La multi ani Bucovina!

TIPĂREȘTE

Pentru ca astazi se implinesc 100 de ani de la unirea Bucovinei cu Patria Mama, mi-am permis sa incep acest articol cu un document care consfintea si legaliza Unirea Bucovinei cu Patria Mama.

Pornind de la acest act oficial al reintregirii neamului, prin revenirea Bucovinei la Patria Mama, voi incerca readuc in atentie un moment important din istoria Romaniei.

Au trecut de atunci 100 de ani, iar frumusetea tinuturilor Bucovinene persista in ciuda vremurilor si mai ales oamenilor care nu prea au stiut sa pretuiasca geografia, dar mai ales istoria acestor locuri. Din pacate nu stim sa ne promovam frumusetile, atatea care sunt, (si cred ca sunt multe), iar noi laudam frumusetile altora, care la randu-le ne cearta ca avem atatea frumuseti pe care si le-ar dori la ei in tara, dar noi nu le promovam. Si as numi aici doua persoane care nu sunt cetateni ai acestei tari si care au promovat mai bine si mai frumos frumusetile Romaniei, decat o facem noi romanii. Pentru cei care sunt turisti adevarati, numele acestora este arhicunoscut si nu le voi mai mentiona si eu. Poate le urmam exemplul!

Acestea fiind zise si scrise nu-mi ramane decat sa spun: Start articol!

Articolul face parte dintr-un ciclu de articole scrise de mine cu trei ani in urma, intr-un exces de inspiratie si memorie, recuperate cu greu dintr-un calculator distrus (pentru care ii multumesc celui care, dupa o munca foarte grea, a reusit sa le salveze). Toate articolele, deci si acesta, le-am pastrat in forma originala, asa cum le-am scris atunci, fara nicio corectare ulterioara. Citindu-le ulterior am gasit destule greseli, dar nu le-am corectat, dorind ca ele sa reflecte, cat mai fidel starea mea in momentul in care le-am scris.

Deci, Start articol!

Dupa scurta prezentare a istoriei acestei zone de o frumusete deosebita, voi incerca o scurta prezentare geografica a Bucovinei, de data aceasta.

Bucovina este in principal dominata de munti, in partea romaneasca, sau podis in partea ucrainiana. In partea ucrainiana, in sud-vestul regiunii Cernauti, intalnim Carpatii Padurosi, al caror varf Hovarla (2061 m) este cel mai inalt din teritoriul Ucrainei, aceiasi munti care vin de la ganita cu Slovacia si Polonia. De la munti, inaltimile coboara in podisul Podolic pana la 300-400 m, pentru ca in lunca Nistrului sa ajunga la 100 m altitudine.

Referindu-ne la partea romaneasca a Bucovinei, relieful acesteia este predominant muntos, aflat in partea vestica pe circa 55% din teritoriul tinutului. Partea de est este formata din dealuri prelungi, domoale (coaste in limbaj local), cu o inaltime medie de circa 400 m, circa 30 % din teritoriul Bucovinei. In lunca Siretului, limita de est a Bucovinei, dar si in luncile raurilor care brazdeaza Bucovina, gasim fasii de teren care coboara pana la 100 m altitudine, ocupand diferenta de 15 %.

Muntii din Bucovina apartin Carpatilor Orientali si sunt de origine vulcanica (Calimani, Bargau), din roci cristaline (Tibau, Suhard, Bistritei), sau roci sedimentare (Obcinele, Stanisoarei)

Plecand din partea de nord a Bucovinei intalnim culmile bine impadurite (inca) ale

Obcinelor bucovinene, despartite de cursurile de apa importante din Bucovina. Astfel de la dreapta la stanga intalnim Obcina Mare, delimitata de Podisul Sucevei, (la est), frontiera cu Ucraina (la nord), raul Moldovita (la vest), raul Moldova (la sud). Cel mai inalt varf este Sihloaia (1224 m), alte varfuri mai importante fiind Bobeica (1207 m), Magura Vacii (1158m), Oglinda (1181 m), Piscul (1190 m), Rusu (1193 m), Hutanu (1137 m), Strigoaia (1089 m).

Obcina Feredeu este cuprinsa intre raul Moldovita, la est, frontiera cu Ucraina, la nord, raul Moldova la vest si sud. Cel mai inalt varf este Veju Mare (1484 m), urmat de Vf. Pascanu 1479 m, Tomnatecu 1302 m, Deia 1200 m, Obcina Feredeu 1364 m, Veju Mic 1423 m, Ferdeu 1477 m, Joresti 1380 m, Pausa 1374 m.

Obcina Mestecanis este limitata de raul Moldova la est, frontiera cu Ucraina la nord, raul Bistrita la vest, Masivul Giumalau la sud. Cel mai inalt varf este Vf. Lucina (1588 m), urmat de Vf. Botosul Mare (1472 m), Hrobi (1507 m), Chitcaul Mare (1357 m), Oitei (1284 m), Orata (1380 m), Stirbu (1447 m), Gaina (1447 m), Dodu (1523 m), Batca Tatarcu (1549 m), Zubriu (1551 m), Tonca (1398 m).

Muntii Tibau, limitati de Obcina Mestecanis la est, frontiera cu Ucraina la nord, Muntii Maramuresului, la vest, valea Bistritei la sud. Varfuri mai importante sunt Tapu Mare 1651 m, Magura 1559 m, Iedu 1517 m, Fluturica 1345 m.

Muntii Suhard ocupa aproape in totalitate teritoriul Bucovinei, fiind delimitati la est de Obcina Mestecanis si Masivul Giumalu, de raul Bistrita, la nord de Muntii Tibau, tot de raul Bistrita, la nord-vest de Muntii Rodnei, pasul Rotunda si DN 17D constituie limita masivului, la vest limita cu Muntii Bargaului este asigurata de izvorul Somesului Mare si valea Cosnei, iar la sud valea Dornei desparte Masivul Suhard de Muntii Calimani. Varful cel mai inalt se ridica la aproape 2000 m, Vf. Omului 1932 m. Alte varfuri mai importante sunt Ousorul 1639 m, Iacob 1300 m, Faraoane 1715 m, Batca Tarsului 1548 m, Sveitaria 1562 m, Pietrele Rosii 1773 m, Suvarosul 1403, Diecilor 1631 m, Cociorbu 1592 m, Runc 1149 m, chiar in Vatra Dornei.

In vestul Muntilor Suhard, intalnim o parte din muntii Bargaului, care se intind pe teritoriul judetului Bistrita-Nasaud in cea mai mare parte. Pe teritoriul Bucovinei intalnim varful Magura Cornii 1458 m.

Cei mai inalti munti vulcanici din tara, ai doilea ca inaltime din Carpatii Orientali, Muntii Calimani ocupa o parte insemnata a sud-vestului teritoriului Bucovinei. La nord sunt despartiti de Muntii Suhard de valea Dornei, respectiv Depresiunea Dornelor, la est Depresiunile Paltinis si Dragoioasa ii despart de Muntii Bistritei. Limitele de vest si de sud ale Bucovinei despart partea bucovineana a Calimanilor de parte bistriteana, respectiv mureseana a acestora. Varfurile cele mai inalte se intalnesc in partea de sud a Bucovinei, culminand cu Vf. Pietrosul 2103 m (dupa unele surse inaltimea este de 2100 m, eu insusindu-mi cota mentionata invatata in liceu si comfirmata de Atlasul Geografic Scolar din 1984, Ghid Atlas al Monumentelor Istorice din 1979). Alte varfuri mai inalte sunt Negoiul Unguresc 2081 m (al doilea varf din Calimani), Caliman Izvor 2032 m, Iezer Calimani 2031 m, Retitis 2021 m, Calimanul Cerbului 2013 m, Pietricelul 1993 m, Bistriciorul 1990 m, Nicovala 1934 m, Bradu Ciont 1899 m, Negoiul Romanesc (cel care a fost scurtat cu circa 120 de metri, pentru exploatarea sulfului) 1888 m, Maieris 1885 m, Tamaului 1861 m, Haitii 1856 m, Voivodeasa 1825 m, Lucaciu 1770 m, 12 Apostoli 1760 m.

In zona delimitata de raul Bistrita, la vest si sud, de raul Moldova la nord si la est de Obcina Voronetului, se gaseste Masivul Rarau – Giumalau, cu cotele maxime de 1857 m in Giumalau si 1651 m in Rarau. Varfuri mai importante amintesc Stegile 1750 m, Alunu 1665 m, Chilii 1652 m, Muncelu 1577 m, Vf. Cald 1574 m, Poiana Ciungi 1513 m, Muchia Serparu 1452 m, Bobeica 1451 m, in Giumalau, precum si Pietrele Doamnei 1634 m, Popii Raraului 1628 m, Todirescu 1487 m, Batca Neagra 1439 m, Vacaria 1383 m, Gura Plaiului 1308 m, Arsita Rea 1324 m, Magura 1324 m in Rarau.

In zona de sud a Bucovinei, in apropierea Calimanului, avand ca limite si vecinatati la sud raul Bistricioara, respectiv Muntii Giurgeu si Masivul Ceahlau, la vest Bistricioara si depresiunea Bilbor, respectiv Muntii Calimani, la nord raul Bistrita, respectiv Masivul Rarau-Giumalau, la est raul Bistrita, respectiv Muntii Stanisoarei, se afla Muntii Bistritei. Varful cel mai inalt este Budacu 1859 m, alte varfuri mai inalte fiind Pietrosu 1791 m, Grinties 1758 m, Bodolin 1748 m, Tiblesu Mare 1665 m, Batca Prislop 1664 m, Lespezi 1637 m, Sarului 1524 m, Paltinis 1485 m, Busuiocul 1417 m, Cerbului 1403 m, Preluca 1357 m.

Despartiti de raul Bistrita la vest de Muntii Bistritei, la sud de raul Bistrita de Muntii Tarcaului, la est vecini cu Subcarpatii Moldovei, iar la nord de raul Moldova de Obcina Voronetului si Masivul Rarau, se afla Muntii Stanisoarei. Varful cel mai inalt, Vf. Bivol, aflat in judetul Neamt atinge 1529 m, dar in Bucovina intalnim varfurile Batca Oblanc 1477 m, Tarnita 1473 m, Clifele 1374 m, Baisescu 1340 m, Muncelu 1302m.

In partea de est a Bucovinei, marginit de Obcina Mare si lunca Siretului la est si a Moldovei la sud si sud-vest, se intinde Podisul Sucevei, parte componenta a Subcarpatilor Orientali. Sunt culmi domoale, bine impadurite, cu inaltime medie de 460 m, cota maxima fiind varful Teisoara, 528 m, in podisul Dragomirnei, la limita estica a bucovinei.

Intre masivele muntoase, cursurile de apa care le strabat au creat mai multe depresiuni. Amintesc astfel Depresiunea Dornelor, strabatuta de apele raurilor Dorna si Bistrita si marginita la nord de Muntii Suhard, la vest de Muntii Bargaului, la sud de Muntii Calimani, iar la est de Muntii Giumalau si Bistritei, cu altitudine medie de circa 800 m.

Depresiunea Campulung Moldovenesc, in lungul raului Moldova, este marginita la nord de Obcine, iar la sud de Muntii Stanisoarei. Tot pe valea Moldovei mai intalnim si depresiunile Vama, Frasin si Humor. O alta depresiune a Bucovinei este Depresiunea Radauti, stabatuta de raurile Suceava si Sucevita, cu o altitudine medie de 360 m.

Muntii Bucovinei sunt strabatuti de multe pasuri si trecatori, care faciliteaza traversare muntilor dintr-o parte in alta. Imi permit aici sa amintesc de cateva dintre acestea, cu mentiunea ca in Bucovina se afla trecatori mai inalte ca in multe alte zone muntoase din

tara. Desi nu se afla pe teritoriul Bucovinei, dar in imediata apropiere, este Pasul Prislop, pe DN 18, Iacobeni – Borsa, intre Muntii Rodnei si ai Maramuresului, la altitudinea de 1416 m, cea mai inalta trecatoare din Carpatii Orientali.

Al doilea pas, ca altitudine din Orientali este Pasul Paltinis 1355 m, care leaga Depresiunea Dornelor de Depresiunea Dragoioasa, prin care trece drumul Vatra Dornei- Panaci- Brosteni.

Pasul Rotunda, 1271 m, intre Muntii Rodnei si Suhard, este strabatut de DN 17D, Carlibaba-Rodna.

Pasul Tihuta, 1201 m, intre Muntii Bargaului si Calimani, (situat la limita Bucovinei si Judetul Bistrita-Nasaud, dar in Bistrita-Nasaud) leaga Depresiunea Dornelor de Depresiunea colinara a Transilvaniei si este strabatut de DN 17, Suceava-Vatra Dornei-Bistrita.

Pasul Tarnita, 1161 m, traverseaza Muntii Stanisoarei, legand valea Bistritei de valea Moldovei prin drumul Holda-Ostra-Stulpicani-Gura Humorului.

Pasul Mestecanis, 1096 m, traverseaza sudul Obcinei Mestecanis si este strabatut de DN 17, Vatra Dornei- Campulung Moldovenesc.

Pasul Ciumarna, 1109 m, traverseaza Obcina Mare, si este strabatut de DN 17A, Moldovita – Sucevita din soseaua Campulung Moldovenesc-Sadova-Sucevita-Radauti.

Pasul Pascanu, 1040 m, care traverseaza Obcina Feredeului, pe drumul Pojorata-Paltinu-Moldovita din DN 17 A.

Din cate se poate observa pasurile bucivinene sunt situate la altitudini mai mari decat mai celebrele lor colege de traversare a muntilor, cum ar fi pasul Predeal, valea Oltului, valea Jiului.

Bucovina dispune in acelasi timp de o deasa retea hidrografica, care reprezinta o lungime de 3092 km, cele mai importante fiind bazinele Moldovei, care dreneaza 27% din suprafata Bucovinei, Bistritei, 27%, Sucevei, 28%. Siretul care colecteaza toate cursurile de apa din Bucovina, dreneaza numai 10% din teritoriu.

Reţeaua hidrografică a judeţului însumează 3.092 km. Densitatea reţelei hidrografice este de 0,361 km râu/km2 teritoriu, valoare superioară celei medii pe ţară.

Principalele cursuri de apă ce străbat judeţul sunt: râul Siret (de la N la S) și afluenţii săi, râurile Suceava, Șomuzu Mare, Moldova, Bistriţa (curgând de la NV spre SE).

Suprafaţa totală aluciilor de apă din judeţ este de 5.542,63 ha (reprezentând 0,65% din suprafaţa totală a judeţului), din care 5.056,622 ha ape curgătoare și 486.008 ha lacuri.

Apele stătătoare constau din lacuri naturale de dimensiuni mici si lacuri antropice amenajate în scopuri complexe: rezerve de apă industrială și potabilă, apărare împotriva inundaţiilor, piscicultură… Cele mai numeroase acumulări antropice sunt cele șase lacuri din lungul râului Șomuzu Mare.

Râul Siret intră în ţară și în judeţ cu o suprafaţă de bazin de 1.636 km² și o lungime de 110 km.

Râul Suceava își are izvoarele la o altitudine de 1.250 m, în regiunea Obcinelor Bucovinene, totalizând, la vărsarea în râul Siret, o suprafaţă de bazin de 2.625 km și o lungime de 262 km². Afluenţii săi principali de pe teritoriul județului sunt: Brodina (S = 156 km2, L = 28 km), Putna (S = 132 km2, L = 19 km), Pozen (S = 158 km2, L = 25 km), Suceviţa (S = 205 km2, L = 35 km), Solca (S = 166 km2, L = 27 km) și Soloneţ (S = 217 km2, L= 31 km).

Râul Moldova izvorăste din Obcina Lucina si străbate judeţul pe o lungime de 140 km din totalul de 216 km. La iesirea din judeţ, râul are o suprafaţă de bazin de 2.575 km2. Afluenţii săi principali de pe teritoriul judeţului sunt pe dreapta: Putna (S = 90 km2, L = 20 km), Suha (S = 359 km2, L = 33 km), Suha Mare (S = 128 km2, L = 29 km), Suha Mică (S = 135 km2, L = 24 km) si pe stânga: Moldoviţa (S = 564 km2, L = 47 km), Humor (S = 106 km2, L = 26 km), Somuz (S =95 km2, L = 20 km).

Râul Bistriţa, afluentul cu debitul cel mai mare al Siretului totalizează, la ieșirea din judeţ, o lungime de 122 km și o suprafaţă de bazin de 2.532 km. Afluenţii săi principali sunt pe partea dreaptă si anume: Dorna (S = 595 km2, L = 46 km), Neagra Șarului (S = 302 km2, L = 53 km) și Neagra (S = 355 km2, L = 40 km). Pe partea stângă, se găsesc afluenţi mai mici, cei mai importanţi fiind Țibău (S = 135 km2, L = 24 km) și Cârlibaba (S = 111 km2, L = 24 km).

Șomuzul Mare (S = 489 km2, L = 51 km) și Șomuzul Mic (S = 128 km, L = 30 km) își au obârsie în Podișul Sucevei, la sud de orașul Suceava și se varsă în Siret pe teritoriul judeţului Suceava.

Tot la capitolul geografie vom mentiona, pe scurt, cateva date despre flora si fauna Bucovinei. Flora are ca dominanta padurea, care ocupa circa 52% din teritoriul Bucovinei si 7% din suprafata padurilor din Romania. Predominante sunt coniferele (79% ), iar foioasele ocupa 21 % (fag, stejar, carpen, frasin, tei, mesteacan). Arbustii fructiferi sunt prezenti si ei in flora spontana (zmeur, afin, mur, maces, merisor)

Fauna Bucovinei este reprezentata de urs, cerb carpatin, caprior, vulpe, lup, veverita, jder, hermina, pisica salbatica, ras, dihor, cocs de munte sau de mesteacan, fazan, acvila, vultur, bufnita, ca si diverse specii de pesti, cum ar fi pastravul, lostrita, cleanul, mreana.

Toate cele descrise de mine sunt accesibile tuturor turistilor, poate cu exceptia unor varfuri din Calimani, care presupun o pregatire cel mult medie, ca si echipament sau conditie fizica. Nu pregetati sa alegeti excursii si drumetii in mijlocul naturii. Oricat de neprieteni ati fi cu miscarea in aer liber, mai ales pe munte, daca ajungeti in Bucovina doua ore pe zi vor fi de ajuns sa va improspatati plamanii cu aer sanatos, mai ales daca va stiti fumatori.

Plecati dintr-o localitate, pe valea unui rau spre izvoarele acestuia, trecand prin paduri racoroase si traversand poieni insorite. Drumetiile montane nu pot fi o problema, decat de a vrea acest lucru. Sutele de trasee din muntii din Bucovina, trasee de cateva ore de mers, fara a va rupe incaltarile si hainele, nu pot sa nu va atraga mai putin decat lenevirea intr-o camera de hotel sau la o masa intr-o carciuma. Daca ajungeti in Bucovina cu masina, lasati-o sa se odihneasca si incercati si mersul pe jos, oricat de comoda vi se va pare deplasarea cu masina. Folositi masina pentru a scurta timpul de a ajunge la un obiectiv turistic, dar nu neglijati natura.

S-ar putea sa va plictisesc cu prea multe date geografice, dar poate voi fi inteles ca sunt mare iubitor de geografie, de tot ce inseamna natura. Mentionarea acestor scurte detalii sper sa va faca sa va doriti vizitarea Bucovinei.

Branesti, 13 octombrie 2015.

---

VIZUALIZĂRI: 1247 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI