Southwark Cathedral, Londra

TIPĂREȘTE

Încă un drum la Londra, după ce mai fusesem cu un an înainte cu gândul să văd mult, mult dar nu am reușit decât British Museum și schimbarea de gardă de la Palatul Buckingham. O alergătură inutilă și vai de picioarele noastre, care totuși au trecut examenul dur la care au fost supuse.

La această a doua vizită, bineînțeles tot cu low coast și cazare de câteva stele, am fixat câteva puncte importante și după finalizare, mi-am permis o hoinăreală prin cartierul de est, după care m-am oprit la frumoasa Soutwark Cathedral, din zona Borough, la capătul sudic al London Bridge.

Aflată la sud de Tamisa, actuala clădire este una din cele mai frumoase biserici în stil gotic din Londra. Forma sa actuală ce datează din jurul anului 1200, este ridicată pe alta normandă mistuită de flăcări, la rândul său pe alta mai veche, unde au locuit niște călugări benedictini și peste alta și mai veche, fondată, ehei... în timp de fiica unui barcagiu-zice legenda.

Peste, peste și iar peste, până ajungem la prezența romanilor în aceste locuri.

Mai întâi, fiind o zonă intens populată, era un perimetru al distracțiilor, al circurilor de stradă și al desfrânărilor. Ca sămânță (unde cad mai multe, nu sa poate să nu rodească măcar una), ca sămânță zic, aici după ani și ani s-a ridicat Teatrul Globe, sau Globe Theatre, sediul Companiei lui Shakespeare, al cărui coproprietar era. Acum este reconstruit după ideea unui actor și regizor american.

Catedrala este deci prima biserică în stil gotic din Londra. Amplasată la capătul sudic al London Bridge, după cum am zis, aproape sub prelungirea acestuia, înghesuită chiar aș zice, totuși imaginea sa luată de pe pod este cea mai reprezentativă. Pentru a ajunge aici, se folosește stația de Metro London Bridge.

Intrarea în Caterdrală se face prin parte sa sudică, unde se păstrează o arcadă, de fapt o parte din aceasta, (din sec al XIII-lea), o cristelniță dar și din originalele decorațiuni în lemn, pe una din ele fiind reprezentat Iuda devorat de diavol.

Interiorul este fantastic la prima vedere, cu lumina cernită prin imense vitralii. Pe ambele laturi prezintă capele și monumente funerare ale diverselor personalități engleze. Amintim mormântul poetului John Gower pe latura nordică și tot aici se află o sculptură în lemn a unui cavaler cruciat, una din puținele rămase din acea epocă.

Tot în transeptul nordic se află și Capela cu mormântul lui John Harvard, cleric american de origine engleză, fondatorul universității Harvard. Acesta a fost botezat în aici, iar capela sa este sponsorizată de absolvenții Universității, rezidenți în Anglia. Tatăl său a fost măcelar la un han din apropiere și avea legături de afaceri cu familia Shakespeare.

tot în transeptul sudic se află monumentul -cenotaf al marelui scriitor, dar și mormântul fratelui său, Edmond Shakespeare.

Dar elementul cel mai valoros îl reprezintă Altarul ridicat la 1520 cu frumoasele coloane adăugate mult mai târziu și Cafasul, sau în limba noastră Catapeteasma lucrată în piatră, în sec al XIII-lea. Un șnur gros separă la mare distanță întregul altar de privirile și aparatele foto însetate ale vizitatorilor. Bine și așa!! Am fotografiat cu zoom și m-am străduit pentru o imagine cât mai bună. Această lucrare este o minune între minuni!

Biserica a fost avariată în timpul celui de al doilea război mondial, când în zonă au căzut în jur de 1600 bombe. Rănile sunt încă vizibile pe exteriorul clădirii.

În prezent catedrala este folosită de Colegiul Regal pentru ceremoniile de absolvire a King s College London. Mulțumesc

---

VIZUALIZĂRI: 1658 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI