Balada lui Ciprian Porumbescu

TIPĂREȘTE

Prin anii ’70 l-am ascultat la Ateneul Român pe maestrul Ion Voicu cântând la vioară Balada lui Ciprian Porumbescu.  Cândva am citit ce a scris sora compozitorului. Ultimile cuvinte ale lui Ciprian Porumbescu au fost ˝veghiaţi să nu mi se piardă cântecele. Ele trebuie să trăiască căci eu, iată, mă sting. Le las în dar neamului meu˝

 Chiar de atunci mi-am propus  ca datorie de onoare să aflu mai multe despre el şi să-i vizitez locul natal. Meandrele şi îndatoririle vieţii dar şi uitarea nu mi-au dat voie să realizez acest vis decât peste 50 de ani. Vizitarea casei în care s-a născut  Ciprian Porumbescu şi Muzeul Memorial au fost unul din motivele pentru care am ales toamna trecută această excursie.

Despre Ciprian Porumbescu (1853-1883)

Reţineţi că a trăit numai 30 ani fiind secerat de tuberculoza

S-a născut în satul bucovinean Stupca (astăzi Ciprian Porumbescu) aflat sub stăpânire austro-ungară. Tatăl lui, preotul ortodox Iraclie  Golembiowski (porumbel)  român  care avea origini poloneze, ceeace nu l-a împiedicat să le insufle copiilor dragostea pentru ţara care în acele vremuri se năştea în urma Micii Uniri.

Provenind dintr-o familie săracă, nu a avut parte de o educaţie muzicală susţinută dar talentul şi munca neobosită au înlăturat această piedică.  La şase ani a început să ia lecţii de pian cu un discipol al lui Frederic Chopin, apoi începe studiul sistematic al muzicii la Gimnaziul Superior din Suceava unde a învăţat pianul, vioara, teoria muzicii. După absolvirea gimnaziului, la Cernăuţi în cadrul Seminarului Teologic a luat lecţii de armonie şi dirijat. În paralel a urmat cursuri la Facultatea de Filozofie.

 În 1871 a participat alături de M Eminescu, Ioan Slavici, AD Xenopol la festivităţile prilejuite de 400 ani de la sfinţarea mănăstirii Putna. Încă din 1975 a participat la miscarea naţionalist patriotică Arboroasa, care i-a adus mai târziu închisoare din partea autorităţilor austriece.

În 1880 a obţinut o bursă la Viena unde a studiat cu marele compozitor A. Bruckner.  Tot aici  a compus o serie de piese corale cu notă profund  patriotică printre care: Cântecul gintei latine, Imnul unirii (pe-al nostru steag..., muzică folosită şi azi în Albania ca imn naţional), Cântecul tricolorulu ( Trei culori, fostul imn naţional până în 1990), Rapsodia română, La malurile Prutului, Altarul Mănăstirii Putna, Inimă de roman, Gaudeamus Igitur, Odă ostașilor romani și altele.

A revenit în ţară ca profesor de muzică laBrasov. În 1882 a prezentat cu un succes enorm  prima operetă românească Crai Nou pe versurile lui V. Alecsandri.  

Pe plan personal întreaga tinereţe a fost marcată de dragostea reciprocă pentru Berta Gordon, fiica unui pastor evanghelic din comuna alăturată Ilişeşti. Tatăl acesteia nu a fost de accord cu căsătoria lor, confesiunile tinerilor fiind diferite. Pentru a pune capăt legăturii a trimis fata în altă ţară. Îndrăgostiţii au continuat să-şi scrie dar nu s-au mai văzut vreodată.

Ca urmare a condiţiilor din închisoarea habsburgică în care a fost închis  la Cernăuţi împreună cu alţi membri ai societăţii patriotice Arboroasa timp de trei luni în 1877, a contractat tuberculoză.  Pentru eliberarea sa din inchisoare Mihail Eminescu a scris o serie de articole în ziarele vremii. Pe fond de muncă şi lipsă de îngrijiri medicale tuberculoza a evoluat şi  Ciprian Porumbescu  s-a stins din viaţă  la Stupca în casa părintească la numai 30 de ani.

A fost un mare violonist, compozitor, teolog şi mare patriot. În scurta sa viaţă a compus peste 200 opusuri din toate genurile muzicale. A reuşit să exprime în opera sa autenticul românesc într-o formă romantică potrivit sfârşitului de sec XIX. Cu siguranţă dacă ar mai fi trăit, Ciprian Porumbescu ar fi depăşit graniţele ţării ajungând unul din cei mai mari compozitori ai epocii.  

Vizita

Comuna Ciprian Porumbescu  se află la 18 km de Gura Humorului   (DJ178) aşa că proaspăt odihniţi la ora 9 eram în faţa Muzeului memorial, apoi am văzut casa natală a compozitorului şi la urmă cimitirul unde i se află mormântul.

Programul de vizitare este vara, din luna mai până în septembrie  de la orele 9 la 18 iar iarna între octombrie şi aprilie de la 10 la 17. Este deschis de miercuri până duminică inclusiv.

Taxa de vizitare este de 8 lei pentru adulţi, 4 lei pentru pensionari şi 2 lei elevi, studenţi. Noi nu am plătit, taxa fiind inclusă în costul excursiei.

Muzeul Memorial Ciprian Porumbescu

Se află într-un conac  care a aparţinut boierului Dimitrie Costin la începutul sec. XVIII. Este amplasat într-un parc cu arbori seculari în care se află şi statuia compozitorului. Ea a fost realizată de sculptorul D. Căileanu în 1985.  

Muzeul a fost inaugurat în 1971. Sunt expuse tablouri, afişe, piese numismatice, filatelice, obiecte personale, fotografii în cele şase camere expoziţionale. 

 Cele mai interesante exponate sunt pianul, violoncelul, bagheta şi husa viorii lui Ciprian Porumbescu. Am găsit aici chipul sorei sale Mărioarai Porumbescu, al fratelui Ștefan, dar și imagini ale părinților Emilia și Iraclie Porumbescu. Într-un tablou micuț, cu o ramă groasă de lemn, l-am văzut pe Ciprian Porumbescu alături de marea sa iubire, Berta Gorgon.   Una din camere este dedicată filmului Ciprian Porumbescu  realizat în două serii în 1972-1973 în regia lui Gh. Vitanidis, fiind expuse câteva obiecte din recuzita lui.

Casa memorială Ciprian Porumbescu

 A fost inaugurată în 1953 în singura clădire care a rămas întreagă din parohia Stupca unde a slujit si locuit  împreună cu familia între anii 1865-1884 preotul  scriitor şi militant român Iraclie Porumbescu. Clădirea are două încăperi: una care a servit  drept cancelarie a preotului, alta bucătărie, în plus un hol şi o verandă. În ele au fost adunate obiecte din acea perioadă şi amintiri de familie:  pianul Mărioarei sora compozitorului, mobilier modest, o laviţă, un cuptor, oale de gătit şi străchini, fotografii.  Cei trei fraţi Ciprian Ştefan şi Mărioara veneau în vacanţele de vară la Stupca. Ciprian cânta la vioară, Mărioara la pian, iar Ştefan avea o voce de bariton. Deşi foarte tânăr, aici, compozitorul a creat o parte a creaţiilor sale, rămase inegalabile peste timp. Trebuie să-l citez pe  P. Corneille, ˝Pentru sufletele bine născute, valoarea nu așteaptă numărul de ani˝ (Aux âmes bien nées, la valeur n’attend point le nombre des années 

˝Eu am avut din copilărie o antipatie de neînvins întotdeauna contra înstrăinării. Eram legat cu atâta duioşie şi dragoste de patria mea, de casa mea părintească, … îmi cădea întotdeauna greu să mă îndepărtez de ea chiar pentru scurtă vreme … Că această patrie, această casă părintească … mi-a devenit tot mai scumpă, se înţelege de la sine.” (Ciprian Porumbescu)

Cimitirul din Scupca

Lângă muzeu, în curtea bisericii satului, se află Cripta familiei Porumbescu. Grav bolnav de tuberculoză în urma detenţiei aspre, Ciprian Porumbescu a revenit la Scupca să moară acasă. A fost îngrijit de tatăl său şi de Marioara. sora sa A decedat la data de 6 iunie 1883. În cimitir, el odihneşte alături de ceilalţi membri ai familiei. Lângă cruce se află un tricolor, îndeplinindu-i-se astfel vrerea: ˝Iar când fraţilor m-oi duce/ De la voi, şi-o fi să mor, /Pe mormânt atunci să-mi puneţi/ Mândrul nostru tricolor˝

WEB, sunt multe clipuri youtube cu Balada lui Ciprian Porumbescu. Unele ţin 10 minute, altele 5. Am ales unul care durează 1.5 min, în care Balada e cântată la nai de Damian Drăghici. Ştiu că viaţa curge printre degete, nu aveţi mai mult timp, dar ascultaţi-o. https://www.youtube.com/watch?v=5OAhUsg5srU

---

VIZUALIZĂRI: 588 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI