Chișinău – o întoarcere în timp

TIPĂREȘTE

Chișinăul, capitala Republicii Moldova cu o populație de numai 681.100 de suflete (conform Wikipedia) este un oraș boem, cu puternice influențe sovietice și mai puțin moderniste, cu oameni prietenoși și dornici de conversație, mâncare gustoasă, vin bun și prețuri mici.

Nu mulți dintre noi avem Chișinăul pe lista destinațiilor turistice, nici eu nu îl aveam și uite că am ajuns să-i cald pragurile de două ori, la distanță mică de timp. 3 zile petrecute de Crăciun în Chișinău au fost suficiente pentru a ne convinge să revenim pentru Revelion. Moldovenii țin sărbătorile pe rit vechi, cu două săptămâni mai târziu decât noi și a fost interesant să văd cum imediat după Anul Nou, trotuarele erau pline cu brazi, iar gospodinele nu-și dădeau rând pentru ultimele cumpărături pentru masa de Crăciun.

Într-adevăr, Chișinăul nu este un oraș în care să-ți dorești cu ardoare, cum ar fi Parisul, Londra sau New York-ul, dar și aici se găsesc locuri faine unde să petrecți momente inedite. Un week-end, prelungit de ce nu, poate fi suficient pentru a vă încărca bateriile.

Aflându-se la o aruncătură de băț de noi, avem mai multe variante:

Cu mașina – cel mai utilizat mod de a ajunge în Chișinău; trebuie însă ținut cont de faptul că infrastructura nu e prea grozavă, indicatoarele rutiere uneori lipsesc cu desăvârșire, iar circulația prin capitală este haotică. Sunt câteva bulevarde principale cu ambele sensuri, în rest străzile secundare sunt cu sens unic. Prin oraș vă puteți deplasa cu taxiul ori troleibuzele, va fi o experiență interesantă, o întoarcere în timp.

Cu microbuzul/autocarul – din București sunt curse regulate de microbuz/autocar, iar pretul este undeva în jur de 70-80 RON. Detalii aici.

Cu trenul – pentru cei pasionați de călătoriile cu trenul, există o cursă zilnică care leagă capitalele, pleacă seara la 19:00 din București și ajunge a doua zi la 09:00 în Chișinău.

Cu avionul – atât Taromul cât și Air Moldova efectuează curse directe din ambele direcții, iar pentru a economisi timp, nervi și bani, aceasta ar fi varianta cea mai bună. Cu puțin noroc, puteți găsi bilete sub 100 €.

Pentru aceia dintre voi, nostalgici poate după vremurile trecute, Hotelul Cosmos este alegerea cea mai bună, ținând cont și de amplasarea lui chiar în centrul orașului, pe Bulevardul Ștefan cel Mare. Este un hotel înalt, construit în stil comunist, asemănător cu Intercontinentalul nostru. Pe booking găsiți rezolvare pentru toate gusturile și toate buzunarele. Noi am optat pentru apartamente în regim self-catering, pentru că aveam bucătărie proprie și mai mult spațiu decât la un hotel. Ce-i drept n-am gătit decât o singură dată, ceva simplu, dar e mult mai convenabil în special când ești cu un grup de prieteni. Spre exemplu, pentru primul apartament, un penthouse cu 3 dormitoare, două băi, living și bucătărie, am plătit 300 RON/noapte.

Bucătăria moldovenească este destul de asemănătoare cu cea românească și cum mie îmi place mâncarea noastră tradițională, pot să concluzionez că am mâncat foarte bine în Chișinău. Lanțul de restaurante „La Plăcinte” în număr de 12 locații doar în capitală, servesc preparate bune, gustoase și la prețuri accesibile. Spre exemplu o soleancă (ciorbă acră rusească) costă 45MDL (10RON) iar o învârtită sau plăcintă cu diverse umpluturi (varză murată, cartofi, dovleac, vișine…) în jur de 30-40 MDL.

Un alt restaurant care mie mi-a plăcut în mod deosebit iar prețurile sunt oarecum mai mari, este restaurantul „Eli-Pili” în traducere românească ” Manâncă și bea” situat în centru, chiar lângă Ambasada României. Localul este decorat cu mult bun gust, personalul foarte amabil, atmosfera primitoare și ce-i cel mai important se mănâncă bine și este deschis non-stop.

Recent inaugurat și la mare căutare, situat chiar lângă Hotelul Cosmos este restaurantul Forshmak, o locație cu specific rusesc, decorată foarte drăguț, cu multe obiecte specifice rusești. Ciorba de cocoș cu tăiței mi-a plăcut tare mult.

Chișinăul stă destul de bine la capitolul obiective turistice, iar majoritatea sunt grupate în centrul orașului, făcând astfel vizitarea lor mult mai ușoară. Peste tot pe internet se găsesc informații despre ele, așa că n-o să insist foarte mult asupra descrierii lor. Printre cele mai importante, menționez:

Piața Marii Adunări Naționale care se află chiar în centru, iar în jurul ei se găsesc Arcul de Triumf, Catedrala Nașterii Domnului, Statuia lui Ștefan cel Mare, Clădirea Guvernului, sau Teatrul Mihai Eminescu.

Și dacă e ceva pentru care sunt renumiți moldovenii, ei bine vinurile le fac cinste peste tot în lume. Cramele Cricova și Mileștii Mici, ambele fac parte din Patrimoniul Național-Cultural al țării. Cea din urmă deține recordul pentru cea mai mare colecție de vinuri din lume -1,5 milioane de sticle. Situate la numai 19 km de capitală, nu trebuiesc ratate sub nici o formă. Le-am vizitat pe ambele și-am plecat profund impresionată, am scris despre ele aici și aici. N-am ajuns la Crama Purcari, dar data viitoare n-o ratez, mai ales că Rose-ul de Purcari, de 2016 (atenție!) mi-a rămas proaspăt în memorie. Are o aromă și-un gust unic, n-am mai întâlnit până acum la nici un vin caracteristicile astea.

Magazinele Bucuria sunt prezente peste tot prin Chișinău. N-ar fi rău să vă întoarceți cu ceva dulciuri acasă pentru cei dragi. Bomboanele se vând vrac, iar gama este variată. Se găsesc în ultimul timp și pe la noi Bucurii, dar prețurile sunt exagerate. Zefirul (seamănă cu bezelele noastre, doar că-s mai moi, foarte dulci și puțin acrișor) este favoritul meu. Se găsește simplu sau glazurat cu ciocolată. Un alt produs specific moldovenilor sunt prunele umplute cu nuci, sau glazurate cu ciocolată. Am cumpărat prune umplute cu nuci foarte bune de la Vinoteca Wine.

Fiind situat în imediata vecinătate a noastră, clima este aproape identică, iarna cu puternice influențe dinspre Siberia. Perioada ideală pentru a vizita capitala Moldovei este primăvara – vara, atunci când natura este trezită la viață și este verde. Nici toamna n-ar trebui ratat, atunci când se sărbătorește recolta de vin, mândria țării.

Revelionul petrecut în capitala Chișinăului

De fapt scopul principal pentru cea de-a doua vizită în Rep. Moldova era pentru a sărbători Revelionul. Ei sărbătoresc Crăciunul pe rit vechi, la două săptămâni după noi, dar Revelionul în general odată cu noi, pe 31 decembrie. Destul de ciudat. Toată lumea spunea că în noaptea dintre ani, este atmosferă, sunt concerte, de obicei cu artiști autohtoni sau veniți din România, doar că… ghinion! Anul acesta, din cauza situației mai delicate de pe scena politică la ei (alegerea noului președinte pro-rus Igor Dodon), Primăria Capitalei n-a mai alocat bani pentru eveniment.

Dar cu toate astea, la ora 00:00 eram în Piața Marii Adunări Naționale, cu un pahar de șampanie, pardon… vin spumant, așteptând focul de artificii, care nici acesta n-a fost cine știe ce. Atmosfera a fost întreținută de un DJ și câteva mascote Orange. Sponsorul principal a fost compania Orange și totul a fost decorat în culoarea…. orange. Oricum, a fost o seară inedită, cu vreme bună în jur de -2°C, iar cu un pahar de izvăr (vin fiert) și puțină zbânțuială, chiar a fost bine.

A fost mai greu de găsit un taxi pentru a ajunge acasă, pentru că la ei nu sunt stații de taxiuri și cum era noaptea de Revelion…. mai greu. Comenzile se fac doar telefonic, suni, dai adresa de unde să te preia și unde vrei să ajungi, centralista verifică și te sună înapoi. Dacă au vreo mașină disponibilă, îți comunică tipul mașinii, indicativul și prețul. Dacă nu, îi pare rău, nu are mașină disponibilă în zonă. Mai încercați!

Moldovenii sunt mândri de tot ce (n-)au. Dacă m-ar întreba cineva cum sunt moldovenii, i-aș răspunde că sunt mândri. Știm cu toții că moldovenii sunt considerați a fi unul dintre cele mai sărace popoare din Europa, dacă nu chiar cel mai sărac, dar pe mine m-a frapat numărul mare de mașini de lux de pe străzile Chișinăului. Magazinele care vând aur, agențiile de turism care vând sejururi către destinații exotice, instituțiile bancare atât de multe nu s-ar fi aflat la tot pasul dacă n-ar fi avut clienți. Corect, nu? Îmi spunea cineva că moldoveanul este sărac, dar cu pretenții. Ei bine, mare dreptate avea. Modestia nu-i caracterizează absolut deloc.

Nu cred că va exista vreo unire! Se vorbește atât de mult în ultima vreme despre o posibilă alipire a Republicii Moldova la România. În contextul actual, nu cred că se va întâmpla asta și nici în următorii zeci de ani. Chiar dacă există o tendință a tinerilor de a o lua în direcția vest-europeană, cei mai mulți dintre moldoveni își doresc să rămână ei de capul lor, să se conducă singuri și nu să fie sub papucul românilor care s-au ajuns acum.

Călătoria prin Chișinău a fost ca o întoarcere în timp, undeva prin anii de după’89 de la noi. Nu-mi aduc eu aminte foarte multe, din acea perioadă, dar o plimbare cu troleibuzul nu are cum să nu-mi aducă aminte de atunci când eram mică și mergeam cu mama la oraș la cumpărături cu autobuzele alea comuniste cu burduf, în care câte o taxatoare tâfnoasă se răstea la călători.

Desi limba română este limba oficială, nu-s puțini cei ce n-o vorbesc. Sau nu vor! Nu de puține ori am fost pusă în situația în care să nu mă pot înțelege cu interlocutorul meu pentru că acesta nu știa sau poate nu voia să vorbească limba română. Odată un taximetrist n-a vrut să ne ia cursa pentru că nu vorbeam rusă. Altădată, vrând să schimb euro, domnul de la casa de schimb mi-a spus că nu schimbă euro. Acum nu…. deși avea afișat cursul. Am simțit de câteva răutatea și disprețul moldovenilor, deși n-ar fi fost cazul poate. Ceva de genul: „Hmm, acum v-ați ajuns și voi! ”

Așa cum am mai spus, Chișinăul este un oraș boem. O simplă plimbare pe străzile lui vă va purta înapoi în timp. Vânzători ambulanți încă mai vând detergent de rufe, fructe sau carne de porc direct pe trotuar. M-am amuzat copios întâlnind denumiri și reclame haioase precum: „Studiou de bronzare” „Magazin Angro”, „Magazinul Franzeluța” „Găiană” în loc de găină sau ” Credit pe cuvânt de onoare” afișat pe geamul unei bănci, ori „Ne-am deschis” scris pe fațada unui salon de înfrumusetare proaspăt inaugurat.

Cu bune, cu rele, Chișinăul este un oraș interesant cu oamenii și cu locurile lui, demne de luat în serios pentru o posibilă vizită, care s-ar putea transforma într-o experiență inedită. Dacă vă doriți să mergeți undeva aproape de casă, unde să se mănânce și să se bea bine, să știți că este destinația potrivită. Dacă mai adăugăm și două-trei locuri de vizitat, pachetul e complet.

---

VIZUALIZĂRI: 5855 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI