Trei zile in Bucovina (III)

TIPĂREȘTE

A sosit si ultima zi. Ne-am odihnit ceva mai mult decat in zilele precedente, am servit masa si apoi ne-am luat ramas bun de la primitoarele noastre gazde.

Nu am putut pleca inainte de a mai vizita inca o data Manastirea Sucevita unde acum se tinea slujba de Adormirea Maicii Domnului. Pe drum ne-am mai oprit inca o data in Marginea, la magazinele din zona atelierului de ceramica neagra, pentru ultimele cumparaturi si apoi ne-am indreptat catre Gura Humorului.

Trecand prin localitatea Arbore ne-am oprit putin ptr. a vizita manastirea cu acelasi nume, chiar daca initial nu se afla in plan. Acesta a fost ctitorita de Luca Arbore, boier si inalt dregator al lui Stefan cel Mare. Este mai mica si mai simpla, cu un plan dreptunghiular la exterior, fara turla iar picturile sunt deteriorate, chiar si cea interioara avand in vedere ca a fost lipsita de acoperis aproape un secol datorita vitregiilor istoriei. Chiar si acum parea oarecum abandonata, singura fiinta care ne-a insotit aici fiind o pisicuta aurie, dragalasa si iubitoare.

Mergand spre Gura Humorului am trecut prin localitatea Cacica unde se poate vizita salina si in apropierea intrarii acesteia o frumoasa biserica catolica. Noi nu ne-am oprit aici dar am obsevat f. multe masini parcate in localitate de-a lungul drumului si o mare de oameni ce se indreptau catre biserica, cred eu avand in vedere ca era ziua Adormirii Maicii Domnului.

Din apropiere de Gura Humorului am luat-o pe o sosea catre Falticeni si apoi spre Targu Neamt unde am vizitat Cetatea Neamtului, cetatea care niciodata nu a putut fi cucerita din exterior, ultimul nostru obiectiv din aceasta excursie. Situata pe varful unei stanci, aceasta cetate facea parte din sistemul de fortificatii al Moldovei medievale, fiind construita in sec XIV de Petru Musat si intarita in sec XV de Stefan cel Mare in scop de aparare impotriva pericolului otoman.

Parcarea se face la baza muntelui iar de acolo de urca pe o alee pietruita destul de abrupta ce serpuieste la umbra padurii, si, dupa un drum de 20-25 minute se deschide in fata ochilor nostri uimiti o imagine uluitoare a unei cetati grandioase la care poti ajunge pe un pod suspendat sprijinit de 11 piloni uriasi de piatra si strajuita de patru bastioane.

Distrusa si refacuta de mai multe ori de-a lungul istoriei, in prezent a fost restaurata din fonduri UNESCO in 1992 si fonduri europene, pana in 2011. Este absolut minunata, una din cele mai impresionante constructii pe care le-am vazut. Pretul intrarii este de 10 ron adult si 3 ron copii. Am patruns in cetare si am admirat curtea interioara, salile frumos amenajate, temnita, monetaria, bucataria, sala sfatului dar si paraclisul cu hramul Sf. Nicolae si peisajul de pe zidurile inalte.

Am plecat la timp tocmai cand o ploaie a inceput si se intensifica pe masura ce coboram tot mai grabiti spre locul de parcare. Aici ne-am opit ptr. a lua masa la o terasa incantatoare plina de muscate rosii dar din pacate am fost nevoiti sa plecam deoarece era foarte aglomerat si comanda ar fi durat 1,5 ore.

Ne-am indreptat spre Piatra Neamt fara sa mai vizitam casa memoriala a lui Ion Creanga si mormantul Veronicai Micle deoarece ploua foare tare.

In zona manastirilor Varatec-Agapia era soare si nu mai ploua asa ca ne-am oprit ptr. a servi masa la un restaurant. Mancarea nu a fost rea dar ambianta aducea a cantina comunala.

Am plecat apoi spre casa, unde am ajuns cu intarziere datorita soselelor supraaglomerate la acea ora din 15 august.

Putin obositi dar cu inima plina de bucuria locurilor minunate pe care le-am vazut si cu promisiunea ca vom reveni curand, am incercat sa va impartasesc si dv. din experienta pe care am trait-o, in speranta ca a fost o lectura placuta si mai ales utila ptr. viitoare calatorii.

Vacante placute va doresc.

---

VIZUALIZĂRI: 2043 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI