Croaziera «Heaven by the sea» cu Costa Neo Riviera (Vl) — Réunion

TIPĂREȘTE

Dupa doua zile de navigatie pe ocean, zile frumoase pline de rasfat, am ajuns în Reunion. Reunion este un departament de peste mari al Frantei reprezentând una dintre ultimile posesiuni coloniale din lume. Capitala este la Saint-Denis, oras ce seamana cu un oras francez obisnuit, cu arhitectura traditionala, cu un numar mare de braserii, bistrouri si cafenele. În Saint –Denis se gasesc principalele institutii financiare, magazine, birouri administrative, universitatea, muzeele, teatrul. Capitala se gaseste în cel mai nordic punct al insulei, este înconjurata pe trei parti de munti ce ofera panorame superbe asupra orasului. În oras se gaseste un amestec de arhitectura religioasa, cladiri vechi interesante cu arhitectura franceza, chineza, indiana si africana.

Am fost anuntati ca cetatenii europeni care doresc sa viziteze Réunion au nevoie doar de cartea de identitate si cardul Costa, iar cetatenii din afara Europei au nevoie de pasaport si cardul Costa. Asa ca s-au returnat pasapoartele pentru cine l-a cerut. La plecarea din Réunion catre Mauritius a trebuit sa se returneze pasapoartele din motive de imigratie.

Réunion este o insula ce face parte din arhipeleagul Mascarenelor din oceanul Indian. Este situata la est de Madagascar si foarte aproape de Mauritius. Navigatorii arabi obisnuiau sa numeasca aceasta insula nelocuita « Dina Morgabin »-insula din vest. Portughezul Pedro de Mascarenhas a fost primul european ce a vizita insula în 1513. Când francezii au ocupat insula în 1642, regele Frantei a poreclit-o « Île Bourbon ». A fost redenumita Réunion în timpul revolutiei franceze.

Pentru ca este interzis plimbatul în zona portuara a fost disponibil un shuttle bus gratuit ce ne-a preluat din dana si ne-a dus la terminal. În afara terminalului sunt disponibile taxi-uri si autobuze. Un drum dus-întors în orasul port Le Port costa 5 € si biletul era sub forma de bratara tip all-inclusiv prins pe mâna. Distanta dintre Le Port si Saint-Denis este de doar 16 km si un singur drum cu taxi-ul i-a costat pe doi colegi 40 €, total 80 €, cam piperat totusi.

The volcanic cirque of Salazie and the waterfalls of Voile de a Mariée = 110 €

În aceasta excursie am vazut coasta de nord a insulei, Cirque de Salazie cu vârful cel mai înalt Piton de Neiges, seria de cascade, oraselul Hell-Bourg, o plantatie de vanilie, masa de prânz la restaurant si ziua s-a încheiat la bazarul cu obiecte traditionale hand- made din Saint-Denis.

Plecând din Le Port ghidul ne-a atras atentia sa privim spre ocean sa vedem ca este în constructie o autostrada pe ocean! între port si capitala pentru a se ajunge mai rapid în capitala. Piloni turnati în ocean, lucrare dificila si ambitioasa! Costa 2 miliarde de euro din care Franta a dat doar o picatura de 50 milioane de euro. M-am gândit cu regret la himera ce se numeste autostrada Pitesti-Sibiu… Am trecut prin Saint-Denis si am urcat spre Salazie, munti înalti si vai adânci, relief ce a aparut în urma unei activitati intense vulcanice de-a lungul timpului. Drumul e îngust, serpentine multe si în ac de par, muntii sunt împaduriti integral si reprezinta plamânul verde al insulei si o multime de cascade mai mari sau mai mici ce pornesc de pe crestele muntilor apoi se pierd în desisul padurii si aparând în mod spectaculos mult mai jos pe pantele stâncoase ca în final sa ajunga în albia unui pârâu într-o pulbere de apa si câteodata apare si un curcubeu spre încantarea noastra!

Exceptie e cascada Blanche cu o cadere de apa spectaculoasa vizibila pe toata lungimea ei. Prilej de a face fotografii frumoase. Voile de la Mariée –valul miresei este cascada cea mai cunoscuta din insula, caderea de apa peste meterezele stâncoase ofera un spectacol magnific datorita debitului puternic. Legenda spune ca o tânara mireasa vrând sa fuga de tatal ei a cazut în apa purtând valul de mireasa si de aici a aparut numele cascadei. Numele de Salazie vine din cuvântul malgas « salaosy » ce significa « campare buna ». Sunt trei orase principale Salazie, Hell- Bourg si Grand Îlet. Aici se cultiva faimosul chouchous, piersici si citrice. Chouchous este o leguma cultivata si azi (a fost importata din Mexic în 1840) pentru fructele sale, frunze, radacini si din paiele obtinute din tulpini s-au confectionat în epoca palarii pe care le-au purtat colonistii europeni.

Hell-Bourg

Este situat la 930m altitudine, este cel mai frumos oras creol. Atractia sa sunt casele creole în care au stat burghezii bogati ce au trait aici. Casele oricât de modeste erau/sunt au « dentelle la case » dantelarie decorativa la baza acoperisului sau la ferestre. Formele dantelate erau confectionate altadata din lemn, acum sunt facute din otel sau chiar din plastic. Din pacate pe insula nu au mai ramas decât doi artizani care mai fac aceste dantelarii, din pacate ei nu au mai format nici un ucenic si aceasta arta e pe cale de a disparea. Am admirat casa Folio, e cea mai frumoasa, are si o gradina cu chiosc si o fântâna din fonta în stil Napoleon lll. Casele sunt conservate, le-am privit din exterior prin grilajul gardului pentru a fi protejate. Am ajuns si in centrul orasului, aici sunt boutiquri cu suveniruri. Dupa atâta plimbare ni s-a facut foame, urmeaza un popas la restaurantul ‘Les jardin d’heva’, cu un meniu clasic creol si o atmosfera europeana, eram germani, francezi, români la un loc. Toate fructele pe care le vedem pe insula au fost aduse, cand au venit primii navigatori erau doar niste specii necomestibile. Acum ne delectam cu ananas, litchi, rodie, nuca de cocos, avocado, fructul pasiunii, banane, mango, si câteva pe care nu le stiu zatte, longani, pitaya, pimpin…

În Saint-Denis am vizionat de pe trotuarul celalalt templul Tamoul « Asociatia Siva Soupramanien » de Saint-Andre, ne-a impresionat cu arhitectura sa, cu decoratiunile bogate si colorate. Lânga poarta de intrare e un panou cu ce reguli trebuie sa respecti pe teritoriul templului, inclusiv ca au acces doar persoanele ce apartin acestei religii si ca se practica tacerea. Ne-am multumit sa facem multe poze.

Urmatorul popas a fost la bazarul cu produse de artizanat hand-made si condimente locale.

Plantatia de vanilie Rouloff

Maurice Rouloff are plantatia de vanilie mostenire de la tatal sau, este o ferma descoperita cum atesta si certificatul de producator, plasa de deasupra e de protectie împotriva soarelui puternic. Spalieri ca la vita de vie pe care s-au înfasurat tulpinile de planta pe masura ce creste. Cu un zâmbet larg ne-a prezentat plantatia si ne-a vorbit despre vanilie. Iata ce am aflat. Vanilia e prezenta pe insula din anul 1819 dar nu a fost exploatata pentru ca fecundatia se facea natural cu ajutorul albinelor ce nu erau pe insula în acea vreme. În anul 1841 Edmund Albius, un tânar sclav din Saint-Suzanne, descopera un procedeu simplu de fecundare. O insecta manânca teaca de protectie a florii si lucratorii înteapa cu un ac zona descoperita. Maurice ne arata acul ce îl poarta tot timpul la palaria de paie. Pentru a se înmulti planta, se taie o ramura lunga de 1,5 m si se planteaza în pamânt cu ultimile trei frunze. Apoi procesul de prelucrare: o data culese sunt triate, încalzite si puse la fermentat pentru a atinge parfumul binecunoscut, uscate la soare, apoi la umbra. Este o planta tropicala originara din America Centrala, un arbust agatator ca o liana ce poate ajunge pâna la o suta de metri, florile vaniliei au o culoare galben verzui, fructul este o pastaie în care se afla semintele de vanilina. Floarea de vanilie înfloreste o singura zi pe an si trebuie polenizata manual în maxim 12 ore de la deschidere. O singura planta poate produce sute de flori si poate produce între 50 pâna la 100 de pastai în fiecare an. Datorita procesului de prelucrare de dupa recoltare ce dureaza cam 6 luni, vanilia este unul dintre cele mai scumpe condimente dupa sofranul din Maroc. Vanilia din Réunion e cunoscuta ca vanilia bourbon dupa vechea denumire a insulei. Am fost tratati cu cafea alintata cu vanilie si un lichior parfumat. Ce mai, delicatese! Apoi o vizita la micul magazin de unde am putut cumpara vanilie în diverse forme de prezentare: pastai, pulbere sau în stare lichida. Toate produsele contin pe eticheta denumirea plantatiei de unde provin. Flaconul cu extract de vanilie 20 ml cu termen de valabilitate 6 ani! costa 5 €, borcanelul cu pudra de vanilie de 10 gr cu termen de valabilitate 5 ani costa tot 5 €, doua- trei pastai in punguta costa tot atât.

În fine trebuie sa parasim portul la ora 6 pm si sa ne îndreptam spre Mauritius. Timp de o ora am asistat la manevrele pline de maiestrie de a rasuci vasul de croaziera cu 180 ° pentru a iesi din golf. A doua zi, vineri, am acostat în Mauritius. Debarcarea va fi sâmbata 4 februarie urmata de o excursie prin sudul insulei la mai multe obiective. Despre asta în review-ul urmator.

---

VIZUALIZĂRI: 2340 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI