Canionul Bärenschützklamm = '7 Scari' in varianta maxi

TIPĂREȘTE

Vara, anotimpul drumetiilor montane a reintoarcerii in natura prilejuieste fiecaruia dintre noi, bucurie si pofta de viata, frumusetile si linistea ce o transmite peisajul alpin asigura o stare de echilibru interior aparte.

O sa relatez in continuare despre o experienta turistica mai aparte o drumetie in unul dintre cele mai salbatice si greu accesibile canioane sau chei din zona Alpilor austrieci si anume "Canionul Bärenschützklamm" -- in traducere relativa: "Cheile Strajuite de Ursi".

O scurta intro in descrierea acestor fenomene naturale este binevenita intrucat unele aspecte difera de cele cunoscute prin partile noastre.

Chei sau canioane sunt defileuri inguste in munti apa provenita din topirea ghetarilor sau izvoare subterane taind in mii de ani roca dura formeaza aceste forme inedite. In multe parti ale defileului partea superioara aflata poate la cateva sute de metrii deasupra areo latime doar de cativa metri sau sunt locuri unde stancile se unesc facand imposibile patrunderea luminii naturale. Aici ma refer la cheile ce se pot parcurge doar in drumetii si nu la cele deschise circulatiei auto.

Multe dintre canioanele deschise turistilor in Alpi sunt adevarate opere de ingeniozitate atat prin intercalarea lor in natura cat si prin utilitate (ma refer la constructiile aferente). Interactiunea omului cu aceste minuni ale naturii fiind posibila doar prin intermediul vizual un contact direct fiind in multe parti practic imposibil datorita sistemului de constructie al podurilor si pasarelelor suspendate deasupra canionului.

Ceva asemanator am vazut in review-ul lui Claudiu precum si mai recentul "Spaima si Splendoare" a lui@ AdriNico si anume Canionul "Sapte Scari "dar la o scara de mult mai mica.

Bärenschutzklamm: Se afla intr-un masiv muntos aflat la aproximativ 40km nord. de orasul Graz autostrada A 9 directia Bruck a. d Muhr iesirea se face la Mixnitz o minunata localitate de munte.

Traseul de la autostrada pana la parcare nu insumeaza mai mult de 3-4km si este foarte bine indicat. Se poate calatorii si cu trenul localitatea Mixnitz avand gara iar traseul pana la intrare in chei de aici are in jur de 1km.

Un punct de informare turistica se afla chiar la intrarea in zona declarata din 1978 Monument al Naturii si aflata chiar la punctul terminus al drumului.

Pentru vizitare se aloca atentie, o zii intreaga traseul cel mai scurt insumeaza 13 km dus intors, cei 5 km. pana la primul punct de intoarcere au o diferente de nivel de 800metrii!!

De la punctul turistic pana la intrarea propriu zisa in canion sunt 2,5 km traseul este pe unele portiuni foarte abrupt pana la 23% dar asta este doar incalzirea, timp de circa 2 ore!

Echipa noastra a fost formata din cinci adulti, doi copii de 11 respectiv 15 ani destul de bine pregatiti din punct de vedere fizic si era sa-l uit pe Puffy un bison dragut dar care a fost purtat mai mult pe brate.

Intrarea in canion se face din fata peretelui stancos al acestuia dupa ce se achita o taxa de 3,5€/adult respectiv 2€/copil. De aici incepe marea aventura pe alocuri as spune chiar epuizanta.

Imaginativa un traseu de 1,9 km, unde nu mai pui practic piciorul pe pamant o diferenta de nivel de aproape 400 metrii in plan vertical, traseul prin canion este format din:

2000 de trepte, 115 poduri si 40 de scari plus pasarele relativ fara inclinatie insumeaza un timp mediu estimat de parcurgere de 90 minute!!

Asta face din acest canion, atentie deschis in anul 1901, unul dintre cele mai greu accesibile si lungi din Austria.

Parcurgerea se face pe propria raspundere pentru accidente raspunzator se face doar turistul se inainteaza doar in sir indian la o distanta de 2 metrii intre oameni. Pe unele pasaje este atat de ingust sub 50 cm asa ca celor ce sufera de claustrofobie este total neindicata incercarea si mai rau odata intrat nu mai este cale de intoarcere!! Din loc in loc unde terenul permite sunt amenajate mici balcoane sau in stanca refugii si locuri de popas, dar nu multe.

Traseul duce de. a lungul stancilor pe pasarele fixate in stanca cu bare de otel toate podeturile si constructia fiind in afara de pilonii de sustinere, din lemn bineinteles avand lateral balustrade de protectie. in unele locuri este chiar necesara si o "tractiune 4x4 :)) "pe anumite pasaje sunt aplicate adevarate scari pe versant (Foto).

Sub noi navalnic raul ce mananca necontenit din roca muntelui iar deasupra undeva la cateva sute de metrii deasupra stancilor doar printr-o deschizatura patrunde lumina naturala in rest sclipirile apei tasnind printre stancii si luciul stancilor ne spune ca afara este miezul zilei.

Chiar discutam cu amicii, in caz de accident nu mai rau decat o luxatie cum sunt transortati ranitii? Cu elicopterul nici o sansa cateva sute de metrii desparte aceasta vagauna de cerul liber iar cu targa chiar ca este o munca de Sisif sa o porti prin cotloanele acelea inguste si mai ales pe scarile foarte abrupte si asta poate cale de 1km. din mijlocul canionului!

Oboseala ce se instaleaza normal dupa cateva ore de "escalada"a unor drumeti semi amatori se risipeste la cadoul care il ofera natura in acest loc. Cascade de o forma nemaivazuta practic explodeaza din stanca si tasneste la cativa metri in plan orizontal inainte sa se pravaleasca intr-o "bulboana"sau chiuveta sapata de maestria apei in sute de mii de ani iar de aici mai departe in avalul canionului navalnica iar traseul nostru trece la cativa pasi de aceasta pe un podet subred... La tot coltul o alta priveliste incanta drumetul iar vegetatia specifica acestei zone umbrite si umede este si ea din alta lume.

Indicatorul care anunta sfarsitul traseului suspendat l-am atins dupa mai bine de doua ore nu e de mirare aparatul foto a blitzat non. stop aproape.

Au fost aproape 2 km. foarte epuizanti dar ireal de frumos de aici drumul duce prin padure pana la intersectia cu drumul de intoarcere acesta fiind la un restaurant aflat la peste 1200 metrii altitudine foarte izolat dar vorba aceea. "cine a pus carciuma in drum ala na fost om nebun" :). De la iesire din canion si pana la carciuma montana "Zum Guten Hirt" (La pastorul cel bun) am mai parcurs 1 km. dar relativ pasaj de drum drept si aproximativ 30 minute.

Dupa o pauza pe terasa restaurantului unde nu mai este necesar sa spun ca am mancat precum ursii, personal o cratita de linte cu galuste din paine (meniu vegetarian :)). la 5€ plus o bere pentru gustul amarui nefiind un mare amator de supa de hamei acolo corpul chiar a batut la poarta neuronilor inmanandu-le porunca. Nu are rost sa mai spun ca acolo in aceea poiana se serveau doar preparate traditionale din Styria de altfel foarte gustoase.

Traseul de intoarcere de mai bine de 6 km. prin padure si cateva poienite romantice cu nelipsitele "producatoare de lapte pentru Milka "in peisaj a fost mult mai "uman" decat cel de la urcare am mai facut cateva pauze zarind cocotati pe stanci cativa cataratori tip Spider Man, oamenii aia ori au curaj nebun ori nu au toate tiglele pe "stanca" cum naiba sa ai placere sa te cateri pe o stanca concava de 200metrii doar de placere asta nu am inteles si mai rau erau si unele fete in grupuri.

Rezumat si sfaturi utile (prim ajutor):

Un traseu foarte solicitant, nefiind la primul de acest fel pot sa declar cu siguranta, spectaculozitate maxima daca nu ar fii prima portiune asa de lunga pana la intrare in canion, nota maxima.

Am facut 13 km in total (. atentie pe munte), plecare la ora 9.30 din parcare retur ora 17,45, total peste 8 ore si am urcat cum spuneam peste 2000 trepte ,,115 poduri... s. a. m. d.

Sfaturi pentru amatorii aflati in zona si care nu au ce face altceva mai bun :))

Aceasta aventura necesita o pregatire fizica medie (daca eu am reusit!) incaltaminte adecvata pentru drumetie pe munte, prognoza meteo in caz de ploaie lemnele devin"sticloase"provizii de apa si ciocolata pentru combaterea durerilor musculare, pe care oricum a doua si a treia zii apar inevitabil.

Hai ca termin, speriu drumetul :))

Cat despre numele canionului care face referire la urs, fara grija cu el nu va veti intalnii, cei cateva zeci din Alpi traiesc intr-o rezervatie naturala pe langa Mariazell iar aceia nomazi poate unul la o luna care mai trec granita dinspre Cehia (fara pasaport) sunt anuntati cu surle si trambite la radio si TV: Stirea zilei: azi a trecut ursul in Austria pentru 15 minute)).

Lupii nici atat ultimul l-au executat acum vreo suta de ani iar altii nu le mai trebuie zic ei, citeam ca o organizatie din tara vroiau sa doneze cateva exemplare de ursi, elvetienilor dar acestia s. au aratat dezinteresati de acest aspect, ei vor sa aiba munti si padurile doar pentru ei, ursul nu si-ar mai putea gasi ecosisistemul distrus cu mai bine de 100 de ani acolo. Padurile sunt frumoase, dese, poienile de un verde crud, cerul limpede dar in afara de cateva caprioare nimic altceva care sa dea viata, este precum o casa mare, frumoasa dar fara copii. Paradoxul lumii moderne sau un fel de "Planeta a Maimutelor"in varianta umana din secolul XXI!

Distanta fata de Romania la care se afla canionul, ma refer la granita de vest este de aproximativ 600km. sau 7 ore de condus.

---

VIZUALIZĂRI: 5809 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI