Un hotel perfect pentru orice (vacanță sau „cu treabă” )

TIPĂREȘTE

Am mai amintit cândva, dar reiau contextul: la începutul lunii noiembrie se suprapun de obicei 2 evenimente: unul de natură personală (fiul meu împlinește anii) și altul de natură profesională (un congres național). De ani buni, congresul se desfășoară la Cluj, orașul de reședință (temporară?) al copiilor mei, prilej excepțional pentru mine să... împușc 2 iepuri dintr-un foc.

Anul trecut, evenimentul s-a lăsat cu niște premiere: primul zbor cu Animawings (care mi-a produs o impresie plăcută), schimbarea locului „clasic” de cazare și, desigur, câteva mâncătorii noi (dacă mă gândesc bine, toate au fost noi deoarece chiar și pe cele vechi le-am găsit rebrenduite).

Azi o să vă povestesc despre cazare. De obicei mi se oferă ocazia de a alege dintre mai multe variante și până acum, din comoditate, am tot ales Hotel Napoca, gazda congresului. E și bine poziționat, are și view (nu știu cum s-a făcut că mereu am nimerit la unul din ultimele etaje, cu vedere spre Someș 😊), are și frumosul Parc Central alături, iar centrul vechi e la o aruncătură (mă rog, două) de băț... Un destul de bun hotel de business, un pic cam ponosit pe alocuri (cel puțin, sala de mese parcă-i cantină comunistă).

Am zis să mai schimb și de data asta am ales un new entry: Courtyard by Marriott Cluj-Napoca. Atât de new entry, că nici măcar „clujenii” mei nu auziseră de el! 😊 Eu nici atât. Evident, l-am căutat pe hartă și am constatat că-i aproximativ vis-a-vis de Casa cu Pisici&Arici, unde ne-am cazat de mai multe ori și deci ar fi trebuit să-l știm și pe Marriott ăsta... Doar că pe vremea aceea el pur și simplu nu exista. Tati și-a amintit parcă-parcă despre ceva șantier în zonă ultima dată.

În fine. Am aterizat spre seară fără probleme, vremea era încă ok pentru anotimpul în care ne aflam. Un taxi ne-a dus mintenaș în oraș (eram cu colega S.); nu cred să fi făcut mai mult de 20 de minute din fața aeroportului până la hotel. Până la întâlnirea cu copiii aveam timp numai bine să ne instalăm în liniște.

Adresa este deci str. Avram Iancu 23-25, chiar peste drum de Cimitirul Central (n-am avut timp să-l vizitez nici de data asta, dar jur că în toamnă nu mai scapă 😊; și vă povestesc). Clădirea este una cu aspect modern, nu foarte înaltă (3 sau 4 etaje, nu mai știu exact). Am pătruns prin ușa batantă (sau o fi din cea cu senzori, care se deschide singură, nici asta nu țin minte) și ne-a izbit în mod plăcut atmosfera din lobby: aerisit, colorat (dar nu în exces), curat; o muzică relaxantă plutea în aer, venind dinspre zona de bar-restaurant. Întregul lobby este un open space, compartimentat relativ în mai multe zone cu funcționalități diferite: recepția (chiar în față), partea de relaxare (stânga) și barul-restaurant (stânga extrem). În dreapta părea un spațiu nefolosit, însă aveam să constat ulterior că înglobează și expune ceva ruine istorice descoperite întâmplător cu ocazia construirii hotelului.

Au urmat formalitățile obișnuite de cazare, am primit cartele magnetice, câteva informații despre facilitățile locației și am fost îndrumate spre lifturi, care se găsesc imediat în stânga recepției.

Eu am avut camera 110, la primul etaj, pe față. Bine, la ora aia n-aveam ce view să mai admir (se înnoptase), dar a doua zi diminață m-am delectat cu priveliștea crucilor presărate pe deal și cu ruginiul copacilor. Până una-alta, mi-am luat în primire domeniul și mi-am despachetat puținele lucrușoare, nu înainte de a imortaliza ambientul pentru eternitate (că tot veni vorba).

Am citit pe site-ul hotelului că ar dispune de 114 camere și suite, eu cred că am avut o dublă/twin standard. Nu foarte mare, dar nici mică. Decorată și echipată în cel mai actual stil posibil, în care ergonomia se împletește fericit cu funcționalitatea și cu estetica. Tonuri de alb-bej-tutun, spoturi luminoase discrete (dar suficiente), întrerupătoare și prize bine plasate. Alcătuire clasică: hol, dormitor, baie.

Holul este mobilat cu un corp ce înglobează dulapul (jumătate în spatele unei uși, jumătate „descoperit” ), răcitorul (mascat în spatele altei ușițe) și zona de courtesy, cu apă din partea casei și tot ce trebuie pentru a-ți prepara ceai/cafea instant (ceaiurile, în mod deosebit, aveam să le apreciem ulterior din plin, eu și fiica mea, în timp ce depănam amintiri mai vechi sau mai noi...). În răcitor nu se afla nimic, ceea ce m-a mirat pentru un hotel de asemenea prestigiu; dar nu foarte tare m-a mirat, căci am mai întâlnit asemenea situație. În partea „acoperită” a dulapului se ascundeau masa și fierul de călcat, iar de bara zonei „descoperite” stăteau agățate câteva umerașe, plus încă 2 ce etalau halatele de baie; dedesubt, pe suportul de pantofi/bagaje, erau papucii de unică folosință. Se afla și un seif pe undeva, țin minte.

În dormitor am avut un pat uriaș (de fapt, 2 lipite), echipat pentru cel mai odihnitor somn posibil: saltele groase și bune, lenjerie albă de bumbac, câte 2 perne de căciulă. Am citit un comentariu pe Google, cineva reclama faptul că pernele sunt de dimensiuni identice și că ar fi fost mai bine ca una să fie mai mare și alta mai mică; sunt oarecum de acord, dar... acum ce facem, ne legăm de toate prostiile?!... Bine că sunt! Glumesc, desigur. N-am plătit eu de data asta, dar sunt convinsă că a costat o căruță de bani, ceea ce îndreptățește clientul să ridice pretenții de acest gen.

Într-o parte se afla o noptieră simplă, ca o măsuță, în cealaltă putea fi folosită pe post de noptieră măsuța mai măricică pe care se găseau telefonul și ceva materiale informative (biroul de lucru, cum ar veni). Bine, scaun de lucru n-am prea văzut, însă puteai improviza, aducând mai aproape fotoliul din colțul de vis a vis. Lângă care se găsea încă o măsuță rotundă, similară primei noptiere. TV-ul pe peretele opus patului l-am găsit deschis, cu un mesaj personalizat. Evident, l-am închis și închis a rămas.

Mai era un dulap-soldat încastrat cumva într-un colț, pe peretele comun cu baia. Mai mult oglinzi decât dulap, dar orișicât. Cam puține spații de depozitare – ați putea zice, și pe bună dreptate. Probabil nu-i gândit ca un hotel în care să poposești timp îndelungat. Oricum, pentru nevoile mele n-a fost nicio problemă.

Baia – perfect dotată, desigur. Inclusiv cu cabină de duș walk in, cu pară fixă și mobilă, dar și oglindă de-aia deșteaptă, care nu se aburește și are și lupă încorporată, și lumină de veghe noaptea. O mențiune deosebită pentru cosmeticele de cea mai bună calitate: șampon/balsam/gel de duș în cabina de duș, săpun lichid/loțiune de mâini și corp lângă chiuvetă. Cred că numai fiică-mea a consumat jumătate din flaconul de loțiune!...

Altfel, cele obișnuite: mochetă drăguță și curată, perdele și draperii la ferestre (a, să nu uit; nu există balcon, nicio cameră n-are balcon), climatizare, wi-fi etc.

Micul dejun este, probabil, unul dintre cele mai bune de care am avut parte vreodată! Se servește undeva, la demisol (de fapt, terenul fiind un pic înclinat, sala are ieșire pe o parte într-o curticică interioară cu vedere la o porțiune din vechile ziduri ale orașului). Intervalul orar nu-l rețin, noi oricum ne duceam destul de devreme, că la 8:30-9 trebuia să fim în partea cealaltă, iar în ultima dimineață, având zborul în zori, țin minte că am inaugurat sala de mese cu noaptea-n cap (ocazie cu care am putut face și eu câteva poze).

Ce să vă spun?! De toate pentru toți, toate proaspete și de cea mai bună calitate plus o varietate cum rar am întâlnit. Mezeluri, brânzeturi (toate în 6-7 variante), somon afumat, vreo 3-4 feluri de măsline, salate în fel și chip, ouă gătite cum îți trece prin cap, fructe, legume, iaurturi, patiserii și alte dulcegării... Proseco, desigur (pentru cine nu se duce pe urmă la știință, deh...). Vedeta pare să fi fost însă o roată imensă de parmezan al cărui miez era scobit și apoi umplut cu bucățelele rezultate din acest proces. Pur și simplu delicios!

Alte facilități (de care noi n-am beneficiat, dar le enumăr, just in case): bar și restaurant a la carte (cu specific italian), săli de conferință, sală de fitness, parcare subterană (cost suplimentar 20 euro/zi; inclusiv cu stație de încărcare electrică). Nu se acceptă animale de companie.

Împrejurimi. Păi, practic, hotelul e în buricul târgului, deci e înconjurat de tot ce ți-ar trebui: cârciumi, magazine, muzee etc. Pe alese.

În concluzie, m-am simțit foarte bine la Courtyard by Marriott Cluj-Napoca și, dacă voi avea ocazia, îl voi alege din nou fără nicio reținere.

AmFostAcolo fără reclame?

• Utilizatoriii LOGAȚI văd o versiune cu mai puține reclame
• Ai dori o versiune COMPLET fără reclame? — devino membru afaFanClub -- citește mai mult

Membrii afaFanClub accesează AFA FĂRĂ RECLAME, pentru 8-9 lei/lună!

Cum devin membru afaFC? -- cumperi un abonament pe 6 sau 12 luni.

Detalii despre abonamentele afaFanClub aici

• ABONAMENT afaFC pe 6 LUNI = 59 lei Cumpără afaFC 6 luni
• ABONAMENT afaFC pe 12 LUNI = 100 lei Cumpără afaFC 12 luni

*) Nu uita să completezi, la DATE FACTURARE, username (de exemplu la Adresă)

---

VIZUALIZĂRI: 76 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI