Sunt convinsa ca ceea ce veti citi in continuare este ceva ce fiecare, o data macar ati simtit pe pielea voastra si ati fost nevoiti sa traiti, sa simtiti, fara macar sa va asteptati la acele lucruri. Cotidianul de fiecare zi ne indreapta catre ceva ce nu poti sti dinainte si oricum nu ai avea cum sa previi astfel de cazuri si ne pune fata in fata cu Realitatea-Traim in Romania. Sa nu ma intelegeti gresit, am plecat si in alte tari, si mai ales prima data in anul 2008 cand am ajuns in Grecia, seara in camera am dat peste cateva posturi romanesti, erau cu dansuri populare, ceva f. emotionant si va spun ca le-am savurat, de cata placere am avut noi, acolo, atat de departe, sa le vedem si auzi. Faptul ca eu, dar si cei mai multi dintre noi, suntem romani, nu face decat sa ma bucure, sufleteste, si ma gandesc acum la toata istoria care am trait-o noi ca popor si la tot ce inseamna obiceiuri si traditii, caci, doamne ce frumoase obiceiuri avem noi, mai ales de Craciun, suntem unici in lume si asta nu face decat sa ne lumineze sufletul..... Dar realitatea si vremurile care le traim acum parca nu fac altceva decat sa puna o umbra acolo unde raza de soare ar vrea sa incalzeasca...
Daca nu s-ar fi repetat aceste lucruri, poate nu imi descarcam sufletul acum catre voi, dragi cititori, pe care v-am invatat cu atata rabdare, in a-mi citi randurile dar poate tocmai de asta as vrea sa va impartasesc cateva aspecte care cu parere de rau exista aici in capitala, poate sunt si alte zone ale tarii unde te intalnesti cu astfel de lucruri, mai stii... ?
Eram in urma cu 2 luni dimineata, la un mall din Bucuresti si, grabiti fiind sa ajungem la tara la curte cat mai repede, (unde sarbatoream ziua de nastere a unei rude), am intrat in mall si am cautat un magazin adecvat caci doream sa luam sarbatoritului o camasa mai groasa de iarna. Era ora 9.45... am observat ca toate magazinele au program de la ora 10, ei erau acolo, cei de la magazin, fiecare, ori maturau, spalau pe jos sau vitrinele, erau atat de grabiti si de prinsi cu treaba incat noi, singurei, parca stricam peisajul. Ne-am plimbat ce ne-am plimbat, am ochit cateva magazine, eram grabiti sa rezolvam problema noastra. Am zarit pe manechin in vitrina camasa mult visata, din raiat gros de calitate, se potrivea sarbatoritului, avea si pretul afisat, ne-am prezentat cu banii, era ora 9.55, am intrat sfiosi in magazinul cu pricina, cand deodata o voce ascutita a inceput sa strige la noi ,,nu intrati ca nu e ora 10 „! La care eu, sfioasa zic- ,,va rog frumos, ne cam, grabim si dorim camasa din vitrina, luati banii! ’’ la care aceeasi voce imi raspunde taios si suparat ,,asteptati”!... Am asteptat, ce era sa facem, doar era ,,lume multa si stateam la rand’’..... intr-un tarziu am cumparat camasa mult ravnita, a fost ambalata frumos si a facut in cele din urma bucurie sarbatoritului... Ma gandeam apoi, iesind din mall, cati au mai fost dupa noi, la acel magazin, sa faca vanzare, caci peste tot sunt mari discounturi, peste tot urla criza... sau nu urla? ...
Au trecut zile, saptamani de-a valma, cand azi, iesita dimineata la cumparaturi, povestea sa se repete... Am intrat intr-o patiserie peste drum de casa mea cu gandul sa iau niste strudele cu branza, si era ora 8.30. Mentionez ca patiseria era deja deschisa, caci separat are si covrigarie si era coada mare la covrigi calzi... Intru si cer doua strudele, la care o voce grava barbateasca imi raspunde... ,,dupa ora 9’’... Inauntru erau 3 domnisoare vanzatoare care stateau, pur si simplu si se uitau la mine si un domn care aranja etichetele cu preturi in vitrina. Erau curat imbracati, in alb, caci e o patiserie curata si care se respecta... pana azi... zic eu... Erau pline vitrinele cu de toate, gaseai cam ce doresti, caci patiseria are un frumos renume in zona, si poti cumpara si tort chiar si seara tarziu, toate sunt proaspete si gustoase... Cand am auzit raspunsul, am simtit ca imi urca instant adrenalina, si gandindu-ma si la ce am patimit la mall, incep sa ii spun acelui domn: ,,stiti, in alte tari, (nu stiu daca dvs. ati ajuns, dar v-as recomanda, ca sa vedeti cum va trateaza altii), cand intri undeva, se bucura ca intri, si daca cumperi ceva, primesti si o carte de vizita, si ti se spune in fata ca te mai asteapta acolo... m-am gandit imediat la Grecia, cum stateau patronii de la pizzerii afara si te chemau inauntru sa iei loc la masa, apoi la taverna Panorama Kalamitsi (Halkidiki-Sithonia), chelnerul cel tanar ne-a ochit imediat ca suntem acolo pt. prima data, si intai ne-a intrebat intr-o romana stalcita daca suntem ,,Romanian’’ apoi ne-a dat mai multe pliante cu localizarea pe harta a acelei taverne, nr. telefon. , tot... of, Grecia, ce-ai facut cu sufletul meu? l-ai innebunit pe vecie!... Si ii mai spun acelui distins domn: ,,dvs in loc sa va bucurati ca aveti clienti, ii puneti pe fuga, si e mare pacat, caci sunteti vestiti in zona cu prajiturile care le produceti in laboratorul dvs. propriu ’’... Drept raspuns, domnul m-a fixat direct si patrunzator, avea si ochelari, si mi-a raspuns: ,,Doamna- traim in Romania! ’’... ,,Da, ii raspund eu, traim in Romania si daca fiecare dintre noi procedam asa cum procedati dvs cu clientii, unde vom ajunge? ’’... am iesit suparata, dar cu strudelele in punga, caci in timpul dialogului cu acel domn, una dintre cele trei vanzatoare s-a deranjat si mi-a luat banii, ca tot statea degeaba si se uita la vitrina si m-a servit... Ce sa va mai spun, dragii mei, nu prea mai am multe de zis, decat atat: cum sa nu te bucuri ca esti servit si apreciat altfel intr-o tara straina decat la noi, si unde dai mai putini bani dar primesti altceva, cu mult mai mult, si acel altceva se numeste RESPECT, caci asta lipseste pana la urma la noi... Multe ar mai fi de spus dar am sa ma axez in continuare pe impresii de calatorie si nu pe aceste intamplari rupte din cotidian, caci nu vreau sa aduc si eu umbra peste acest AFA insorit...
Trimis de adryana in 12.11.10 10:40:50
25 ecouri scrise, până acum, la acest articol
ECOURI la acest articol
25 ecouri scrise, până acum, la acest articol
Ai dreptate adryana, aici suntem tratati de vanzatoare de parca le-am cere de pomana. Eu incerc sa ma calmez si sa le gasesc o scuza: de atat sunt platite, atat muncesc! Majoritatea aduc argumentul asta: ma plateste patronul prost deci ma misc in reluare, cu un aer cat mai sictirit, sa pun clientii pe fuga. Nu spun ca in urma ta comenteaza intre ele: "Ia uite-o si p-asta cum arata!" Eu in general, daca sunt tratata urat intr-un magazin nu mai intru niciodata in el chiar daca nu am paine pe masa. As completa cu un citat din Mircea Badea - Traim in Romania si asta ne ocupa tot timpul.
OK; si unde e informatia turistica? Prin ce locuri din Bucuresti m-ai purtat alaturi de tine cu ajutorul acestor randuri? !
E pur parearea ta, dar - pe de alta parte, in tarile mai cu 'satif', nici macar nu ti se permite sa intri in pravalie pana nu se face ora de deschidere. E drept, ca dupa aceea, numa' nu te pupa aia si-n dos, doar-doar te conving sa cumperi macar o guma de la ei... Si cel mai adesea, reusesc!
Eu chiar în dimineaţa aceasta am intrat pentru a doua oară într-un centru de copiere cu o jumătate de oră mai repede ca acesta să se deschidă, ca să nu întârzii la servici. După ce am plătit, domnul care m-a servit mi-a spus: “Dacă vedeţi că este cineva înăuntru, intraţi fără nicio problemă, eu vin special înaintea angajaţilor. Este o afacere de familie şi ne dăm tot interesul. I-am învăţat pe vânzători să fie amabili, serviabili... Este criză, dacă omul nu este mulţumit, nu se mai întoarce. ” Asta s-a întâmplat la Braşov. Şi ar mai trebui să adaug că ultima oară, neavând mărunt, nu mi-au luat niciun ban...
cred ca se potriveste mai bine la "Filozofari... turistice". drept pt care review-ul a fost mutat.
@dragos, am scris acest review fara a da o informatie turistica, caci am mai vazut pe AFA acelasi gen de discutii, dar am scris la urma ca de acum inainte voi scrie doar despre locuri pe unde voi ajunge... cat despre alte tari mult mai civilizate, recunosc ca nu am asteptat ora deschiderii caci nu am avut ocazia, dar la aceasta patiserie de care am vorbit era deschis deja.
@ninaa si @krondia, consider ca asa ar trebui sa procedeze un patron si angajatii lui ca sa atraga clientii, la fel cum au procedat si aici la centrul de copiere.
da. webmaster, aici este locul acestui review, multumesc
Cred ca adryana a pus intr-adevar degetul pe rana sesizand ceea ce ne lipseste noua romanilor pentru a fi in randul lumii. si anume RESPECTUL. Respecul atat fata de noi insine cat si fata de semenii nostri. Am in continuare sentimenul ca 1989 a constituit inceputul uni lupte continue contra respectului si bunului simt.
OF, OFFFF... cate as avea eu sa va povestesc despre acest aspect...
Eu cunosc cel mai bine situatia. Si eu si parintii mei avem magazine alimentare si ce fel de angajati am avut de-a lungul timpului... Acum, cred ca si-au dat si ei seama ce loc de munca bun au si bine platit si s-au mai schimbat si ei, dar mai demult... sa nu va zic.
Cativa ani am stat si noi la tejghea, stateam si cate 2 ore peste program si faceam tot posibilul pentru multumirea clientului. Si toti erau foarte multumiti.
Cum te ocupi tu de afacerea ta, nimeni nu va face la fel.
Cat despre angajati... ganditi-va putin ce fel de persoane lucreaza, de exemplu, intr-un magazin alimentar. Eu la aceasta concluzie am ajuns de-a lungul timpului si m-am resemnat. Tot timpul le atrageam atentia sau le povesteam despre cum eram eu tratata, in scarba, in alte locuri, cum sa se comporte cu clientii, etc.
Un angajat, niciodata! , nu-si va da interesul ca si patronul (urasc acest cuvant). Cel mai bun exemplu este cel dat de Krondia. Asa facem si noi cu clientii. Dar in alte locuri... asa si merg magazinele.
Mai e si educatia primita. Eu de exemplu si daca as fi angajata undeva, nu stiu cum e, nu am fost, nu m-as putea comporta urat cu clientii. Nu-mi sta in fire.
Acei angajati din alte tari duc o viata foarte linistita si nu au frica zilei de maine, sunt relaxati si mereu cu zambetul pe buze. Nu cred ca le sta in fire sa te barfeasca dupa ce ai iesit din magazin si nici nu dau buzna pe tine. Urasc acest lucru cand intru intr-un magazin de haine si vanzatoarea sare pe mine cu Poftiti, ce doriti, ce va cautati si etc. Lasa-ma, draga, sa ma uit! Nu? Ca doar nu am intrat sa-mi cumpar o paine. Sau acel vorbit la telefon non stop al angajatilor. Etc. , etc. , etc... Si munca pe care o fac de mantuiala... Si noi tot timpul i-am stimulat prin premii si prime de vacanta, de sarbatori...
Atatea ar fi de spus, dar nu e locul aici pe un sait de turism.
Acest review mi-a adus aminte de doua patiserii in care am intrat; una este din Germania si una este in Romana.
Pe cea din Germania am vizitat-o in 2005 si cand am intrat acolo si am vazut toate prajiturile acelea, foarte aratoase, compensate de un miros de cornuri proaspat coapte, mi-a lasat gura apa. Bineinteles, am cumparat si eu cate ceva pentru ca era imposibil sa iesi de acolo fara sa gusti ceva. Servirea... ireprosabila.
In Romania am intrat intr-o patiserie foarte asemanatoare cu cea din Germania. La fel, vitrine de-ti luau ochii. Dar servirea... repezita. Credeti-ma ca mi-a stricat tot elanul. Pe cat de incantata am intrat, pe atat de dezamagita am iesit.
Ai dreptate @adryana, TRAIM IN ROMANIA!
Oare lucrurile astea n-o sa se schimbe niciodata?
Situatia este destul de neplacuta. Mereu dai peste un comportamnet necivilizat, fara pic de profesionalism din parte vinzatorilor. In magazinele micute se simte daca la vinzare este proprietarul afacerii respective si nu un angajat oarecare. Hypermarketurile cistiga pe zi ce trece un segment tot mai mare de clienti. Eu prefer hypermarketurile in detrimentul magazinelor micute tocmai din acest motiv de a nu mai sta fata in fata cu un vinzator care nu are chef de munca.
Explicatia ca nu sunt platiti bine este, din punctul meu de vedere, o scuza ieftina. Munceste bine pentru a putea fi apreciat!!! Oare mai exista si constiinta profesionala? Sau asta este pe cale de disparitie?
Oare in strainanate toti vinzatorii au salarii asa grozave? !!! Si atunci te motiveaza banul indiferent de munca? !!!
Patronii alearga dupa angajatii cei buni, dar dau doar peste cei nepotriviti... Cel ce este bun profesional alearga dupa un patron bun, dar nu are norocul sa-l intilneasca... Si uite asa, mereu intr-o vesnica cautare...
Traim in Franta nu in Romania
1) Inainte cu catva anii am fost in Franta si in munti Alpi am avut nevoie de benzina. Am inaintat si am intalnit o masina de padurari/ ocol silvic costumati ca si cum au iesit din jurnal de moda.
Oprim langa ei si intreb unde gasesc benzina, dar ei se uita la mine ca si cum am cazut din cer. Fac semn sa coboare din masina si le arat rezervoarul de benzina. In sfarsit a inteles si cu un zambet mare i-mi spune: essence monsieur!
In toata lumea ie benzina numai la francezii ie esenta, sa fie.
Incepe francezul un monolog pe franceza pana il opresc cu: nu inteleg franceza!
Cu mainile ne explica ca v-om gasi o statie de benzina inca 20 de km.
Ajungem la benzinarie si exact un domn coboara bariera la intrare. Facem semne ca avem nevoie de benzina si el ne arata orarul ca ie inchis intre 12 si 14.
Pun palmele ca la inchinat si el ridica mana la gura. Traducere: tu poti sa te inchini pana maine, eu ma duc sa mananc.
Va amintesc ca ie numai ora 12.
Nu avem incotr-o si hotaram sa ne purtam ca francezul. Gasim un loc placut langa un rau si facem un picnic cu ce avem cu noi.
De-odata ajunge si un citroen 2CV si coboara o doamna, imbraca niste cizme ca o salopeta, scoate undita, intra in apa si incepe sa pescuiasca. Am salutat-o si am inceput sa discutam de masina ei si de pescuit. Putin in engleza si mult cu mainile. : -))
La 13.45 ne intoarcem la benzinarie cu gandul ca francezul bine mancat o sa ne deschida putin inainte. Da de unde, la 14 punct domnul iesa din casa si fara nici un zambet (doar santem cunoscuti acuma) ridica bariera si ne permite sa intram.
2) Paris, ne plimbam si sotiile noastre vad ceva atragator intr-o vitrina si vrem sa intram cand vanzatoarea ne inchide usa in nas si ne arata orarul ca ie inchis intre 13 si 16.
Ne rugam sa ne deschida dar duduita ne arata patru degete si cu aratatorul face cerc in aer. Traducere: intorceti-va la ora 16. Cu toata simpatia mea pentru frantuzoice, la ora 16 am fost in alt cartier.
Traim in Romania
Brasov 2010
Vara asta am fost cu prieteni in Romania si intr-o dimineata la micul dejun prietena noastra pare putin vampira pentru ca i-a cazut coroana la un dinte. Am ajuns la ora 14.10 la o stomatologie langa piata Astra si cu toate rugamintele noastre doamna doctorita nu ne-a primit pentru ca am intarziat cu 10 minute la inchidere. Nu am fost suparati s-au inervati pentru ca noi am intarziat si poate domna doctorita se grabea acasa sa primeasca copilul.
Am apelat la alta stomatologie si d_na doctor Rodica German a fost amabila si ne-a primit fara sa rezervam rand.
adryana
Un mic exercitiu.
Daca la ora 18.00 ti-ai amintit ca ai uitat sa cumperi camasa de cadou la petrecerea din aceasta seara, sari in masina si cu cea mai mare viteza ajungi la mall, parchezi si fugi grabita la magazin. Ajungi acolo cu limba afara la ora 18.35 si gasesti usa inchisa cu toate ca trebuia sa fie deschis pana la ora 19.00. Vanzatorul a inchis la 18.30 pentru ca in ultima ora nimeni nu ia trecut pragul. Ce ai fi gandit atunci si ai fi scris?
Te-ai gandit ca poate directiunea mallului are un regulament cu orar strict si cu amenzi pentru cei care nu il tin si vanzatorul nu ie vinovat?
Mall nu ie targ, unde fiecare deschide s-au inchide cand vrea, si orarul ie egal tuturora pentru a preveni concurenta ne-egala unul la altul.
Pe scurt, daca numai asta doua exemple te deranjeaza, situatia in Romania nu ie rea!
Savin512
Nu am inteles la cine lipseste RESPECTUL.
Lui adryana care nu a respectal orarul s-au vanzatorilor care nu au respectat-o pe adryana?
Alina Morar
Eu am lucrat 40 de anii numai la patroni particulari si nu am gasit unul care sa spuie ca castiga. Toti se plang ca nu castiga si ca salariile si cheltuiele afacerii ii distrug.
La magazinele alimentare ie munca grea, stai tot timpul in piciore si in general nu se plateste bine. Si la noi personalul se schimba des si pana invata sa serveasca si sa respecte locul de munca si clientul i-au schimbat s-au ei si-au gasit un post mai bun.
Te rog sa-mi spui si mie in care tara angajatii duc o viata linistita si nu au frica zilei de maine. Maine ma mut acolo. : -))
Asta avem in comun " Urasc acest lucru cand intru intr-un magazin de haine si vanzatoarea sare pe mine cu Poftiti, ce doriti, ce va cautati si etc. Lasa-ma, draga, sa ma uit! Nu? "
Exact ca la noi dar ca si in Anglia, Franta si Italia, asa ca Romania nu face exceptie.
In reviewul " De ce scriu oamenii pe AFA? ”, bubumaia a scris despre alt user: Omu’ pare sa fie paralel cu limba romana.
Eu la sigur sant in diagonala cu limba romana si totusi sper ca m-ati inteles.
@haiduc, ca sa iti raspund, consider ca nu eu pierdeam in aceste conditii, caci daca se inchidea inainte de vreme magazinul, cautam in alta parte, caci exista concurenta, el, patronul magazinului pierdea, logic asta, si in vremurile astea prin care trecem noi, interesul fiecarui magazin ar fi ca angajatul sa stea cat mai mult acolo, si dupa program, daca s-ar putea, numai sa fie vanzare, ... dar suntem inca departe si... mai avem multe de invatat, asadar, traim in Romania.
40 de ani sau 4 ani ai lucrat la patroni particulari???
Normal ca nu o sa zica nici unul cat de bine castiga pentru a nu avea angajatii pretentii mai mari... Chiar nu am de ce sa mai aduc argumente... fiecare le vede pe ale lui... chiar nu am de ce sa-ti dau explicatii... si nici nu e locul, dupa cum am mai spus.
Noi chiar ne respectam angajatii!
Alina Morar
Nu am hotarat daca sa ma simt injosat sau flatat! : -))
Sigur ca 40 de ani.
Ca sa ne intelegem, un angajat tebuie sa vie sa lucreze si nu sa vie la lucru. Daca a acceptat salariul respectiv, trebuie sa lucreze cu toata motivatia pentru locul de munca.
adryana
Nu am reusit sa te conving si nu mai adaug exemple. Nu face nimic, si cu sotia nu sunt tot-deauna de acord si totusi incheiem anul viitor 40 (patru zeci, sa nu fie iar o neintelegere) de anii impreuna.
Acuma am nevoie de un mic ajutor.
Cunoscuti m-au intrebat unde e mai frumos de craciun, in Bucuresti, Brasov sau valea Prahovei?
Si nu intreb de locuri inchise de petrecut, ci de strazi cu brazii ornamentati si atmosfera vesela unde se simte craciunul.
De craciun totul e inchis sau sunt si locuri deschise?
La londra in 25-26 decembrie totul a fost inchis, noroi si plouat si rar zaream la un geam un brad micut din plastic.
Am fost foarte dezolat de ce am vazut, pentru ca in amintirile mele au fost brazii falnici si ornamentatii pe fondul alb al zapezii si vecinii care se intorceau afumati de la bodega.
@haiduc, cel mai frumos Craciun este ACASA, caci nicaieri nu e mai frumos ca acasa, sa fii alaturi de toti cei dragi, familie, sa poti sa iti faci toate poftele (mancaruri de Craciun) si sa dormi, sa te odihnesti, si sa mananci cat vrei si CAND vrei, sa simti intr-adevar ca e Craciun, fara a fi legat de vreun program sau legat de altii... daca vrei o plimbare prin oras, e frumos in Bucuresti, caci se vor da drumul la beculete, cred ca si la Brasov e frumos, ceea ce nu gasesti la munte, adica atatea beculete, ... la munte gasesti altceva, probabil mai multa zapada, muntii, in Bucovina gasesti traditii si obiceiuri, la fel si in Maramures, ... ei, vezi, e greu sa iti dau un raspuns, caci depinde de fiecare ce isi doreste asa ca eu mi-am spus doar parerea... La Sighet merita vazut Festivalul Datinilor si Obiceiurilor, tine in fiecare an, 3 zile, dar exact nu mai stiu cand e, parca imediat dupa Anul Nou.
v-am scris mai sus in review doua intamplari rupte din cotidian care mi s-au intamplat in acest an si care, cum au spus unii ,,au pus degetul pe rana""... dar stati sa o vedeti si pe asta, a treia intamplare, dragii mei, ce mi-a fost dat sa traiesc aseara. Am avut joi seara, 16 dec, serbarea la gradinita a nepotelului meu, serbarea grupei mici. A fost prima lui serbare. Si fiindca stau in Drumul Taberei, gradinita se afla langa complexul Favorit-azi policlinica. Bun. Serbarea a decurs cu emotii, cum unii dintre voi bine stiti, unii pusti plangeau, parinti si invitati gramada, galagie, cadouri, colinde... Unii copilasi si-au spus poezia, altii nu. A venit vremea sa apara si mosul, cel mult dorit si asteptat... si nu a mai aparut. Da!... Era platit cu ora, 250 lei/ora, (ce afacere pentru cei isteti, nu?)... dupa 10 min de liniste si asteptare una dintre educatoare a iesit pe hol si l-a sunat, a raspuns, zicea ca e pe drum, ... dupa alte 10 min, copiii si noi, cei mari, deja ne cam pierdeam rabdarea, era caldura, la unii le era foame, somn, etc... cand l-au sunat din nou intr-un tarziu nu a mai raspuns... noroc ca sacul cel plin era intr-o incapere alaturata... am asteptat sa se termine serbarea la alta grupa si am chemat si la noi mosul de la acea serbare, care a facut in cele din urma fata cu brio... a vorbit pe rand cu copiii, cu fiecare in parte, chiar ne-a placut cum s-a comportat cu cei mici, am facut si multe poze. Pentru copii, mai ales pentru nepotelul meu, a fost prima lui intalnire pe viu cu mosul si nu va spun ce incantat era. Acum se punea problema recuperarii banilor, si m-am gandit ca ce s-a intamplat la pensiunea Brandusa s-a intamplat si aici, dar la scara mult mai mica. Nu stiu cum s-a rezolvat problema, pana la urma, cei mici au fost pacaliti, ca de aceea a intarziat mosul, ca nu au spus toti poezia, etc, s-au gasit scuze, dar pentru noi, si parintii, ce scuze ar fi? V-am scris acestea ca sa va intreb, unde anume in ce tara ati mai auzit ca s-a intamplat asa ceva? daca stiti, spuneti-mi si mie. Copiii pentru noi sunt bucuria vietii, motivul principal al existentei noastre, de ce se intampla astfel de lucruri, nu e pacat? dar, asa cum ziceam mai sus... TRAIM IN ROMANIA!
adryana... da ai dreptate, unul din lucrurile pe care le-am pierdut noi romanii in anii ce au urmat schimbarii din decembrie 1989 este RESPECTUL. respectul fata de noi insine si respectul unii fata de altii. Din aceasta cauza ne incomodam reciproc pe strada si in locuri publice, ne uitam urat unii la altii, ne "sapam"colegii la servici in speranta ca "vom da bine"in ochii sefului, facem cata galagie si mizerie putem si inca ceva; suntem renumiti in a nu respecta regulile. Nu trecem strada pe unde si cand trebuie, nu dam prioritate la trecerile de pietoni, parcam masina unde si cum da Dumnezeu, facem galagie in orele de odihna, ne imbulzim la urcare/coborare in mijloace de transport public, mancam seminte si aruncam cojile pe jos si tot asa ambalajele gustarilor pe care le luam pe strada, incercam sa intram pe unde se iese etc. Exemple ar fi multe... Si eu sunt de multe ori indignata de comportamentul unor angajati din comert. Si pe mine ma deranjeaza acel obicei al unora de a te inghesuii inca de cand ai intrat in magazin cu celebrul"cu ce va servim? " cand tu inca nici nu sti bine ce produse au pe rafturi, desii de chestia asta cu servitul sau statul in carca clientului ca si cum ar fi un prezumtiv hot, pot spune ca sunt uneori impuse de patronul magazinului. Ceea ce vroiam eu insa sa subliniez aici este ca nu doar respectul angajatului comercial fata de client lipseste ci uneori si respectul clientului fata de acesta. Nu cred ca nu vi s-a intamplat sa asistati la o scena in care un client furios tipa si chiar insulta un angajat comercial care pe un ton calm incearca sa-l asigure ca va face tot ce poate ca sa-i solutioneze nemultumirea, la scene in care clientul vine la casa sa achite vorbind la mobil (si aici este o lipsa de respect si pentru ceilalti clienti care asteapta la rand). Sintagma "clientul nostru, stapanul nostru! " e metaforica dar unii dintre noi din pacate o iau ad litteram. Unora dintre dvs. mai ales celor care au avut experiente nu prea placute prin magazine, casierii ori alte locuri unde se lucreaza cu publicul, poate li se va parea ca exagerez, dar va asigur ca nu este de loc asa. "Respecta daca vrei sa fii respectat" e o lozinca ce ar tebuii sa atarne mai in tot locul la noi, in Romania.
Alina Morar...
Va dau dreptate in multe cate le-ati scris aici dar este si ceva care nu mi-a sunat bine... "ganditi-va putin ce fel de persoane lucreaza, de exemplu, intr-un magazin alimentar. "
Nu stiu cum au fost angajatii dvs. si cred ca ati avut ghinionul sa intalniti numai oameni nepotriviti... dar asta nu inseamna ca trebuie sa-i bagati in aceeasi oala pe toti lucratorii comerciali care servesc in magazine alimentare, si sa-i jigniti in bloc. Nu sunt si nu am fost vanzatoare la alimentara sau altceva in genul asta, dar cunosc cateva doamne care lucreaza in magazinele unde imi fac cmparaturile si despre care chiar nu am ce spune de rau. In plus de asta consider ca un alt lucru pe care ar trebuii sa-l invatam noi romanii este RESPECTUL pentru profesiile celor din jur, sa vedem Omul din spatele lor si sa-l respectam atata ca pe un egal atata timp cat munceste corect si cinstit si cat timp comportamentul lui merita respectul nostru.
Ar fi bine sa gasesti asemenea persoane in fiecare magazin, dar...
De ceva timp putem sa spunem ca avem norocul de a lucra langa astfel de persoane. Deocamdata. Speram sa fie tot asa.
Sa speram ca generatiile urmatoare se vor schimba. Eu ma zbat sa-mi cresc copilul altfel. Sper sa reusesc
In unele magazine nici nu mai intru din cauza angajatelor, care dupa ce ca trebuie sa te strecori printre ele, ele stand la tigara, rapid sar pe tine cu intrebari de genul "ce-ti cauti? ", fete care sunt cu vreo 10 ani mai mici ca mine. Nu ma deranjeaza ca ma ia la "per tu", dar nu cred ca e frumos asa.
Poate am, poate nu am dreptate.
Un exemplu: In august am fost in Ungaria, dar am oprit putin si la Felix. Am intrat intr-un magazin sa luam ceva, era o coada destul de mare, iar vanzatoarea bineinteles ca era cu telefonul la ureche. Si culmea ca nimeni nu a zis nimic. Scana produsele, incasa banii, dar in acelasi timp vorbea si la telefon si se misca si incet.
Nu le bag pe toate in aceeasi oala, dar din pacate majoritatea sunt asa. Rar sunt acele persoane despre care spui tu. Si asta nu tine de scoli, ci de educatia primita de acasa.
Sa nu mai povestim despre cum este barfit un client dupa ce iese din magazin. Asta de fata cu alti clienti. Barfe de genul am auzit la magazinele din mall... nu in cele de cartier.
etc. etc.
as putea sa dau la aceasta tema atatea exemple, dar nu cred ca mi-ar ajunge timpul, caci in fiecare zi ma lovesc de atatea lucruri care ma trezesc la realitate-da ,,traiesc in Romania''. Mai deunazi fiind dimineata devreme, am intrat intr-o mercerie sa iau copilei 2 nasturi ca sa ii repar o gluga la un fas de toamna. Fiind prima clienta de dimineata, dupa ce am cerut 2 nasturi, femeia s-a uitat urat la mine si mi-a zis pur si simplu: e prea devreme si dvs chiar credeti ca imi faceti saftea cu c-val a 2 nasturi??? (fiind ardeleanca stabilita in capitala, am inteles mult mai tarziu ce inseamna acest cuvant,,saftea'' ) . Pai, zic eu, daca de atat am nevoie, ce sa fac, spuneti de ce suma vreti sa va fac safteaua, dar mie dati-mi nasturii? pana la urma mi i-a dat, dar cu ce scarba... recunosc ca daca eram un barbat, altfel stateau lucrurile, caci nu si-ar fi permis de frica...
In alt magazin, tot asa de dimineata, fiind deschis de la 8 magazinul, am intrat pe la si un sfert si se spala cu mopul. A inceput sa tipe efectiv la mine si sa ma dea afara, spunand sa vin mai tarziu ca las urme. E posibil asa ceva? Da, desigur ca e posibil, cred ca doar aici, caci cum va ziceam, traim in Romania.
Citesc zilnic rw-uri ale unora cazati prin strainatate, care se plang de ,,rele tratamente'', dar tot altii de-ai nostri scriu cum au vazut pe unii, tot romani, ca scuipa seminte pe plaja sau arunca cutiile goale de bere in scurgerea piscinei. Eu personal am vazut la Lagomandra cum o romanca si-a stins tigara in nisip, apoi avand un baietel mic, i-a schimbat pampersul si l-a aruncat pe plaja. Ce vreti mai mult? cum ne purtam, asa suntem si tratati, asta meritam. Si exemple as putea zilnic sa scriu, caci vad atatea...
Da, din pacate aveti perfecta dreptate, si exemple ar fi cu miile ca doar "traim in Romania"! Nu stiu daca aici pe un site de informatii turistice este chiar locul unde sa dezvoltam aceste subiecte, dar nu ma pot abtine, caci este ceva ce ne doare pe multi, si eu una simt nevoia sa iau atitudine unde si cum pot. Ma gandeam ca ar fi super sa existe un loc virtual unde sa poata veni oricine cu astfel exemple negative si chiar cu fotografii, ca un panou al rusinii. Lucrurile acestea urata se intampla zilnic in jurul nostru, si totusi trecem mai departe de multe ori fara sa luam atitudine si chiar atunci cand o facem indignarea noastra e doar un strigat zadarnic intr-o lume surda.
@tamar, se poate vorbi si despre aceste subiecte, caci nu se acorda PMA fiind subiecte off-topic, ,,Filozofari Turistice".
Am inteles asta, altfel nu as fi scris ecourile dar eu "visez" la altceva... Asa cum pe "Am fost acolo"fiecare isi scrie impresiile despre diverse obiective turistice, despre ce au intalnit bun sau despre ce nu era in regula, ajutandu-i astfel pe ceilalti sa-sifiltreze destinatiile de vacanta, tot asa mi-ar placea sa exite un loc unde sa-si poata fiecare impartasii experientele nelacute din viata de zi cu zi, ceea ce intalnim pe strada, in magazine, la doctor sau oriunde in alta parte. Si nu numai ce este neplacut, ci si ceea ce ne-a surprins in mod placut, un gest de solicitudine la care nu ne asteptam, un suras, o vorba buna, ceva care sa ne indice ca totusi normalitatea nu a disparut cu totul dintre noi.
@tamar, pentru asta exista forumurile. Avem si noi unul atasat site-ului, dar mai sunt o multime - fie de interes general, fie mai inclinate spre eternul feminin, sport, pasionatii de auto, tuning etc.
Si cam prin fiecare exista multe topice pe tema propusa de tine.
Ok multumesc! Am sa caut, pentru ca uneori smt ca am multe de spus!!!
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- May.2023 … celor ce poartă în pântec, IUBIRE — scris în 07.05.23 de Alex_Macedo din BUCUREşTI-ORADEA
- Oct.2020 Povești cu și despre cuvinte - partea a VII-a: de la bordel la hamburger nu-i totuși o cale prea lungă... — scris în 22.06.20 de Costi din PITEşTI
- May.2020 Povești cu și despre cuvinte - partea a VI-a: muzică și tehnologie — scris în 13.05.20 de Costi din PITEşTI
- Apr.2020 Amintiri din trecut, din viitor… Paște în Orheiul Vechi — scris în 12.04.20 de iulianic din BUCURESTI
- Apr.2020 Flori și animale în spațiul citadin — scris în 12.04.20 de tata123 🔱 din BUCUREșTI
- Apr.2020 Povești cu și despre cuvinte - partea a V-a: alt subiect de sezon — scris în 11.04.20 de Costi din PITEşTI
- Apr.2020 Povești cu și despre cuvinte - partea a IV-a: subiect de sezon — scris în 07.04.20 de Costi din PITEşTI