Cum va plac review-urile?

@all

Dupa amiaza pun si poze

@dorgo: neaparat

@dorgo:

Buna!

Interesanta abordare sa inteleg de aici ca am fost o adevarata masa de studiu pentru tine dar sa sti ca mie mi-au placut 'gradinile'.

Oricum sa sti ca pentru mine a fost o placere chiar si rapid sa citesc despre mari pictori.

Concluzie de cate ori o sa am ocazia o sa-ti citesc articolele si daca o sa consider ca imi plac o sa le acord niste puncte?!

Am zis...

Cu bine!

Foarte bine pusă problema, și eu cred că lumea dorește lucruri mai puțin comune - date statistice, lungime, lățime, greutate, etc. Cred că lumea (în mare parte) dorește mai mult trăirile tale, impresiile pe care ți le-ai făcut, amănunte (mai mult sau mai puțin picante), lucruri mai rare despre subiectul tratat, o glumiță, mai un banc, o mai mare varietate despre subiectul tratat. Dar (eu asta încerc să fac) doresc ȘI amănunte precise asupra hotelului (în unele - Park Hotel Golden Beach) chiar te descurci mai greu, amănunte despre locurile unde se poate mânca BINE, dar ȘI prețurile de acolo. Asta pentru că, într-un review, se spunea ce bine a fost, ce mare era camera, ce bine s-a mâncat, dar CÂND A DAT PREȚUL... mi-a căzut fața! Bine, nu mă duc EU acolo, dar la un așa preț, m-aș putea duce oriunde.

De acord și cu ecourile DE COMPLEZENȚĂ, gen "votul meu este al X-lea", "bravo", înțelegi tu - doar tu ai inițiat discuția.

S-a mai discutat, cred, despre "Review-ul perfect"! Suntem pe sait, dacă am reținut bine, vreo 50.000 de useri! Nu spun că există tot 50.000 de păreri diferite, dar vreo 10.000 tot există! Și atunci, CUM SĂ-I SATISFACI PE TOȚI, când avem, e drept, aceeași pasiune - CĂLĂTORIILE, dar SUNTEM ATÂT DE DIVERȘI, DE DIFERIȚI???

Și atunci, "Cum va plac review-urile? " EXACT AȘA CUM ÎL SCRIU EU, TU EL, NOI... Doar avem numai (cel puțin) 10.000 de gusturi diferite!

Toate cele bune!!

Buna ziua. In ultima perioada au fost cateva articole care au "tratat" problema ridicata aici. Consider ca inca din plecare constatarile tale sunt relative, de fapt ca tot ceea ce ne inconjoara. Argumentul meu este faptul ca "testarea" efectuata a fost facute pe doua articole usor in afara obiectului de activitate al acestui sait. Fiind pe un sait de turism, in extensie vorbind despre doi pictori celebrii ai umanitatii poate ca nu este edificator cumulul de voturi pentru fiecare articol in parte. Poate daca am vedea numarul de accesari /articol eventual am putea trage si alte concluzii. Primul articol chiar ti l-am votat, il iubesc pe Van Gogh, pe cel de al doilea l-am sarit si nu din motivele expuse de tine, pur si simplu nu am avut timp si dispozitie.

Poate ca daca veneai cu un asemenea experiment pentru doua articole care trateaza o destinatie turistica, sa spunem o mara capitala europeana colindata de turistii romani scrise fiind unul in stil poetic, metafore, floricele, etc si un altul scris sec la obiect cu obiective fara date preluate din diferite ghiduri si "utilitati" gen transport, restaurante, etc. acesta, adica experimentul ar fi fost mult mai elocvent.

Nu am sa pun in discutie insa aici nici un articol legat de "frumusetile" Eladei, caci orice rew. oricat de bun si detailat, poetic sau direct ar fi despre orice alta destinatie nu va avea nici un atu in fata unuia cu poze marine, apusuri de soare, peisaje mirifice insulare sau continentale ale Greciei. E simplu, cu totii iubim Grecia care ne ofera "de toate pentru toti si toate varstele", e accesibila ca distanta si pana acum "rezonabila" la capitolul financiar.

Si ar mai fi un aspect pentru care cred ca te-ai grabit putin la constatarile optiunilor userilor. Poate ar fi trebuit sa mai astepti, articolele sunt inca "proaspete", poate nu au fost citite inca. Este o perioada in care userii tineri merg la munca aproape toata ziua, au obligatii, copii la scoala si alte activitati extrascolare pot sa isi faca timp pentru sait numai pe fuga, in scurtele perioade de respiro sau seara tarziu. Dupa cum am remarcat in ultima perioada userii "mai devreme nascuti", printre care ma numar si eu (deci ii rog sa nu se supere pe mine) sunt mai activi ceea ce este foarte bine, inseamna ca se calatoreste si sunt si interesati de a impartasi din experientele lor turistice. Dupa cum stii, mai bine decat mine, caci esti un user vechi dar nu invechit al saitului structura userilor se schimba continuu si de asemnea si evolutia articolelor este alta, destinatiile din ce in ce mai diversificate.

In fine, lucrurile sunt mai complicate decat par si nu m-as hazarda sa zic ca trendul este intr-o anumita directie. Poate mai mult decat voturile importante sunt vizualizarile si chiar si ecourile care chiar daca multe nu sunt de "substanta" poate sunt un semn ca articolul a fost parcurs integral, nu numai "votat" superficial.

Oricum ar fi "trendul" saitului AFA eu ii urez acestuia viata lunga si frumoasa.

@amero - Da, si eu cred ca treaba e complexa, nimeni n-ar risca sa descrie un oras mare, turistic, numai din punct de vedere poetic, poate doar in luna de miere, (dar nici atunci, caci iubita ar deveni geloasa), orasele mari se descriu mai ales informativ si pe ici-colo mai strecori cate un vers, o exclamatie de uimire, o comparatie, o metafora, o gluma sau ceva inedit... Grecia se scrie, se descrie si se prezinta mai ales prin fotografii. In fata unor imagini superbe (si culmea e ca mereu in Grecia pozele imi ies excelent), cuvintele palesc, nu mai au valoare, oricata placere ti-ar produce o excursie in Elada, nu poti egala prin cuvinte, lumina si culorile ei. Acolo, timpanul urechii devine surd in fata entuziasmului euforic al privirii.

@Dragos, stai, nu te grabi cu voturile negative, n-am terminat, mai am de scris o completare si de pus cateva poze... ai zis "Irelevant, din pacate! ", da, probabil ca ai dreptate, dar ceea e relevant, tot din pacate, e ca multi uzeri pozitivi se retrag de pe sait din cauza negativismului tau...

Calin, de multă vreme nu ti-am mai dat dreptate, dar acum trebuie să te felicit pentru concluzia de la final.

Sunt și eu sătul și obosit de postacii/posthunterii, ce-si anunța trecerea peste review-ului (de parcă votul nu ar fi suficient) și care îți spun printre rânduri :"am fost pe aici, vezi ca ai obligația morală să treci și tu pe la mine".

Îmi vin în momentul asta în minte cel puțin 2-3 astfel de useri. Dar, nu-i nominalizez pentru ca nu merită atata atenție...

În rest, Calin dragă, rămâne cum am stabilit, cu ani în urma... relația noastră... pe acest sait...

P. S. : Tare m-ai făcut curios, pe o astfel de temă, ce foto ai de gând să încarci (or fi print-screen-uri ale saitului, sau...).

Dupa 1990 am facut un bilant cu mine insumi si mi-am dat seama ca limba rusa am invatat-o degeaba dar franceza nu, pentru ca in Tg. Mures venise o duzina de francezi adevarati si simpatici si noi eram (atunci) francofoni. Acum am devenit, subitamente, anglofoni si grecofili (cel putin la turism). Am infiintat un club al francofonilor si am insotit numeroase grupuri de romani in Franta si de francezi in tara noastra. Din Normandia si pana la Bordeaux sau Lyon. Din Maramures pana la Marea Neagra. Le-am si pierdut numarul. Franta e cel mai mare producator agricol al Europei. Cand insoteam grupurile, peste un text searbad gasit pe nu stiu unde, presaram mereu un pic de sare si piper. Cate ceva inedit, care sa coloreze relatarea mea. Mai puneam si de la mine. Romanilor le ziceam cu mandrie ca 40% din Tour Eiffel e fabricat in Romania, cu toate ca teoria e contestata. Apoi, ii duceam la mormantul lui "Enesco", atelierul lui Brancusi, le vorbeam de Cioran si Ionesco. Treceam prin cartierul latin ca sa vedem micul sau teatru, (Theatre de la Huchette) unde "Cantareata chela" se joaca cu casa plina inca si azi. In final ajungeam pe colina Montmartre unde intram in cafeneaua "Moulin de la Galette", unde se adunau multi actori, artisti sau pictori de valoare ai secolului trecut. Serveam cate o cafea si un "ballon de rouge", (pahar de vin rosu), adica un Bordeaux si le povesteam amicilor, felul in care tinerii studenti romani culeg vita de vie pe imensele podgorii din Gironde. Regiunea viticola Bordeaux reprezintă 13% din viile Frantei si aprox. 1,6% din culturile de vita de vie din lume. Beciurile si butoaiele din regiune sunt cele mai mari din cate am vazut. Exista in Paris sau in alte orase mari, magazine ce vand numai vin de Bordeaux, cu sticle ce costa de la 1,2 euro in sus. La fel ca si "ciocolateriile" lor, mai ales in centru, pe insula St. Louis (Maison Berthillon), ele vand un singur produs. Exista si librarii care vand numai "carti si reviste de calatorii", turistice (cam scumpe). In fata lor, a librariilor, stau tineri care vand reviste si magzine de calatorii, proaspete, un fel de colectii de review-uri, mirosind inca a tus, care sunt scoase de sub tiparnita de curand, de cei ce-au calatorit cu o saptamana in urma prin lume. Text mulr, imagini putine. La ei asa e. Tinerii sunt platiti dupa cat vand, dar, zau, stiu sa laude in gura mare Madagascarul, Polinezia franceza, Corsica, insulele Seychelles sau alte zone ale DOM-TOM-ului. (comenii de peste mari). E si acesta un job (boulot). E-o atat de mare foamea de literatura de "vacanta" in Franta, incat evolutia societatii culturale a nascut librarii ce vand un singur produs. Carti si reviste de calatorii. Si nici nu e de mirare ca vacantele sunt pe buzele tuturor, intr-o tara care are mereu, chiar si in plina iarna, cate un tarm insorit, nisip si mare, chiar la ea acasa. Francezii muncesc din greu, dar o fac, parca doar cu gandul la vacanta ce va veni. Iar langa aceste buticuri s-au dezoltat si altele, care vand aproape numai branza (spre exemplu), sa nu uitam ca Franta detine 400 de sortimente de branza. Camembert-ul e cea mai populara branza, cea mai ieftina cutie costa 1 euro. Si nu e rea deloc. Chiar si dac-o cumperi aici, la noi, ea isi pastreaza gustul. Dar nici Beaufort sau Brie, nu sunt de lepadat. Franta are 47 de sortimente de branza recunoscute ca "brand" de tara, asa precum avem noi "carnatul de Plescoi", spre execmplu. Absintul, (70-77% grade de alcool), e a doua bautura ca tarie din lume dupa un anume sortiment de Votka ruseasca, numita Balkan, (88 grade). Dar francezii au renuntat la absint, vinul lor e mai bun si mai bland. Tuica noastra de prune e de-abia pe locul 3 sau 4, cu (vai, doar), 65-66 garde alcoolice, chiar daca e distilata de doua ori. Nu e de mirare ca multi pictori sau artisti din cartierul boem Montmartre si-au inecat mintile in absint. La Auvers, langa "Maison van Gogh", exista si-un "Muzeu al absintului". Franta mai e recunoscuta si pentru celebra sa sampanie. E bautura celebrarii tuturor evenimentelor mai importante. Sampania are si o legenda ca si branza de Camembert, e vorba de legenda lui Marie Harel, despre care am mai scris. Cum a aparut sampania? Se zice ca un calugar, pe nume Dom Perignon, ar fi inventat celebra bautura, dar nu e chiar asa. Dom Perignon a adus doar imbunatatiri la productia si calitatea vinului de Champagne iar sampania “Dom Perignon” e doar una dintre cele mai bune. Cea mai veche sampanie este “Blanquette de Limoux” si dateaza din anul 1531, fiind inventata de catre calugarii benedictini de langa Carcassonne.

Dintre bauturile francezilor, cafeaua e considerata cea mai sanatoasa si utilizata bautura nealcoolica. Si de ei si de restul lumii. Iar Parisul si regiunea pariziana, are peste 1000 de cafenele si bistrouri. Nici "fresh"-ul de citrice nu e rau, cu conditia sa-l bei in primele 20 de minute de la preparare, altfel se produc diferite reactii chimice care-i altereaza incarcatura vitaminica. Fructele de mare, stridiile, melcii, crevetii, crabii, etc, sunt produse "cultivate" pe intreaga coasta vestica a Frantei si e o alta gurmanderie ce se potriveste gustativ de minune, la vinurile lor. Dar mie nu-mi plac. Odata mi s-a pus sub nas o farfurie cu stridii. farfuri mare, cu varf. Si-un vin. Francezii au inceput sa le dea pe gat... "srlurp... selurp... pe mine m-a luat greatza... "Pas de problemes", mi-a zis calm unul dintre ei si si-a tras farfuria mea in fata lui.

Ce apreciau francezii in tara noastra? in primul rand ospitalitatea noastra. Bucataria, mai simpla dar foarte gustoasa. Vinurile. Natura salbatica in care mai gasesti animale mari (ursi, lupi). Cheile Bicazului, Lacul Rosu, Sovata, salina Praid si Turda, Corund, Cimitirul vesel, unic in Europa, Barsana. Branul, Sighisoara si legenda lui Dracula. Manastirile Bucovinei, pictate pe dinafara. Casa Poporului. Delta si litoralul, atunci cand inca nu era deteriorat (anii '96-Hotel Maramures, complex Amfiteatru-Olimp-Neptun). Odata cu caderea libera a "francofoniei romane" insa, si schimburile culturale dintre cele doua tari, au diminuat.

„Jos Pălăria d-le Dorgo” Așa înțeleg să încep ecoul. Aseară, târziu, înainte de culcare, am intrat puțin pe AFA, să-i simt pulsul, să văd ce mai este nou și am întâlnit recentul review al dv. scris chiar în acea zi. L-am răsfoit puțin și am zis. Stop. Acesta trebuie citit pe îndelete și am amânat pentru azi. Greșită decizie. Dacă-l citeam aseară, eram și eu mai „în față” cu ecoul. Acum rândul este mare, nici nu cred că mai ajungeți la ecoul meu, dar nu-i nimic, poate îl citesc alții și tot este bine. Fără îndoială, mi-a plăcut. A fost un review marca Dorgo. Anterior am mai citit câteva asemenea review-uri care mi-au plăcut. Vă mai amintiți review-ul dv. când erați tânăr medic, repartizat în Nordul Moldovei și dimineața mergeați la sereviciu pe jos, cu spatele înainte din cauza viscolului. Mi-a plăcut mult acel review și mi-ați rămas în minte. Înainte să închid laptocul, am fost curios să văd câte asemenea review-uri ați scris. 33. O enciclopedie întreagă. Le voi citi. Știu că nu este ușor să scri un review din categoria Filozofări de suflet. La acestea nu ai bibliografie, nu merge cu coopi - paste. Este un review 100% original. Totodată este și o carte de vizită a autorului. Am privit în clasamet, v-am găsit greu, sus, sus de tot, Consul, membru AFA cu grad de general și mai aveți puțin și deveniți Augustus. Poziția dv. impune respect. Timid, am încercat și eu, „molipsit” de @Elviramvio după ce am citit review-ul acesteia „Vacanță, animale de companie și nu numai” După ce am citit review-ul mi-am dat seama că seamănă foarte bine cu soția mea, parcă sunt surori ori au băut apă una după alta. Pentru că noi ne regăseam în acel review, am scris și eu unul. Mulțumesc celor care l-au citit și nu numai. Închei acest ecou, așa cum l-am început. „Jos pălăria d-le Dorgo”

@Mihai18 - Multumesc pentru aprecieri, acum e toamna, e vremea filozofelilor, turismul estival a intrat in hibernare. As fi vrut sa-mi incep acest review inta-alt fel. Cum? Cam asa. "E luna iunie. E cald. Se-anunta o vara de foc. Mi-am facut valiza, mi-am luat o luna de concediu, mi-am cumparat un aparat foto nou, apoi mi-am inmuiat pana in calimara culorilor Eladei si-am pornit-o la drum". Vise? Deloc! Totul curge, timpul trece, nisipul din clepsidra se prelinge intotdeauna doar de sus in jos si n-au mai ramas decat 7 luni pana la vara...

@dorgo - Și eu vă mulțumesc pentru că ați citit și ecoul meu. Un fragment din ecoul dv. de mai sus „timpul curge, timpul trece, nisipul din clepsidră se scurge întotdeauna doar de sus în jos” Noi suntem cei care încet, încet, ne stingem. Unde sunt anii tinereții mele, când într-o cursă ciclistă apăsam pe pedale de credeam că din moment în moment se va rupe lanțul de angrenaj. Timpul se scurge ireversibil. Cine trăiește din amintiri înseamnă că a îmbătrânit. Citesc pe AFA de cca. 2 ani dar cu legitimație sunt de 6 luni. Cu regret, constat absența unor useri dragi mie, cum sunt @Mariana (Timișoara), Sânziana, Spezam, Lucsim, Georgiana, Magdalena. Unde sunteți voi acum și de ce de 2-3 ani, tăceți? Cândva ați scris un review „Userii au obosit” Oare, atunci ați fost profet? Să ne auzim cu bine.

Interesant ce ai scris, dorgo, ca de obicei, de altfel. Insa parerea mea e ca totusi esti cam exigent cu noi. Eu de exemplu intru pe AFA cand am putin timp liber, care crede-ma chiar e putin si vreau sa citesc ceva nou sau sa ma delectez cu cateva peisaje incantatoare, intr-un cuvant vreau sa ma relaxez o clipa. Ori daca gasesc de cuviinta sa spun doar atat: ce peisaje frumoase... sau, ce fotografii reusite..., e ceva rau sau gresit in asta? Destul ca trebuie sa fii profesionist si perfectionist la munca, in societate sau chiar si acasa, asa ca cel putin pe mine lasa-ma te rog sa imi permit ca macar aici sa fiu putin superficiala si sa spun ca imi plac pozele, daca chiar imi plac, fara sa-mi impun sa tac sau sa caut sa spun ceva mai interesant ori mai inteligent.

@mogly - Dorgo nu spune nimic, deci concluzia este că nu mi-a acordat dispensa necesară. Ce îmi rămâne de făcut... să îmi pun neuronii ce mi-au mai rămas mai mult la treabă... sau să îmbrăţişez proverbul românesc: dacă tăceai filozof rămâneai? Iartă-mă Dorgo, te tachinez, nu mă pot abţine.

@mogly - nu fii supărat pe dorgo - i s-a acordat o „vacanță” de două zile, pentru un ecou off-topic. Va răspunde când va reveni.

@webmasterX - Ups, nu am ştiu!

Pentru mine AFA e un mod de relaxare aşa cum am mai spus, iar supărările sunt departe de mine.

@dorgo - Mi-a plăcut mult articolul tău și m-a uns la suflet. Motivul? Pentru că-mi place să scriu review-urile pe AFA povestind mai mult ce m-a impresionat, romanțând pe ici pe colo. Consider că abundența de date tehnice, culese de pe net, de care, fie-mi iertat că o spun, sunt pline și multe dintre articolele de pe sait-ul nostru, fac ca acel articol să fie rece, făcându-mă să-mi amintesc la acel banc cu mirositul unei flori (cu masca de gaze sau fără). Părerea mea este susținută de review-urile mele din seria "Cu Săndel prin țărișoară" scrise în modul mai sus menționat: cu suflet, ca o poveste de citit sau ascultat când te simți bine. Nu reușesc mereu, sau poate deloc, dar perseverez.