Plimbare prin Mallorca de nord-est — ziua a doua

TIPĂREȘTE

Dacă în prima zi am văzut câte ceva din Mallorca de nord-vest, vezi impresii, a doua zi am mers în nord-estul insulei având plecarea din Sineu în jurul orei 8, trecând prin Manacor, Cuevas del Drach, Cuevas dels Hams, Cala Millor, Capdepera, Artà, Santuari de la Mare de Déu de Bonany și revenire la Sineu în jurul orei 19, circuitul având circa 120 kilometri.

Manacor, oraș cu 42.000 de locuitori ai săi, al treilea ca mărime din Mallorca, se află la circa 52 kilometri est de Palma de Mallorca, noi veneam din Sineu, de la 23 kilometri. Este cunoscut în toată lumea pentru Perlele Artificiale ce se fabrică acolo, cunoscut de iubitorii de tenis ca Orașul natal al celebrului Rafael Nadal, cunoscut prin Cea mai aglomerată Piață stradală de pe insulă ce are loc lunea dimineața.

Alte amănunte se găsesc pe site-ul oficial al primăriei manacor.org/ca.

În jurul orei 8:20 opream autoturismul în Parcarea gratuită de pe Carrer de Sebastia Nicolau Sureda lângă Gara Manacor, am găsit și un Panou cu Harta Manacor, foarte aproape de Plaça de sa Mora. Am continuat pe jos prin Plaça de s' Antigor până în Plaça del Convent. Aici am găsit Oficiul de Informare Turistică închis dar am văzut Primăria, o clădire mare, frumoasă în culoarea mierii, cu o așezare deosebită, cu două din laturi pe două străzi și intrarea la intersecția lor. Tot aici este și Biserica Sf. Vicente Ferrer, sobră și impunătoare cu o clopotniță piramidală și două turnuri impunătoare, ne-am închinat Sfântului de deasupra porticului semicircular de la intrare, ne-a dat binecuvântarea lui. În continuare este și un frumos Claustru pe care l-am admirat prin gratiile gardului, mi-am amintit de cel de la Sineu. Ne-am continut mersul pe străzi pietonale, înguste, pavate cu piatră spre Plaça del Rector Rubí unde se ridică grandioasă Parròquia de la Mare de Déu dels Dolors, Biserica Parohială Maica Domnului ridicată de Rectorul Rubi la sfârșitul secolului 19. Un scurt popas la umbra măslinului centenar din fața elegantei clădiri neogotice.

Biserica are plan cruce latină, un Dom octogonal în centru și o Clopotniță înaltă la intrare, cea mai înaltă clopotniță din Mallorca, 75 de metri. Are o singură Navă cu zece Capele (cinci pe fiecare latură), în Prezbiter se află câte o Capelă pe fiecare parte și Altarul mare, iar în fiecare braț al crucii câte șapte Capele. Peste tot sunt candelabre deosebite și multe statui.

Este deschisă zilnic între orele 8:30 – 12:45 și 17:30 – 20, mai multe pe site-ul bisericii esglesiademanacor.es.

Am admirat, pozat și părăsit Biserica și am mers vizavi la Torre del Palau, odinioară Turn al Palatului Regal din sec. 14, astăzi, singurul element din Palat ce se mai păstrează, fiind Muzeu. Nu am avut timp de vizitare dar aș fi vrut să văd Camera Regală. Peste tot erau indicatoare, timp să ai să poți vizita, turul nostru a fost destul de rapid dar a cuprins multe din zonele ce merită văzute.

Am trecut și prin Plaça de sa Bassa cu restaurante, baruri, terase și cam pe același drum am ajuns la mașină și am plecat repede, era în jur de 9:30, iar la ora 10 aveam intrarea în Peșterile Dragonului aflate la circa 15 km, pe coasta de est unde am ajuns la timp.

Parcarea era destul de goală, la primul tur de la ora 10 au fost turiști mai puțini, în jur de 50, la al doilea tur numărul lor aproape se triplase, am fost inspirată prin această alegere. ????

Am rezervat bilete din țară pe site-ul cuevasdeldrach.com/en, cost bilet 16 euro plus comision de 0,65 euro, la casa de bilete costul este 17 euro și am mers direct la intrare, accesul facându-se diferit, vara din oră în oră între orele 10 și 17, iarna, 4 serii între orele 10:30 și 15. Până la intrarea propriu-zisă se merge circa 300 metri, printr-o zonă frumos amenajată, umbrită de falnici copaci.

Cuevas del Drach, pentru români Peșterile Dragonului, și-au primit numele de la Dragonul care, spune povestea, a păzit ani și ani o inestimabilă comoară ascunsă acolo, a văzut cum creșteau stalactitele și stalagmitele, s-a încălzit la cele 20º care sunt aproape permanent în peșteri, s-a scăldat în apele azurii ale celor șase lacuri…. Pirații și căutătorii de comori au intrat în peșteră, nu se știe cum dragonul a dispărut, nu se știe ce s-a întâmplat cu comoara, se știe că azi nu o mai caută nimeni chiar dacă anual intră în peșteri zeci de mii de oameni.

Sunt patru peșteri, Peștera Luis Salvador, Peștera Neagră, Peștera Albă și Peștera Francezilor interconectate care se întind pe o lungime de 2,4 kilometri, se vizitează doar 1,2 kilometri, la care se adaugă Lacul Martel lung de 170 de metri, lat de 30 de metri.

Am coborât circa 25 de metri pe scară în Peștera Luis Salvador la un mic lac cu apă azurie și am continuat plimbarea printre stalactite, stalagmite și coloane de diferite forme și dimensiuni, am admirat tavanul acoperit de mii de mici stalactite aflate în stadiul inițial de creștere. Urmând traseul am ajuns la Canalul Albastru, nume dat de culoarea apei, o prelungire a Lacului Martel, apoi la Amfiteatrul de pe malul lacului unde am ascultat și privit un Concert-spectacol, muzică clasică însoțită de jocuri de lumini, susținut de patru instrumentiști, pianină, violoncel și două viori, aflați într-o barcă și de alte două bărci, doar cu barcagii care, după spectacol, au preluat turiștii pentru trecerea lacului. La spectacol filmatul și fotografiatul sunt interzise. Bărcile cu lumini făceau un circuit aproape rotund pentru a creea un spectacol deosebit, mi-a plăcut. Ocupată cu pozatul am prins ultima barcă, altfel mergeam pe jos, pe podul ce trece peste lac. Barca ne-a lăsat în Peștera Francezilor, am mers puțin pe malul Lacului, apoi urcând destul de abrupt spre tavanul peșterii foarte înalt acoperit de mulțime de stalactite am ajuns la ieșire, alta decât intrarea.

Personalul a fost amabil, nu ne-a forțat ritmul, am pozat și filmat în voie, mai puțin concertul.

Peștera mi-a plăcut mult, este grandioasă, are mulțime de formațiuni carstice, iar lacul cel albastru ce se vede de sus de pe drum îi întregește frumusețea. Merită cu prisosință fiecare bănuț.

Turul a durat circa o oră, a fost reușit, întregit de spectacol și de plimbarea cu barca, am ieșit aproape de zona de la intrare cu restaurant, terasă, magazine de suveniruri. De aici am plecat la următoarea, unde nu eram condiționați de oră de intrare.

Cuevas dels Hams aflate la 4 kilometri de Peștera Dragonului sunt cunoscute pentru stalactitele unice în lume ce păreau niște cârlige (hams în dialectal mallorcan) ce așteptau să prindă peștele; de aici numele Peșterile Cârligelor.

Din țară rezervasem bilete de acces pe site-ul cuevasdelshams.com, cost bilet 19 euro și comision bancar, la casa de bilete costul este 21 euro, vizita făcându-se fără ghid zilnic între orele 10:30 – 16, iarna se vizitează doar în weekend, și durează cam o oră.

Sunt trei peșteri, Peștera Rotundă, Peștera Albastră și Peștera Principală la care se adaugă Marea Veneția, traseul parcurs fiind de circa 850 de metri.

Am coborât în Peștera rotunda, astăzi peșteră deschisă, cu milioane de ani în urmă peșteră subterană închisă, gazda unei spectaculoase Grădini Botanice, verde cu multe plante și plină de viață cu multe păsări….

Am mers în dreapta la Peștera Albastră, cu o iluminare albastră, „nou și spectaculos iluminat LED” , spune managementul peșterii, „prea albastră, prea cosmetizată” , spun eu, unde documentarul educațional „Descoperirea trecutului” ne-a prezentat istoria Insulei Mallorca, primii ei locuitori, formarea peșterilor Hams și descoperirea lor. Am avut ghid audio în limba franceză, fiecare după limba vorbită sau știută. Am urcat apoi destul de abrupt la Groapa Iadului, unde, într-un Auditoriu natural, este prezentată „Geneza, istoria vieții” , de la Big Bang până în zilele noastre, proiecție uriașă pe peretele de stâncă al peșterii și jos marea groapă. Chiar dacă nu am avut ghid cu explicații, erau doar cei ce aveau grijă de peșteră am așteptat terminarea filmului, am coborât și am ajuns iar la Peștera Rotundă pentru a continua traseul cu grupul și a merge în partea stângă a ei, altă intrare.

Am mers la Peștera Clasică, cunoscută și ca Peștera Principală, care are 12 galerii, fiecare cu frumusețea ei, cu diferite forme și figuri cum le vede fiecare turist și este cea mai mare din cele trei peșteri, se vizitează 500 de metri. Erau explicații audio în mai multe limbi la fiecare sală vizitată, eu ascultam în franceză. Aveau și jocuri de lumini în diferite nuanțe, unele puneau în valoare frumusețea stalactitelor și stalagmitelor, altele mai puțin.

Ne-am oprit mai mult în Galeria Visul unui Înger, unde cresc „Stalactitele excentrice” , acele stalactite de forma unor cârlige agățate de tavanul peșterii, le-am văzut, pozat, admirat și filmat, ne-am întrebat cum au putut lua acele forme dar nimeni nu a putut explica acest lucru... Am mers prin alte galerii, am coborât apoi destul de abrupt pe o scară îngustă și am ajuns într-o sală deosebită cu mulțime și de stalagmite, Sala Paradisului Pierdut, am continuat mai lent coborârea și ne-am oprit la Lacul Marea Veneției pentru a vedea „Magicul Mozart” , spectacol de muzică, lumini și imagini, în aer, pe apă și pe pereți, omagiu marelui compozitor. În proiecția de pe pereți erau și doi interpreți de operă. Am mai vizitat alte două săli unde am admirat cele trei nuanțe naturale ale formațiunilor carstice, alb, maro și verde-gri. De aici am mers la ieșire, alta decât intrarea și la mașină și la drum, făcusem pauză mai mare de o oră...

Am mers circa 10 kilometri până la Cala Millor, în traducere Golfulețul mai bun. Cu circa 5.000 de locuitori, numeroase hoteluri, restaurante și terase, cu o Plajă mare, deținătoare a steagului albastru, este una dintre cea mai importante stațiuni turistice de pe coasta de est a insulei. Am ajuns aproape de faleză și am parcat gratuit, era liberă, chiar dacă turiști erau destui și se plimbau și admirau marea.

Plaja lungă de 1,8 kilometri, are nisip alb pur, ape albastre limpezi și toate facilitățile necesare, dușuri, șezlonguri, turnuri de supraveghere cu salvamari, baruri, se pot practica sporturi acvatice apa fiind sigură și puțin adâncă. Știind că este foarte bine întreținută vara, zilnic nisipul se cerne fiind îndepărtate toate resturile, că iarna este închisă și se umple de iarbă de mare, așa arăta și în aprilie. Era destul de rece și nu făcea nimeni plajă sau baie, doar câțiva oameni de plimbau, pe nisip apăruseră ierburi, lemne și pietre aduse de valuri care nu ne-au deranjat la plimbare, am mers și pe faleză. M-am urcat într-un turn de observare pentru a poza mai bine marea, plaja și golful. Am stat acolo cam jumătate de oră.

De aici am plecat la Capdepera, aflată la circa 30 km, 40 minute de rulat, locul pe care hărțile de navigație romane îl numeau Caput Petrae, adică Vârf de Stâncă, de aici denumirea mallorcană, ajcapdepera.net/ca. Este una dintre cele mai estice localități din Insulă, din Capitală fiind circa 75 kilometri. Micul oraș de azi s-a dezvoltat dintr-un sat istoric din secolul 14, în strânsă legătură cu Castelul Capdepera aflat la nord, pe Dealul Capdepera.

În Capdepera am oprit în Parcarea gratuită din Plaça des Sitjar lângă o clădire cu o ahitectură specifică pe care am regăsit-o și la casele din jur, ferestrele de la ultimul nivel sunt mult mai mici ca celelalte, Jutjat de Apau. Ne-a apărut și un indicator spre Castell și am plecat pe Carrer Major, apoi pe Carrer Castell pe lângă zidurile castelului și am văzut în dreapta cele 134 de trepte ce duc la el, nu le-am urcat. Am ajuns în vârful dealului înalt de 159 metri, la Castelul Capdepera, capdeperacastell.com, o incintă fortificată în formă de trapez, cu patru Turnuri de apărare construită în secolul 13 în jurul unui turn de apărare, Turnul Miquel Nunis, ridicat de mauri în secolele 10 – 12. În interiorulul fortăreței s-au costruit mai multe case, într-o perioadă erau peste 120, și o biserică, dar, mai târziu, a devenit obiectiv militar și locuitorii s-au stabilit la poalele dealului unde sunt și azi. Pe la mijlocul secolului 19 militarii au abandonat și ei castelul, astăzi fiind obiectiv turistic cu o vedere excelentă asupra satului, a coastei și a canalului Menorca, care desparte Insulele Mallorca și Menorca.

Castelul este închis în ianuarie și câteva zile din februarie, în rest se poate vizita zilnic de la ora 10 până la 19 când Am Fost Acolo, dar diferă funcție de anotimp, taxa de vizitare fiind unică, 3 euro pentru orice vizitator.

Mergând pe aleea care urcă la castel, am ajuns la Zidul din piatră ce se păstrează bine și astăzi, și, trecând prin Portalul din colțul sudic, de lângă Torre Boira, odinioară turn de apărare, azi de decor, am intrat în fortăreață. Am urcat pe metereze până la Torre Costerans și am admirat Porta Rei en Jaume din colțul vestic, numită așa în memoria cunoscutului rege. Pe latura estică sunt alte două turnuri. Am urcat apoi la Casa Governador din sec. 18 unde am văzut o expoziție cu diverse obiecte de uz casnic lucrate din frunze de palmier, mi-au plăcut, și modul tradițional de lucru, interesant, tot acolo fiind prezentată la etaj și o machetă și istoria castelului.

Ne-am continuat plimbarea pe la Turnul Miquel Nunis și am ajuns la Biserica Maica Domnului a Speranței numită așa ca recunoștință pentru Maica Domnului, a cărei statuie aflată în biserică i-a ajutat pe locuitorii castelului să scape de pirații care-i atacau. Locuitorii au cerut ajutor Fecioarei, au scos statuia afară din biserică si atunci a apărut o ceață deasă care i-a pus pe fugă pe atacatori, spune povestea. Am văzut și noi Statuia, am pozat-o și ne-am întors la mașina….

După un popas de doar 50 de minute am plecat spre Artá, ww.artamallorca.travel, un mic orășel tradițional din estul Insulei, aflat la circa 10 kilometri de Capdepera.

Este tradițional prin concepții și un număr mare de artizani ce produc încă tradițional pâine, ceramică, textile și împletirea frunzelor uscate ale unui tip de palmier local, Garballó. Se obțin coșuri, sacoșe și saci, sandale, pălării și tot felul de accesorii, genți de la poșeta pentru biserică sau gentuța pentru transportul rețetelor medicale la geanta zilnică sau la cele mari pentru diferite cumpărături. Am văzut aceste obiecte expuse la micul muzeu din Castelul Capdepera.

Am oprit în Aparcament Artà, Parcare gratuită aflată pe Drumul Ma-3333, la intrarea în oraș, la 300 de metri de Almundaina d' Artà, Complex Arhitectural Fortăreață-Sanctuar ce domină orașul de pe Puig de Sant Salvador, dealul alăturat, numit și Calvarul Sf. Salvador. Am urcat destul de lejer pe Calle del Castellet, am evitat să urcăm cele 180 de trepte ale monumentalei Scări Drumul Crucii, am preferat să le coborâm. Când am ajuns sus am găsit Parcarea de lângă el goală, știam că este acolo dar și că este foarte aglomerată. Eram în extrasezon!!

Fortăreața este o fortificație din perioada islamo-arabă din care se păstrează zidurile în formă de elipsă, puternice, fortificate, Muralla de Sant Salvador, ce înconjoară o biserică în cruce latină, Sanctuarul Sant Salvador, ridicată în jurul anului 1830 în locul unei biserici din secolul 14 arsă în 1820 pentru a preveni răspândirea ciumei. Astăzi Sanctuarul este loc de pelerinaj.

Ne-am plimbat prin Fortăreață, am văzut și pozat, dar mai mult am admirat panorama oferită de înălțime asupra întregii regiuni: drumul întortocheat ce urcă la Sanctuar, dealuri și văi, livezi de migdali, smochini sau măslini, vârfurile golașe ale munților Sierra de Llevant.

Am coborât apoi Drumul Crucii care o leagă de Iglesia de Transfiguración del Señor, Biserica parohială construită în stil neogotic între anii 1573 și 1816. Mare, impunătoare, domină și astăzi centrul orașului prin Turnul – Clopotniță înalt de 25 de metri și prin fațada de est, cu două Turnuri laterale. Pe fațadă se află și Portalul Femeilor, portalul principal bogat decorat cu Statuia lui Iisus, Stema papală, o Rozetă cu vitraliu și un ancadrament deosebit, pe fațada vestică se află Portalul Bărbaților mai puțin decorat.

Nu am văzut Interiorul cu o singură Navă dar cu paisprezece Capele laterale, mari și frumoase, cu Altar înalt și Amvon, când Am Fost Acolo era închisă, se vizitează de luni până vineri între orele 10 și 17, sâmbăta între orele 10 și 14, taxa de vizită fiind 2 euro. Are și un mic muzeu.

Am pozat exteriorul și am mers la mașină, pentru plimbarea prin Artà fiindu-ne necesară circa o oră.

Am plecat spre Petra pentru a merge la Santuari La Mare de Déu de Bonany aflat pe Puig Bonany, la 296 metri, construit în cinstea Fecioarei Maria a cărei Statuie ascunsă de creștini de pe insulă în timpul stăpânirii islamice a fost găsită de un cioban, cum spune povestea, sculptură policromă în lemn așezată pe un mic altar, venerată astăzi în Cor, o capelă situată în spatele Altarului. Mare centru religios odinioară, azi doar o biserică de la începutul secolului 20, dar platformă ei oferă o vastă panorama la Petra și câmpia ce o înconjoară. Am văzut-o și pozat-o împreună cu un grup de bicicliști nemți și după circa 20 de minute plecam spre Sineu la cazarea noastră.

A fost o zi plină și frumoasă, am pus mai multe poze pentru că am vizitat destule obiective turistice, unele de top, zi pe care o recomand cititorilor acestui review. Mergeți acolo și nu veți regreta!

Două peșteri deosebite, aflate foarte aproape una de alta, frumoase dar diferite. Cuevas del Drach este grandioasă, oferă spectacol live dar și plimbare cu barca pe lacul subteran. Cuevas dels Hams oferă două filme tematice și un spectacol de lumini și muzică lângă lacul din adâncuri.

Calla Millor este o importantă stațiune turistică de pe coasta de est a insulei cu o plajă întinsă. Castelul Capdepera este un castel deosebit din nord-estul insulei. Artá, un mic orășel tradițional tot din nord-estul Insulei.

Manacor și Parròquia de la Mare de Déu dels Dolors de neratat.

Santuari La Mare de Déu de Bonany aflat pe Puig Bonany este loc de reculegere dar oferă și o vastă panoramă la satul Petra și câmpia ce o înconjoară...

---

VIZUALIZĂRI: 1317 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI