Două zile în Bruxelles (III/1)

TIPĂREȘTE

Bruxelles

Am ajuns în Bruxelles după ora două şi după ce şoferul, la indicaţia ghidului ne-a sucit vreo jumătate de oră prin cartierele oraşului, a oprit la un restaurant care, din prima mi s-a părut că nu merita un asemenea ocol. Mâncarea obişnuită, aşa cum comandăm noi în excursii: grătar, cartofi prăjiţi, salată, câte o bere şi cafea 25 eu pentru amândoi. În timpul mesei ghidul ne-a prezentat programul celor două zile pe care urma să le petrecem în Bruxelles. A doua zi am fi mâncat la acelaş restaurant.

Atenţi la ce ne-a spus că urma să vizităm, soţul l-a întrebat pe ghid dacă vom vizita Notre Dame du Sablon? ˝Dacă vom avea timp˝ne-a răspuns. Imediat ne-am hotărât să vizităm oraşul pe cont propriu, cât om putea şi cât ne-or ţine picioarele. Ne-am hotărât să vedem oraşul pe dinafară şi, cu excepţia catedralelor, să nu intrăm în niciunul din zecile de muzee ale Bruxelles, muzee care, cu ore de intrare fixe şi ghid local ne-ar fi mâncat mult din timpul celor două zile.

După multe alte experienţe pe care le-am avut cu excursiile organizate vă sfătuiesc - mai ales că nu sunteţi în vârstă- să mergeţi pe cont propriu, documentaţi de acasă sau ca şi compromis cu o agenţie care să vă asigure drumul, transferurile şi cazarea iar programul să-l faceţi individual. Este şi problemă de viteză, unii ghizi fiind iuţi de picior şi neputând să te ţii de ei, bineînţeles că fiecare îşi cunoaşte condiţia fizică. În cazul Beneluxului, fiind multe oraşe de vizitat cu câteva cazări, excursia organizată a fost totuşi cea mai bună soluţie.

Cât s-a stat la masă, cât a parcurs oraşul să ajungă la hotel, am terminat cu recepţia după ora 18. Am fost cazaţi la hotel Royal Embassy situat în centrul- centrului pe bul. Anspach nr. 159 pentru trei nopţi (am găsit o carte de vizită a hotelului, doar nu puteam ţine minte după atâţi ani). Bineînţeles că nu ştiu preţul, nu l-am ştiut nici atunci, fiind inclus în costul excursiei dar hotelul a fost OK şi era situat la distanţa mică faţă de obiectivele pe care urma să le vizităm.

Pentru hoteluri şi preţuri găsiţi suficiente informaţii pe AFA în cele 50 de reviewuri de cazare din care 8 în anii 2018-2019. Soţul a ieşit din hotel vreo jumătate de oră şi s-a întors foarte bucuros: ˝suntem aproape de Bursă, Grande Place, adică în centru˝

La pas prin Bruxelles (obiective prezentate în ordinea vizitării în prima zi)

Bul Anspach este o arteră principală în Bruxelles construită în 1868-1871 şi care acoperă râul Senne al cărui curs a fost deviat spre linia de centură a oraşului. Iniţial s-a denumit bul. Central dar în 1879 a căpătat numele unui fost primar Jules Anspach care a contribuit la modernizarea oraşului. Este un bulevard atât comercial cât şi cu clădiri de interes cultural ca Ancienne Belgique sau cinematograful Palatului. Aici se găsesc multe magazine, sedii de bănci, restaurante, night-cluburi dar si cafenele cu sanviciuri pentru turistul amărăştean. Cu ocazia eliberării Bruxelles de sub ocupaţia germană de către britanici, la 4 sept. 1944 pe bul. Anspach a avut loc o mare demonstraţie la care au participat zeci de mii de oameni.

Bursa de Valori a fost construită în stil renascentist pe bul Anspach între 1868-1973 pe locul unei vechi mănăstiri. Este o clădire monumentală în stilul operei Garnier din Paris. Faţada este susţinută de şase coloane. Sculpturile exterioare au fost realizate de Auguste Rodin care a locuit un timp în Bruxelles.

Galeriile Saint Hubert sunt formate din galeria prinţilor, a reginei şi a regelui. Au trei etaje şi ultimele două din cele trei galerii au o imensă cupolă de sticlă susţinută de o armătură metalică. Dealungul lor cât şi la etaje sunt magazine de lux, cafenele, restaurante, saloane de înfrumuseţare, librării, jocuri de noroc. Împreună cu alte străduţe din apropiere, profilate şi ele pe comerţ şi distracţie reprezintă cel mai vechi centru comercial din Europa numit Ilot Sacre

Manneken Pis este simbolul oraşului Bruxelles. Este denumit şi micul Julien, o statuie de bronz înfăţişând un băieţel gol care urinează în bazinul unei fântâni în timp ce era căutat de familia lui disperată. Statuia actuală executată în 1965 este o replică a celei originale menţionată într-un document din 1451 şi refăcută în 1619 având rolul de sursă de apă potabilă a cartierului.

Catedrala Saint Michel et Sainte Gudule este un edificiu gotic construit pe fundaţiile unei biserici romane dedicată St Michel şi care exista încă din sec. X. Din documente reiese că în 1047 a primit numele de collegiale (cu un număr de 12 clerici cu atribuţii precise). Aceştia au transferat aici relicvele Ste Gudule, patroană a Bruxelles, decedată în 714. S-a dezvoltat în mai multe etape din sec. XIII până în sec. XVII. Construcţia actualei catedrale a început în 1200 sub ducele Henri I de Brabant când au fost ridicate două turnuri rotunde, apoi în 1226 s-a construit corul iar în sec XIV şi XV transeptul iar capelele radiale în sec. XVI şi XVII. Au fost necesari peste 300 ani pentru a finaliza acest grandios edificiu sub domnia lui Carol Quintul. Adăugiri şi refaceri au avut loc până în sec. trecut iar între 1982-1999 a fost complet restaurat în stilul original brabantez, refăcându-se vitraliile cu figurile regilor şi statuile amplasate pe coloane. Cu această ocazie s-a găsit o criptă romană care poate fi vizitată la subsol. Pe coloane, dealungul edificiului de o parte şi alta se sprijină statuile celor 12 apostoli realizate în sec XVII;pe amvon sunt reprezentaţi Adam şi Eva alungaţi din rai. În faţa altarului este mausoleul ducilor de Brabant inspiratorii şi finanţatorii acestui monument. Abia în 1962 lăcaşul a fost ridicat la rang de catedrală deţinând unul din primele locuri în patrimoniul religios european. Astăzi catedrala St Michel et Ste Gudule este locul în care se ţin evenimentele ecumenice dar şi altele cu caracter artistic sau social.

La Grande Place (Grote Markt) este una din cele mai mari atracţii ale oraşului. Începuturile ei coboară în sec. XI când pe un loc mlăştinos în apropierea unui castel construit cu câţiva zeci de ani înainte de Carol duce de Lorena, a apărut o piaţă numită Piaţa de Jos. În sec XIII ducele de Brabant a permis înfiinţarea a trei pieţe acoperite: o piaţă de carne, una de pâine şi alta de ţesături. Pe măsura dezvoltării comerţului, piaţa s-a dezvoltat şi în sec XIV şi-a definit perimetrul actual (68m X 110m). Ea a fost reconstruită de breslele oraşului care au ridicat în jurul ei clădiri impunătoare. Deşi construcţiile aparţin diferitelor stiluri: gotic, baroc, brabantez sau eclectic formează un tot armonios. După ce, în istoria frământată a Bruxelles, în 1695, o armată franceză condusă de ducele de Villeroi a distrus parţial prin bombardament cu tunuri şi mortiere clădirile şi statuile din piaţă, ce a rămas din ele s-au deteriorate în timp. Abia după o sută de ani, primarul Charles Buls le-a reconstruit în patru ani sub reglementările urbanistice ale consilierilor municipali şi ale guvernatorului oraşului, aducând Piaţa Mare la strălucirea de dinainte.

Până în 1959 Piaţa Mare a continuat să servească drept târg. O dată la doi ani începând cu 1971, în iulie-august în piaţă se face un enorm covor de flori, cu 1 mil begonii aranjate în diverse desene florale. Ele atrag sute de mii de turişti. În jurul pieţii sunt casele breslelor (peste 20 de ghilde, enumerate şi descrise pe AFA în mai multe reviewuri - vezi de exemplu acesta) a fost scris în 2009 dar şi clădirile Primăriei, Casa Regelui, Casa Ducilor de Brabant. În 1998 La Grande Place a fost inclusă în patrimoniul mondial Unesco.

Primăria din Bruxelles

Este o bijuterie a stilului gotic. Construită între 1402-1455 a rămas întreagă din Evul Mediu. Are o înălţime de 96m deasupra căreia este o statuie de 3 m. de aramă aurită construită în 1455 care îl reprezintă pe Arhanghelul Mihail omorând un balaur. Statuia originala a fost înlocuită în 1996, cu una complet noua. În 1405 era construită doar aripa stângă şi turnul primăriei. În 1444 s-a adăugat aripa dreaptă. Clădirea este uşor asimetrică, aripa dreaptă fiind mai mică decât cea stângă din cauză că s-a dorit să se păstreze strada de lângă ea.

Atacul armatelor franceze din 1695 nu şi-au atins obiectivul neputând distruge în totalitate primăria. Au fost necesare însă consolidări şi reparaţii ample. Cu această ocazie faţada a fost ornamentată cu 203 statui reprezentâdu-i pe ducii şi ducesele de Brabant. În anii 90 tunul a fost complet restaurant şi în anii următori întreaga faţadă a fost curăţată de patina vremii.

Primăria în totul ei este ca o dantelă de Bruxelles datorită ornamentaţiilor bogate. Pentru a nu se lăsa mai prejos, ducele de Brabant a construit vis-à-vis de primărie Casa Ducilor de Brabant, ridicată în 1698 şi care acoperă şase case ale ghildelor. O vizită în interiorul Primăriei este amplu redată într-un review recent scris pe AFA, vezi impresii.

Am revenit în hotel seara, destul de târziu, morţi-frânţi de oboseală dar cu sufletul încântat de frumuseţile pe care le-am văzut, urmând ca a doua zi să ne continuăm vizita în alte cartiere ale vechiului Bruxelles

-va continua-

---

VIZUALIZĂRI: 444 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI