizitare este februarie -martie și octombrie-decembrie. Indienii nu plătesc taxă de intrare. Străinii vor plăti 100 rupii indiene (aproximativ 5 lei și 60 de bani conform curs inr la momentul vizitei)

Fotografia sau filmarea este permisă dar se plătește inclusiv de indieni. Astfel un străin va plăti 150 rupii taxă foto (8,4 lei) iar un indian 100 rupii (5,6 lei). Taxa foto este valabilă pentru telefoane, aparate foto amatori.

Galtaji este un complex monahal hindus încă din secolul XV. aici se retrăgeau asceții hinduși aparținând Vaishnava Sampradaya din Shri Ramanand. Mult timp templul aparținea yoghinilor dar un sfânt Ramanandi pe nume Payohari Krishnadas a venit și a devenit liderul Galta Gaddi. Tot aici se crede că ar fi trăit un sfânt pe nume Galav, a practicat meditația și a făcut penitență (tapasya).

Galta a fost primul Vaishnava Ramananda Peeth din nordul Indiei și a devenit un centru important al sectei Ramananda. Așa a fost faima sfântului Ramanandi Shri Krishnadas Payahari din Galta dham, încât el l-a inițiat pe Shri Bhagwanji (un Dogra Khajuria Brahmin din Gurdaspur, Punjab) în ordinea Ramanandi Vaishnavism. Discipolul său Shri Bhagwanji a fondat apoi centrul Ramanandi Thakurdwara Bhagwan Narainji la Pandori dham din Gurdaspur, Punjab.

Galta Ji Peeth este, de asemenea, locul unde se află Mandir-ul aclamat sfânt Ramanandi Goswami Nabha das ji. Se spune că l-a întâlnit pe Goswami Tulasidas ji, autorul cărții Ramcharitmanas la Galta dham, pe care l-a lăudat în Bhaktamala. Galta peeth este un loc de pelerinaj pentru Ramanandis (atât urmași direcți ai lui Nabha Das, cât și adepții lui Bhagwanji din Pandori dham) în Jammu, Punjab și Himachal de Jos.

Templul are o serie de pavilioane cu acoperișuri rotunjite, stâlpi sculptați și pereți pictați. Complexul este situat în jurul unui izvor natural și a unor cascade care creează 7 Iazuri Sfinte.

Există un mic templu pe vârful dealului dedicat Zeului Soare. Este cunoscut sub numele de Surya Mandir, templul soarelui

La templul maimuțelor există surse de apă, izvoare naturale care alimentează rezervoare artificiale construite de călugăr hinduși. Aceste rezervoare se numesc kund, și am observat 2 astfel de rezervoare mai mari. Templul este cunoscut pentru izvoarele sale naturale, apa din care se acumulează în rezervoare (kunds). Sunt șapte rezervoare în total cel mai sfânt fiind Galta Kund, care nu se usucă niciodată. Este considerat de bun augur să se îmbăieze în apele Galtaji, în special pe Makar Sankranti, și mii vin să se scalde în fiecare an.

Autocarul a parcat în afara templului într-o zonă parțial cu vegetație, parțial mormane de moloz, betoane, parțial gunoaie. Erau și mulți vaci pe acolo care mâncau din gunoaie. Trecând prin poarta templului am observat un zid de incintă construită până aproape de vârfurile cheilor stâncoase. Erau vaci peste tot iar niște inideni le dădeau de mâncare, una alta din plase. Puțin mai departe două indience îmbrăcate tradițional făceau beton cu lopata și cu sapa. Urma chioșcul de tablă la care ghidul ne-a plătit biletele.

Intrând în incintă apăreau primele clădiri din complexul monahal, trotuarul era destul de rupt, dar tocmai se construia altul nou. Printre clădirile vechi mai degradate se ridicau altele noi. Am ajuns la cea mai importantă secțiune din complexul de temple, o aglomerație de clădiri care înconjurau o piață. În difuzoare se auzea predica, erau vizitatori indieni, erau și ceva mașini și ceva vaci pe acolo în piață.

Arhitectura clădirilor din complex mi s-a părut interesant și frumos în fundalul stâncos ale cheilor munților Aravali. Trecând de diferite clădiri din complex am ajuns la primul rezervor de apă, cel mai mare kundu inferior, Galta Kund. Aproximativ un sfert din acest kund într-un colț era acoperit de gunoaie care pare-se este normal pentru indieni :) Urcând scările la cel de-al doilea rezervor în care zeci de indieni făceau baie am observat apa mai curată aici și fără gunoaie. Am intrat în incintă era o aglomerație generală (dar nu mai mult decât la noi la o piscină în sezon :), femei, bărbați stăteau pe jos se odihneau. Am observat că făceau baie doar bărbații, copii.

Au apărut și primele maimuțe în decor, cu puțină atenție puteai să-i observi în număr mare pe stânci. Unele maimuțe mai obraznice se apropiau mai mult și sustrăgeau obiecte. Am observat un caz când o maimuță a sustras o brichetă (asta se vede în clipul video atașat) și un alt caz când a luat un PET de 0,5 l dar nu am văzut s-o poată desșuruba capacul. Am observat și aici inscripții cu atenție la maimuțe, la obiecte personale și să nu se hrănească maimuțele.

Urcând pe scări mai sus am ajuns la partea superioară a complexului templier. Am ajuns la templul soarelui. Ieșind pe poarta de sus am observat o cale de acces pentru autoturisme, acel drum de 10 km dar neadecvat pentru vehicule mai mari.

Coborând și ajungând înapoi am intrat în complexul templier și tocmai se pregătea un fel de procesiune hindusă erau și muzicanți cântăreți. În incintă se lăsau ofrande/bani la diferite zeități, și câțiva din turiștii din grup au ajuns până la un fel de sanctuar unde un preot hindus i-ar fi binecuvântat contra unei sume.

La întoarece spre autocar am întrebat ghidul ce se face cu laptele vacilor. Zicea că de vaci nu se atinge nimeni, mor de bătrânețe, au voie peste tot dar laptele totuși se colectează, se consumă sau se vinde, cel puțin aici în templul maimuțelor.

Templul maimuțelor a fost ultimul obiectiv turistic vizitat în India. Mergeți să-l vedeți dacă sînteți pe cont propriu în Jaipur. Vacanțe faine

---

VIZUALIZĂRI: 134 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI