GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
TIPĂREȘTEZiua incepuse cum nu se poate mai bine, cu o cafea aromata bauta pe terasa in timp ce soarele diminetii ma magaia cu razele sale blande iar pasarelele se intreceau in triluri maiastre. Credeam ca nimic nu avea sa-mi tulbure pacea acelei dimineti de sambata pe care imi propusesem sa o petrec intr-o leneveala absoluta, citind la umbra teiului batran din curte. Baietii mei erau cu treburi prin oras si ma gandeam ca am sa reusesc in sfarsit sa termin cartea inceputa cu o saptamana in urma. M-am ridicat sa-mi iau a doua cafea cand latratul cainelui mi-a atras atentia. Nu asteptam pe nimeni asa ca m-am indreptat catre intrare sa vad ce se intampla. Saint Bernard-ul meu era catarat pe gard si hamaia din toti rarunchii, semn ca se apropia stapanul. N-am apucat sa deschid bine usa ca buzduganul cu sapte peceti al zmeului meu mi-a si trecut razant pe la ureche, a facut doua flic-flacuri si un triplu tuluc dupa care s-a asezat frumos in cui. In urma lui, ca de obicei a aparut si sotul meu, recte zmeul care, bucuros nevoie mare, mi-a strigat inca din poarta: “Nevasta, fa bagajele ca plecam in Elvetia”. Dupa ce mi-am revenit din uluiala am inceput sa-l “descos”. “Cand? ”, intreb eu. “Cam intr-o saptamana, raspunde sotul, se prefigureaza o perioada mai linistita la serviciu si as putea pleca in vacanta”. “Si de ce Elvetia? ”. “Ca n-am mai fost, d-aia! Si pentru ca Elvetia e o tara sigura. De cand cu atentatele astea mi s-a cam luat de calatorii in afara tarii, dar m-am uitat pe saitul MAE si am vazut ca nivelul de alerta este chiar mai scazut decat in Romania”, a mai zis zmeul si s-a indreptat agale catre televizor, semn ca discutia s-a incheiat. Hm, ma gandeam, ia sa vedem ce stiu eu despre Elvetia si tot scormonindu-mi mintea, franturi de ganduri au inceput sa iasa la suprafata: neutralitate, banci, nivel de trai ridicat, Alpi, statiuni montane, schi, ceasuri, vacuta Milka, Emmental, ciocolata, branza buna, fondue, acceleratorul de particule de la Cern, lacuri, tara cantoanelor si... si mai ce? ... ah, da, Heidi, fetita muntilor. Avand deja cateva idei de calatorie, am trecut la faza a doua, documentarea. Am citit cam toate articolele despre Elvetia de pe AFA. Ei da, am contul de abia o luna si ceva dar de vreo doi ani incoace v-am urmarit de pe margine si, de cate ori aveam nevoie de o informatie “de la fata locului”, apelam la articolele voastre. Timp de o saptamana m-am tot informat, am citit si ras-citit pe unde am gasit informatii utile, am stabilit traseul, am planificat excursia, am facut rezervari, bagaje, multe bagaje si in final am plecat tot... nepregatiti. Pentru ca nu mai fusesem niciodata in Elvetia, nu stiam cum o sa fie, daca o sa ne placa sau nu, asa ca nu am rezervat dinainte camere, nu voiam sa fim legati de date si ore fixe. Ne-am gandit ca daca vom fi cuceriti de o anumita zona, vom sta mai multe zile, iar daca nu ne va placea, vom merge mai departe. Am stabilit totusi cam pe unde vrem sa ajungem si am facut un traseu care sa poata fi modificat pe parcurs, functie de ce gaseam la fata locului.
De retinut
-Elvetia nu este membra UE, exista insa nu stiu ce acord de calatorie cu Romania care va permite sa intrati in tara doar in baza cartii de identitate. Nu aveti nevoie de pasaport si nici de viza.
-Moneda este francul elvetian, se poate plati insa peste tot si cu euro, raportul fiind cam de unu la unu. Ma rog, socoteau un franc si un pic pentru un euro. Nu a fost nevoie sa schimbam, dar nici nu prea am platit cash pe nicaieri, am folosit cam peste tot cardul, conversia facandu-se automat din lei in franci.
-Nu porniti la drum fara GPS, sau macar telefonul pe care sa aveti instalate aplicatiile Google Maps si Waze. Sotul meu are o experienta de peste 30 de ani la volan si multe mii de kilometri in “carca”, dar mi-a marturisit ca fara aplicatiile astea nu s-ar fi descurcat. Drumurile sunt impecabile, exista sosele asfaltate pana in varf de munte unde este doar o mica ferma sau o cabanuta ratacita. Reteaua de autostrazi insa este vasta, cu noduri si suprapuneri de te ametesc. Practic se merge din autostrada in autostrada, trecand printr-un sistem de bretele si iesiri care atata te invart de nu mai stii pe unde esti si in ce directie mergi. Asta ca sa nu mai vorbesc si de multele tuneluri care transforma muntii Elvetiei intr-un soi de schweitzer urias. Daca cumva te-ai incadrat gresit, zeci de kilometri nu prea ai pe unde sa te intorci.
-La intrarea in tara trebuie sa va cumparati vinieta care costa 40 euro si este valabila un an. Nu exista varianta pentru perioade mai mici.
-Trebuie sa tineti cont de preturile foarte mari pentru internet si telefonie mobila. Daca in restul Europei apelurile catre Romania costa 0,06 euro/min. iar internetul 0,06 euro/MB, in Elvetia apelul catre Romania va va costa 1,46 euro/min, iar internetul 0,24 euro/MB.
Va atrag atentia asupra acestui ultim aspect pentru ca noi am patit-o destul de urat. Sotul meu prefera sa calatoreasca cu Waze pentru ca na, ii mai sopteste la ureche pe unde sunt radarele, ambuteiajele... asa ca, de data asta am lasat GPS-ul acasa. Aveam instalate pe telefoane toate aplicatiile posibile pentru calatorie, inclusiv varianta pentru mobil a Bookingului. Practic ne-am bazat doar pe telefoane pentru harti si rezervarea cazarii. Mare greseala! Pentru ca avem abonamente fara vreo restrictie de suma sau limitare si pentru ca aveam totul achitat la zi, nu ne-am facut niciun fel de problema gandindu-ne ca eventualele costuri suplimentare pe care urma sa le avem, le vom plati acasa, atunci cand va veni factura. Am folosit hartile si internetul fara retinere iar sotul a tinut adevarate conferinte la telefon vorbind cu colegii de serviciu care tot aveau nevoie de el chiar si in concediu. La un moment dat am primit un SMS de la compania de telefonie mobila care ne anunta ca avem costuri suplimentare de 125 euro dar n-am prea luat in seama asta si am continuat sa folosim telefonul spunandu-ne ca e ok, cand vine factura, o platim. Eram la Geneva cand ne-am trezit dintr-o data cu abonamentele suspendate, fara sa putem telefona sau sa folosim internetul. Nu prea intelegeam ce s-a intamplat pentru ca stiam ca avem totul platit la zi iar factura pentru costuri suplimentare nici macar nu fusese emisa. Am putut sa luam legatura cu un operator care ne-a explicat ca au nu stiu ce politica prin care, daca apar brusc costuri suplimentare mari, se suspenda abonamentele pana se efectueaza macar o plata partiala. Degeaba ne-am certat cu omul ca o tinea langa, voia bani ca sa ne dea drumul la telefoane. Pai cum mama naibii sa-ti platesc, a rabufnit furios sotul meu, daca sunt in Elvetia si nu am internet sa pot face tranzactia si nici telefon sa sun un prieten in Romania? N-a fost chip sa ne intelegem si am intrat putin in panica gandindu-ne ca suntem intr-o tara straina, fara harti si fara cazare. Am avut noroc cu un amic care ne-a sunat sa vada pe unde mai suntem si cand a aflat ce ni se intamplase, a dat fuga la o casierie in tara, a platit ce era de platit si l-a rugat pe operator sa ne restabileasca urgent abonamentele. La final, toata “distractia” a facut 290 euro, costuri suplimentare. Am povestit cam mult pe tema asta, dar am tinut neaparat sa va atrag atentia asupra acestui aspect pentru ca a fost un episod destul de neplacut din vacanta noastra si imi doresc sa nu patiti acelasi lucru.
Ehh, iata-ne ajunsi in ziua plecarii catre Elvetia. Am incarcat masina pana la refuz cu bagaje si bagajele, inclusiv geci de iarna si chiar caciulite ca deh, aveam sa mergem in Alpii elvetieni. Citisem eu pe undeva ca in tara cantoanelor, media temperaturii este mai mica cu 10 grade fata de a noastra. Bineinteles ca am carat hainele groase cu noi de pomana pentru ca nu a fost nevoie sa le folosim nici macar o data. La munte am stat in pantaloni scurti si tricou fara probleme. Am iesit din tara pe la vama Nadlac si am mers ață pana aproape de granita cu Austria. In Ungaria nu am mai oprit, fusesem de atatea ori atat in tranzit, cat si ca destinatie de sine statatoare incat nu aveam prea multe de descoperit fata de ceea ce stiam deja. Singura noutate ar fi fost sa vedem cu cat a mai crescut cucuruzul de la ultima noastra vizita.
Ne-am oprit peste noapte la Paprika, un hotel aflat chiar pe marginea autostrazii, foarte aproape de Austria. Stiam de el de la un prieten care ni l-a recomandat cu caldura si n-am fost dezamagiti. Despre asta sper sa scriu un review separat pentru ca merita adus in atentie. Am dormit foarte bine si am mancat pe saturate la preturi absolut decente. Cand voi scrie articolul am sa va arat si poze cu portiile de mancare care depasau cu mult farfuria si care au fost foarte bune. :) Se pare ca locatia este destul de cunoscuta printre romani pentru ca am vazut peste tot scris si in limba noastra.
A doua zi de dimineata, odihniti si voiosi, am pornit catre Austria. In Viena a trebuit neaparat sa opresc. Acum aproape 30 de ani am fost pentru prima data, impreuna cu bunica mea, in orasul de pe malul Dunarii. Pastrez de atunci o fotografie care imi este foarte draga, noi amandoua stand in fata cofetariei Aida din centru. De cate ori ajung in zona, oricat de grabita as fi, opresc fie si pentru cateva minute si cuprinsa de noastalgie, sau pentru ca imi este foarte dor de bunica, mai fac o poza in locul care imi aminteste de clipele minunate petrecute alaturi de ea. S-au strans de atunci multe fotografii ale aceleiasi cofetarii care, an de an ramane neschimbata. Eu insa imbatranesc cu fiecare poza, iar bunica nu mai este...
Din nu stiu ce motive, de cate ori am fost in Viena, de tot atatea ori am ratat Muzeul Sigmund Freud. De data asta insa am reparat “greseala” si mi-am alocat o ora pentru vizita. Am sa scriu (sper) un review separat despre asta pentru ca m-a impresionat, nu atat muzeul, cat atmosfera intalnita acolo.
Am plecat din Berggasse 19 incantati de cele vazute si ne-am continuat plimbarea la pas pe strazile pline de farmec ale Vienei. Absolut din intamplare am ajuns in fata unei biserici pe care nu o mai vazusem si care ne-a impresionat din prima clipa. Am avut norocul sa nimerim exact cand bateau clopotele si am ramas sa le ascultam, fascinati de sunetul lor. Le-am si inregistrat, dar nu stiu daca pot atasa aici filmulete. Am intrat sa vizitam si, dintr-un pliant luat la intrare am aflat ca eram in Biserica Votive, una dintre cele mai importante biserici in stil neogotic din lume. Constructia ei a inceput in anul 1856 si a fost finalizata abia 26 de ani mai tarziu, in 1879. Legenda spune ca imparatul Franz Joseph, in urma unui atentat din care a scapat cu viata ca prin minune, a luat hotararea construirii acestui lacas, in semn de multumire adusa Divinitatii. Daca ajungeti in zona, nu ratati o vizita la Biserica Votive (Alservorstadt, 1090 Viena), merita din plin. Ne-am mai plimbat prin centru, am ajuns la Catedrala Sfantul Stefan (cum se putea altfel?) si am facut fotografia, devenita deja traditie, in fata cofetariei Aida.
Am dat o fuga si pana la Palatul Schonbrunn in care nu am mai intrat pentru ca o facusem deja la una din vizitele precedente in orasul valsului. Un tur complet dureaza cam trei ore si am fi intarziat mult prea mult pe drum, iar noi mai aveam cale lunga de strabatut pana la destinatie. Ne-a facut insa placere sa ne plimbam prin gradinile palatului si sa bem un cappuccino vienez la una din terase, in atmosfera incarcata de istorie a locului.
La iesirea din palat, pe trotuar erau doua statui umane, foarte bine “lucrate”, chiar frumoase. Daca nu as mai fi vazut fenomenul, as fi jurat ca sunt statui veritabile. Una din ele il reprezenta pe Mozart iar cea de-a doua nu mi-am dat seama ce imita, un tablou celebru in tot cazul. I-am admirat de la distanta dar nu m-am apropiat sa le pun bani in palarie pentru ca, oricat de elaborata ar fi, tot o forma de cersetorie mi se pare. I-am fotografiat insa, pe “Mozart” reusind sa-l surprind destul de bine pe pelicula. Cand m-a vazut cel de-al doilea ca imi pregatesc aparatul, a facut o miscare care mi s-a parut isteata si m-a amuzat teribil. Probabil ca nu eram singura care incercase sa-i fotografieze fara sa le dea bani asa ca omul avea pregatita o umbrela mare si neagra pe care a deschis-o in fata mea chiar atunci cand declansam. Rezultatul a fost o rama cu... o mare pata neagra la mijloc (vezi foto). :)
Am pornit din nou la drum, urmatoarea oprire preconizata fiind la München. Din nu stiu ce motiv am uitat sa-mi pun centura de siguranta, cred ca ma tot foiam prin masina cautand ceva si m-ar fi incurcat. Nici nu am parcurs bine 10 metri ca la primul semafor a aparut de niciunde o tanara politista, frumusica foc care a venit tinta la mine, mi-a batut in geam, mi-a aratat catre centura si tot zicea ceva de o amenda. I-am zambit cat am putut eu de gratios si m-am repezit sa ma leg in scaun. Tare vigilenti austriecii astia! Oricum, de amenda am scapat pana la urma. Ne-am continuat drumul pana cand...
Ajunsa aici trebuie sa ma opresc si sa las povestea neterminata, aidoma Seherezadei, promitandu-va ca ne auzim si maine, tot aici pe bancuta din fata AFA, la aceeasi ora trecute fix.
Va urma
Trimis de Dana.S in 05.10.16 17:37:31
- A fost prima sa vizită/vacanță în ELVEȚIA
24 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (Dana.S); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
ECOURI la acest articol
24 ecouri scrise, până acum, la acest articol
@Dana. S: Primul vot si placerea unei lecturi pline de umor. Cred ca daca mi-ar da sotul telefon sa-mi spuna ca atunci cand vine acasa sa am bagajele facute ca plecam nu stiu unde I-as spune ca deja sunt facute.
Mi-o placea mie organizarea, dar mai mult sa plec oriunde si oricand.
In fine, mai sunt si baietii care pana in present au fost cu noi, dar cred ca de anul viitor se vor desprinde, deja au fost anul acesta singuri la Port Aventura in Spania si cel mai surprins a fost cel mic, cum de ii lasam singuri si daca are voie, i-am facut procura celui mare (insa ca istetii am uitat ca-i trebuie si cazier, dar au avut noroc si i-a lasat sa iasa)
Asa ca nu pot decat sa-l felicit pe sotul tau pentru astfel de vesti bune si tine-o tot asa.
Felicitari, votat cu placere.
Rog așteptați...
@mishu: Eh, nu intotdeauna are idei atat de bune 
Acum de exemplu sunt in negocieri pentru decembrie. Singura lui idee este... Italia. Si na, de cinci ori intr-o tara zic ca ajunge, mai ales ca sunt tari in care nu am ajuns inca. Adevarat, n-am vazut Sicilia... dar parca as mai vrea si altceva.
Nu prea am multe de zis insa, in decembrie va implini 50 de ani si, pana la urma trebuie sa fie alegerea lui unde petrecem. Singura mea rugaminte a fost sa nu mai stam acasa de sarbatori ca m-am saturat sa tot fac pe bucatareasa pentru cohorte de musafiri care se infiinteaza la noi inainte de Craciun si mai pleaca dupa revelion. Oi fi eu gazda buna dar gata, imi ajunge.
@Dana. S: Sunt atat de acord cu ce spui, ultimii doi ani mi-am aniversat ziua numelui la Brasov, eu si cu familia mea si a fost perfect, toata lumea s-a simtit bine.
Anul acesta din pacate nu voi putea face asta deoarece pe 9 plec la o conferinta pentru 3 zile, insa e perfect si asa chiar daca o sa ma simt doar eu bine .
@Dana. S: E drept ca 5 vizite in Italia par multe la numar, insa la cate lucruri are Italia de oferit cred ca nici 50 de vizite de o saptamana nu sunt suficiente Ca tot aminteai de Sicilia, merita cel putin o vizita de o saptamana!!
@giuliani: Ai perfecta dreptate. Imi place Italia si imi doresc sa merg in Sicilia pentru ca acolo nu am ajuns inca. Insa doar anul asta am fost de doua ori in peninsula, zic ca ajunge, simt nevoia de o... pauza
Uite, la Praga nu am ajuns inca si am inteles ca este foarte frumos. As merge in decembrie acolo.
@Dana. S: Mă bucur ca te-ai ținut de cuvânt și ne spui despre sejurul vostru în Elveția.
Îmi place cu cât umor povestești totul, dar ne spui și multe informații utile.
Aștept continuarea mai ales despre Heidi, ai amintit prin articolele anterioare că ti-a plăcut mult.
Seară plăcută.
Toate cele bune.
@Dana. S:
Distractiv, cand nu ti se intampla tie. Firmele astea de telefonie au ceva turme de pitici si nu spun degeaba, am si eu mai multe meciuri cu ei, demne de Erevan.
Bafta la sarbatori in afara, eu am incercat pe pielea mea bucuria invaziilor "amicilor" care se simteau teribil de bine la noi la munte, dar am gasit acelasi remediu: sarbatorim in lumea larga!
@ANILU: Multumesc frumos.
Cu continuarea... nu stiu...
Frumos ar fi sa termin ce am inceput, sau macar sa zic ceva despre casuta lui Heidi care nu este doar o "toana" ci o destinatie turistica in toata regula, cu muzeu, trasee montane si multe altele. Este in Elvetia un sat intreg (turistic) dedicat acestei povesti. Poate Heidi nu a existat, dar autoarea, Johanna Spyri, chiar a stat in casa/muzeu din sat si se pare ca si-a scris povestea inspirata fiind de o fetita de prin vecini. Este pe cat de interesant, pe atat de frumos.
In fine...
Deocamdata ma bucur ca am reusit sa ma retrag din concurs... nu am stiut pana acum cum se face setarea contului
@elviramvio: Sa stii ca a fost mai neplacut in realitate decat am lasat eu sa se vada. Eram pe o bancuta in Geneva, pe malul lacului, se facuse seara si noi ne uitam unul la altul nestiind ce sa facem - cazare, nu, posibilitatea sa caut ceva pe net, nu, harta nu... eram tare panicati. Pana la urma am "sarit parleazul" in Franta si am tot mers pana am dat de un hotel pe marginea soselei unde am gasit camera libera. In Geneva erau tare scumpe si fara net sa poti cauta ceva cat de cat rezonabil, n-am putut ramane acolo. Gasisem doar de la 200 euro in sus... In Franta, cam la 25 km de Geneva, am putut sa ne cazam la pretul de 110 euro/noapte, fara mic dejun.
@Dana. S: Eu tot aştept continuarea.
Retragerea de la premiile săptămânale este opţiunea ta, dar asta nu înseamnă că nu mai poţi fi votată sau nu mai poţi vota, articole sau ecouri.
Exprimarea votului este până la urmă aprecierea articolului sau ecoului care îţi place.
Plăcerea de a scrie şi a citi, rămâne.
Toate cele bune.
@Dana.S:
”Elvetia nu este membra UE, exista insa nu stiu ce acord de calatorie cu Romania care va permite sa intrati in tara doar in baza cartii de identitate. Nu aveti nevoie de pasaport si nici de viza.
De fapt, Eleveția nu e membră UE, dar face parte din spațiul Schengen. Ca urmare, ca să intri în Elveția, nu ai nevoie de nimic, având în vedere că toate granițele acesteia sunt cu țări care fac parte și ele din spațiul Schengen. E drept, unii grăniceri elvețieni fac exces de zel cu românii, controlându-i la documente, dar asta nu se întâmplă mereu.
”Trebuie sa tineti cont de preturile foarte mari pentru internet si telefonie mobila. Daca in restul Europei apelurile catre Romania costa 0,06 euro/min. iar internetul 0,06 euro/MB, in Elvetia apelul catre Romania va va costa 1,46 euro/min, iar internetul 0,24 euro/MB.
„Restul Europei” înseamnă, de fapt, țările membre UE. Pe de altă parte, unul din marii operatori de telefonie mobilă (și nu numai) din România are tarife de roaming privitoare la Elveția mult mai omenești. Nu-i dau numele, ca să nu-i fac reclamă, dar se poate verifica foarte ușor.
În legătură cu utilizarea unor aplicații de navigație instalate pe telefon, eu nu recomand câtuși de puțin unele care necesită conexiune internet. De preferat sunt cele care lucrează și offline, asta pentru că sunt locuri unde nu poți dispune de conexiune internet, iar acolo unde o ai, ea costă. În schimb, conexiunea la sateliții GPS este gratuită.
În ce privește cazul particular al aplicației Waze, pentru mine cel puțin aceasta îmi este total inutilă, având în vedere că ea este disponibilă doar pentru telefoane cu Android sau iOS, iar eu am telefon cu Windows (sistem care e infinit mai bun decît Androidul).
De altfel, pentru telefonul meu nu a fost nevoie să descarc nicio aplicație de navigație, el venind cu aplicația Here preinstalată.
E drept, aceasta nu mă avertizează în legătură cu toate locurile unde este un echipaj de poliție, dar nici nu am nevoie pentru că eu conduc prudent și în limitele legale. 
În schimb, aplicația Here pentru navigația pietonală mi-a fost de mare ajutor prin locurile pe unde m-am plimbat (anul ăsta, în Malta, Italia/Bologna, Polonia și Creta).
De altfel, am mai citit aici astfel de recomandări, cu privire la una, sau alta din numeroasele aplicații de navigație existente. După părerea mea, cea mai bună aplicație este cea pe care o ai, ești obișnuit cu ea și o cunoști foarte bine, pentru a-i exploata toate plusurile.
Aștept să ne povestești și despre Elveția.
@Costi: Multumesc pentru completari, sunt bine-venite, chiar si pentru mine.
Totusi, informatiile mele nu sunt incorecte, poate incomplete, dar incorecte nu.
La granita am fost noi speriati de diversele povesti pe care ni le-au tot spus prietenii care mai fusesera in Elvetia: ca te verifica la sange, ca sunt amenzi mari daca nu ai masina in regula... ma rog, una peste alta concluzia era ca sunt "duri". In realitate s-au uitat la cartile de identitate si ne-ar fi lasat sa trecem fara probleme daca, la intrebarea vamesului daca avem ceva de declarat, sotul meu, constiincios nevoie mare, nu s-ar fi apucat sa-i spuna ca avem "200 de tigari". Aveam si noi doua cartuse pentru uz personal, ca tigarile sunt foarte scumpe la ei. Noi fiind 3 persoane, am fi avut voie, legal, chiar 3 cartuse. S-a generat o confuzie, sotul meu declarand numarul de tigari, iar elvetianul probabil ca s-a gandit la pachete. Nici asa nu ne-au facut probleme, ne-au tras pe dreapta cat ne-au verificat actele, probabil in baza de date, pentru ca au plecat in chiscul lor cu actele noastre si ale masinii. S-au intors, ne-au multumit si gata, nu ne-au verificat in masina sau mai stiu eu ce. Ulterior am mai iesit si intrat in Elvetia de doua ori, ba ne-am dus sa dormim la un hotel in Franta pentru ca era mai ieftin, ba am fost pana in Annecy, Franta sa vizitam... cert este ca nici macar nu ne-au mai oprit la granita.
@Costi: Cat priveste partea a doua, cea cu telefonia mobila, exact de asta am si povestit patania noastra, recomandarea fiind sa se foloseasca GPS-ul. Anul asta in Italia am ajuns in niste zone in care nu aveam nici semnal la telefon si nici internet, fara GPS am fi fost si acum tot... in Italia, rataciti in padure ca Hansel si Gretel.
Cand ne-am intors in tara si am povestit cele intamplate, au sarit prietenii si ne-au spus ca am fost fraieri pentru ca erau oferte mai bune daca ne-am fi interesat inainte de plecare. Si erau, numai ca noi n-am stiut. Exact din acest motiv am si scris in review patania, ca sa ia lumea aminte.
Problema nu au fost atat tarifele mari, desi banii aia dati pe costuri suplimentare nu ne-ar fi stat rau in buzunare, ci faptul ca ne-au suspendat abonamentele. Preturile fiind mari, s-au si adunat repede multi bani ca si costuri suplimentare ceea ce a dus la intreruperea abonamentului. Le-au restabilit abia dupa ce am platit o parte din suma. Nici de povestea asta nu am stiut inainte de plecare. In restul tarilor prin care am mai fost nu am avut probleme deoarece erau preturi rezonabile, deci nu s-a adunat o suma mare. Am aflat ce tarife sunt abia cand am intrat in Elvetia, ai vazut ca te anunta printr-un SMS in fiecare tara in care intri. Mi-au ramas mesajele in telefon, de aia am si stiut sa scriu cu acuratete care sunt costurile in Elvetia.
Nu am recomandat nicio aplicatie, doar am povestit ce am avut noi si ce s-a intamplat. Sotul meu, de exemplu se simte confortabil cu waze. Mie imi place google maps
Am inteles aluzia discreta de la final. Am pus titlul "Elvetia" si inca n-am ajuns cu povestirea acolo. Este o saga, am luat-o si eu cu inceputul, drumul pana acolo etc...
Daca ai vazut, este cu "va urma"
Si probabil ca va urma...
@ANILU: Esti o draguta
Probabil ca o voi scrie cand imi mai trece oful...
@Costi: Ma doare sufletul pentru disparitia balenelor albe
Frumos stilul, jucaus, vioi, cu suspansul si nostalgiile calatorului care revede si retraieste amintiri, gusta din plin ineditul peisajului si ridica non-conventionalul la rangul de filozofie a cunoasterii.
Da, ai merita o Alaska, Groenlanda sau o... Mongolie, la valoarea talentului descriptiv de care dispui.
@glcitizen: Venit din partea dumneavoastra, ecoul asta chiar mi-a inseninat ziua si m-a determinat sa ma reapuc de scris. O cam lasasem pe tanjala...
Nu pot decat sa ma bucur ca aprecierea este reciproca. Va "urmaresc" cu interes si pot spune ca sunteti unul din "autorii" mei preferati.
Cat priveste destinatiile de calatorie... eh, as pleca si maine in locurile pe care mi le-ati recomandat dar... urmarea e lesne de banuit
Foarte interesantă și utilă prima parte a reviewului. V-am înțeles starea de neliniște când ați rămas fără navigator, mai ales că se înoptase și nu aveați un acoperiș. M-am transpus în situația dv. și mi-am dat seama în ce stare de temere erați.
Concluzia mea este că oricât de mult ai pregăti traseul și în general excursia, pe acolo tot mai întâlnești sitiuații neașteptate.
Între Frankfurt am Main și Brussels eu am rămas fără navigator (nu mai funcționa) și am fost nevoit să intru în Koln la o unitate de profil unde am întâlnit un neamț foarte omenos care mi-a rezolvat situația și astfel am ajuns pe înserat la destinație. De atunci, totdeauna plec cu GPS de rezervă. In plus, acum am și un telefon pe care am o aplicație de navigație.
Din reviedrwul dv. cât și ecoul lui @ Costi am avut de învățat și vă mulțumesc.
Frumoase fotografiile. P-14 și P-15 mi-au trezit amintiri frunoase.
Cu bine.
Buna ziua.
Foarte frumos ati pus pe hartie totul! Chiar m-am gandit ca as putea asemui putin "povestirea " cu crierile lui Ionel Teodoreanu- scriitorul meu preferat.
Da, am fost in Elvetia in 2007 si 2008. la granita lucrurile s-au petrecut aproximativ la fel, cu o mica exceptie: masina din fata in care erau niste prieteni de-ai nostrii, a avut intentia sa opreasca, dar vamesii i-au facut semn sa treaca. Sotul meu, gandindu-se ca si pentru noi era valabil "semnul de libera trecere", nu a oprit roata masinii, motiv care a provocat o mare suparare pentru locuitorii tarii cantoanelor.
Ne-a facut semn sa tragem in lateral si ne-a verificat putin, au incercat sa fie "atosi" dar dupa 2-3 minute ne-a spus sa plecam.
La fel am intrat si iesit de 2-3 ori, dar nici macar nu ne-au mai bagat in seama.
In rest, Elvetia e o tara pe care merita sa o vezi macar odata, daca nu de 5-6 ori!
Eu una abia astept si as fi in stare sa spun ca "bagajele sunt facute deja"! Have a good trip!
@Mihai18: Multumesc pentru ecou. Chiar ma intrebam ce este cu dumneavoastra de sunteti atat de "tacut" in ultima vreme...
@dana stroea:
Buna sa va fie inima
Ma bucur foarte tare ca articolul meu v-a placut. Imi pare rau ca nu am apucat inca sa scriu si continuarea. Sper sa o fac cat mai curand din respect pentru cei care urmaresc subiectul - nu este tocmai politicos sa las povestea neterminata.
Adevarat, Elvetia este o tara care merita vazuta. Daca nu ar fi atat de scumpa comparativ cu alte tari europene, zau ca as merge in fiecare an. Mi-a placut curatenia si bunul gust care domina acolo.
@Dana. S: Hello again!
Adevarul e ca am fost foarte ocupata la serviciu in ultima vreme, la fel si acasa, motiv care a "provocat " o mare intarziere...
Excursiile sunt, de fapt, cele mai frumoase amintiri cu care ramai peste ani!
Noua, in zilele geroase de iarna, ne place sa vizionam filmulete facute in concedii sau sute de poze...
Cred ca cel mai important aspect al intrarii in UE, a fost ca "ne-au lasat" si pe noi sa ne plimbam! Pentru moment, e bine! Ce altceva putem face?!
Pentru vara viitoare, in program este Elvetia!
"Nevasta", unde-ți mai faci bagajele pt ca nu prea mai am ce vota?!
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Aug.2023 Gstaad — scris în 03.10.23 de adso din IAşI - RECOMANDĂ
- Feb.2017 De prin Elvetia... — scris în 09.03.17 de voltainstel din BâRLAD [VS] - RECOMANDĂ
- Sep.2015 Program seniori — scris în 17.11.15 de claudya din PIATRA NEAMT - nu recomandă
- Jul.2015 Elveţia (partea a-II-a) - o ţară a lacurilor — scris în 21.08.15 de GIN2015* din BUZăU - RECOMANDĂ
- Apr.2015 Elveţia mea de poveste — scris în 27.10.17 de bucşa ioan* din BRAşOV - RECOMANDĂ
- Mar.2015 Elvetia in 5 zile - peste 1000 km — scris în 16.04.15 de patrick007 din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Jun.2014 Povestiri despre vise indeplinite... (2) — scris în 23.03.18 de Bujie din PITESTI - RECOMANDĂ
- SOCIALs
AmFostAcolo® este marcă înregistrată