Apartamentele Atena din Posedarje, Croatia - super confort, super pret, nasoala zona

TIPĂREȘTE

Legatura dintre cele doua destinatii de vacanta de anul acesta (Lago di Garda, Italia si Golful Kotor, Muntenegru), a constituit-o apartamentele Atena din Posedarje, Croatia. Pentru aceasta vacanta eu am facut rezervarile pentru Sirmione, Kotor si Ljubljana iar prietenii nostri s-au ocupat de celelalte 2 opriri de tranzit, din Croatia si Serbia si avem o conventie ca oricum am nimeri, cautam partea buna a lucrurilor si nu ne necajim.

Am plecat dupa micul dejun din Sirmione cu destinatia Posedarje fara sa avem vreun alt plan in afara drumului, dar deschisi la ce s-ar fi ivit. Aveam de facut ceva peste 600 de km, de trecut ceva vami si daca initial vorbeam de o oprire la Venetia sau Trieste, ulterior am renuntat pentru ca aveam drum destul de lung, iar Venetia (dar nici noi) nu merita o oprire in fuga. Apoi am zis ca fiind asa aproape de Zadar (aprox 20 de km) poate dam o fuga pana acolo.

Am plecat la drum cu speranta ca motorina o sa ne ajunga pana trecem in Croatia unde stiam ca este mai ieftina dar n-a fost sa fie. Inainte cu vreo 35 de km de granita ne-am dat seama ca suntem la limita si am bagat motorina la fabulosul pret de 1.669 EUR (cam 7.40 lei/litru).

De necaz(!), am tinut drumul inainte fara sa ne mai oprim decat ca sa admiram orasul Starigrad si niste golfuri, cu vreo 20 km inainte de a ajunge la destinatie.

Despre Posedarje nici nu auzisem pana acum. Este o localitate mica, pitoreasca, asezata de-a lungul coastei adriatice, langa Insula Mica a Sfantului Duh (Sveti Duh), cel mai apropiat oras mai important fiind Zadar, aflat la aprox 20 de km, cum spuneam.

Dupa ce am iesit din autostrada, catre Posedarje au inceput sa apara indicatoare cu apartamentele Atena, dar mare ne-a fost mirarea cand am ajuns foarte aproape de localitate, care se vedea in stanga, iar noi trebuia sa o luam in dreapta asa cum ne arata indicatorul. Atunci am inceput sa ne dam seama ca ne ducem undeva in balarii pentru ca localitate nu se mai vedea.

Am mers pret de vreo 2 km pe soseaua care merge spre Zadar si in dreptul restaurantului motel Marin, am facut la stanga, pe un drum ingust, pe langa o padurice, pe o parte si alta si dupa 4-500 de metri am ajuns la niste blocuri noi, locuite partial, dupa cum vedeam, cu multe troace prin jur, semn ca oamenii nu se mutasera de mult sau ca asa erau ei de felul lor. In afara celor 4-5 scari de blocuri cu 2-3 etaje, in zona se mai vedeau cateva case razlete, pe partea cealalta, la distanta mare una de alta, in general neterminate dar mai ales parasite. Imaginea era de pustiu, chiar daca blocurile se vedeau noi si aratau destul de bine dupa cum o sa vedeti.

Nu ne-a placut zona la prima vedere. In vacanta nu-mi place deloc sa stau in locuri pustii, lasate de izbeliste. Vreau atmosfera de vacanta, magazine, restaurante, lume in jur si mai ales trebuie sa pot sa ma plimb chiar si pentru cateva minute. Mai ales cand sunt in afara tarii. Daca vreau sa ma odihnesc si caut liniste si tihna o fac aici in Romania, nu bat atata drum sa stau prin coclaurile altora ca avem noi zonele noastre, superbe pentru asta. Dar cum noi eram acolo doar pentru tranzit am incercat sa privim lucrurile din punctul acesta de vedere si mai ales sa nu ne ingrijoram asa cum incepusem.

Am sunat la numarul de telefon pe care il aveam pentru ca nici vorba de receptie. Ne-am dat seama ca cine stie cine isi cumparase un apartament in blocurile astea si il inchiria acum. Daca voiai sa parchezi masina, in spate era o suprafata dreapta dar nu o vedeai si oamenii de pe acolo nu ne inspirau incredere, naiba stie de ce. Puteam sa aducem masina spre fata blocului, la sosea, dar acolo statea in panta. Am lasat-o pana la urma in panta ca sa o vedem dupa balcon dar ne-am dat seama la final ca nu aveam de ce sa ne facem griji. Deci, parcare cat vezi cu ochii in zona, binenteles gratuita si pe alese.

Ne-a raspuns cine trebuia la telefon dar era la spital si ne-a trimis pe altcineva care sa ne dea cheia. Pana venea ne-a sugerat (la intrebarea noastra) sa mancam in Posedarje la 2-3 km sau la Marin, la 2 pasi de unde eram si pe care tocmai il remarcasem si noi. Pentru ca tot trebuia sa asteptam cheia, l-am ales pe Marin ca era mai aproape si pentru ca era ziua lui (eram in 15 august, de Sfanta Marie) dar si a unora dintre noi. Mancare buna de tot la nea Marin, care ne-a ajutat sa mai scapam de ingrijorarea care ne apucase in legatura cu cazarea noastra. Am mancat supa crema de ciuperci cu mix gril si salata, nemaipomenit de bune toate, asezonate cu rachie si bere si la un pret destul de bun (cred ca ne-a costat in jur de 25 de EUR).

Intre timp a venit si cheia, printr-o femeie insotita de un copil de 10 ani care s-o ajute cu engleza. S-au dus doar baietii sa preia cheia pentru ca nu terminasem cu nea Marin. Au venit mai vioi si tot ce ne-au spus a fost ca trebuie sa bem si sa petrecem ceea ce am si facut si ca au fost asigurati ca zona este doar in constructie, nu trebuie sa avem alt motiv de ingrijorare.

Ne-am intins destul de mult la nea Marin, s-a dus pe apa sambetei si Zadar-ul nostru dar de aceea ne plac vacantele, sa ne sucim dupa cum ne simtim bine. Intr-un tarziu am zis ca era cazul sa ajungem totusi si pe la casele noastre. Trebuia sa impartim apartamentul cu prietenii nostri, stiam ca are 2 camere, 55 de m, pretul a fost bun si pentru tranzit am zis ca merge.

Usa de la intrarea in bloc se inchide permanent asa ca am avut 2 chei si ne-a placut sa constatam dupa ce am intrat, ca era foarte curat, bloc nou, miros placut. Cand am intrat in apartament insa, am ramas tablou. Stiti si voi ca exista o lege a compensatiei, asa se intampla intotdeauna si asa a fost si in cazul nostru. Apartamentul foarte, foarte frumos, bine impartit, nou, curat, dotat cu tot ce trebuie, inclusiv aer conditionat si dupa ce am gasit niste pliante pe comoda pe care statea televizorul am si inteles. Blocurile erau facute de o firma Atena Imobiliar iar din pliantele acelea de publicitate am inteles ca firma facea de toate, facea bine, probabil ca zona s-a vrut una rezidentiala dar cine stie ce se intamplase si lucrurile incepute au ramas neterminate. Ne-am gandit ca nu a mai putut vinde apartamentele pe care probabil le facuse cu acest scop si acum le inchiriaza. Eram si noi de acord ca zona putea fi deosebita daca ar fi terminata. Situata intre o padurice si un lac, la 4-500 de m de sosea si restaurantul lui Marin intr-o parte si de lac in cealalata.

Apartamentul este foarte bine impartit: are 2 dormitoare, unul cu 2 paturi twin, celalat cu pat dublu, fiecare cu dulap si noptiere. Lenjerie impecabila, ca de altfel tot apartamentul. Dormitoarele asezate pe laturi opuse, unul avea usa aproape de intrare iar celalalt in capatul dinspre balcon, astfel incat iti oferea suficienta intimitate. Amandoua dormitoarele se intalneau intr-un living unde era o comoda cu TV, o canapea generoasa, o masa cu 4 scaune si aerul conditionat care nu a fost cazul sa fie folosit. Livingul avea in capatul dinspre balcon zona de bucatarie cu frigider, mobila plina cu toate vasele posibile, oale, ibrice, toate de inox, vesela... si tot ce este nevoie intr-o casa mare. Nici aici nu ne-au folosit toate dotarile acestea, decat ca am bagat o apa si niste fructe la frigider.

Din aceasta zona se iese in balcon, unul maricel cu o masa de gradina cu blat de sticla si scaune tot de gradina, din acelea cu spatar. Balconul avea vedere la sosea dar si intre blocuri, acolo unde aveam parcata masina.

Baia a fost asa cum imi place mie. Nu agreez baile matrimoniale si nici acasa la mine n-am fost de acord cu asta. Baia este un loc in care trebuie sa ai intimitate si sa nu-ti faci griji ca la un metru-doi poate fi cineva care aude apa curgand la dus (!). La intrarea in apartament era un hol si apoi 2 usi: una dadea in baie si cealalta in living si restul aparatmentului. Deci intre baie si restul casei erau 2 usi ceea ce a fost perfect pentru mine. Singurul inconvenient ar fi boilerul electric care poate ca nu este eficient pentru 4 persoane odata. In cazul nostru n-a fost o problema. Eu nu puteam sa ma culc fara sa vad un pic imprejurimile, trebuia sa vad neaparat unde m-am asezat chiar si pentru o noapte. Asa ca am luat-o pe jos sa exploram putin zona, asa urata cum ni se parea. Si plimbarea ne-a oferit o surpriza. Nu stiam exact unde suntem pozitionati dar din reclama de pe booking trebuia sa dam de un lac. Am mers in partea opusa soselei si cred ca dupa vreo 4-500 de m am ajuns la lac care avea o plaja destul de salbatica unde era amenajata o terasa in stil rustic. De fapt toata zona parea salbatica dar poate ca o sa devina un loc foarte frumos. Mi-as dori sa ajung acolo peste cativa ani sa vad cum/daca locul s-a transformat. Erau si cateva ambarcatiuni pe lac iar pe un podet ingust de lemn am trecut pe o insulita mica de tot unde era o biserica foarte veche, inchisa, pe care am admirat-o pe afara, Sveti Duh.

Deci aici era Mica insula Sveti Duh despre care citisem ca se afla langa Posedarje si probabil ca de la ea se trage si adresa apartamentului care este Ulica Sveti Duh 2a.

Pentru ca ne facusem atatea griji in ceea ce priveste zona si ne gandeam ca nu mai ajunge nimeni in pustietatea aia, cand ne-am intors de la plimbare parcarea era plina de masini straine. Am rasuflat usurati ca si altii au ales apartamentele Atena, chiar destui. Cumva, au contat asigurarile pe care le primisem ca nu trebuie sa ne facem griji cu masina pentru ca am procedat la fel cum facem intotdeauna la tranzit. Am luat din masina doar bagajul de tranzit iar restul le-am lasat acolo si bine am facut pentru ca nu s-a intamplat nimic. Nici nu ne panicam in general pentru ca in masina nu raman decat niste lucruri, banii si actele sunt intotdeauna la purtator.

I-am gasit pe prietenii nostri relaxati, ne-am facut si noi comozi si pentru ca inca era devreme si nu prea ne dadeam dusi la culcare de la ora aceea (cred ca era aproape 9 seara), am inceput sa ne gandim pe unde ar fi zarurile sa facem un yams, timp in care cineva a butonat telecomanda si am dat de Sunetul Muzicii care tocmai incepea. Cum spuneam cu compensatia aia, nici nu puteam incheia o seara mai frumos. Ne-am tolanit cu totii care pe unde am putut si am savurat a nu stiu cata oara acest minunat film. A doua zi urma sa ne mutam cortul in Golful Kotor pentru 6 zile si abia asteptam sa vedem alte locuri. Dimineata am vazut altfel lucrurile si am fost fericiti. Pana la urma experienta nu a fost una tocmai rea, doar impactul cu zona ne-a speriat.

Ca sa trag o concluzie, imprejurimile sunt neprietenoase, nu exista acces la internet, un magazin, un supermarket (doar in localitate la aprox 2-3 km), iar singurul loc unde puteti manca este la Marin, situat la 4-500 de m, dar ce mancare buna!

Stiu ca am amestecat un pic lucrurile si am vorbit despre cazare dar si despre ce am facut in zona. Chiar nu-mi trecea prin cap sa scriu un review despre asa o zona pustie, cele cateva mentiuni legate de unde am mancat si ca am dat de un lac este pentru cei care se gandesc sa aleaga acest loc vreodata doar pentru tranzit si nu (deocamdata) pentru vizitarea zonei.

Recomand? Da, categoric. Pentru tranzit. Si stiind de la mine ca zona lasa putin de dorit sa stiti la ce sa va asteptati si sa nu va ia prin surprindere, ca pe noi. Dar daca lasati asta la o parte, dupa ce inchideti usa, aveti un super confort la un super pret pentru Croatia, pentru doar o noapte si pentru perioada.

---

VIZUALIZĂRI: 3346 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI