GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
Cacica și Biserica romano-catolică (Basilica Minor)
La începutul verii anului 2009 am parcurs un circuit interesant prin frumoasele ținuturi nemțene, cu o extensie spre mănăstirile pictate din Bucovina. Pentru o poziționare cât mai apropiată de obiectivele urmărite am decis să ne cazăm mai întâi la o pensiune din preajma Mănăstirii Agapia, apoi ne-am mutat baza la o pensiune din Cacica. Nu are rost să povestesc despre locurile de cazare, călătoria având ceva vechime; pot preciza doar că la Cacica am stat într-un loc deosebit, încântător ca peisaj (dar cu destule minusuri).
Cacica. Din șoseaua E58, la circa 20 km distanță de Gura Humorului în direcția Suceava, se desparte spre stânga DN 2E, către Marginea și Vicovu de Jos. După câțiva kilometri parcurși printre dealuri molcome și verzi, pâlcuri de pădure și destule case noi, ajungem în comuna Cacica. Gospodării așezate, anexe tradiționale, curți pline de flori și case mari caracterizează acest sat așezat într-o depresiune, la picioarele Obcinelor Bucovinei. Întreaga sa existență s-a bazat pe existența zăcămintelor de sare, o bogăție naturală prețioasă în toate timpurile. Exploatarea sării e atestată încă din neolitic pe aceste locuri, fie prin extragerea saramurii din izvoarele sărate, fie prin exploatări industrializate, în epoca modernă.
La începutul secolului al XX-lea Cacica era un târg înfloritor de provincie, după cum era descris de Emanuil Grigorovitza în lucrarea Dicționarul geografic al Bucovinei din 1908: târg, în districtul Gurahumora, situat pe ambele maluri ale râulețului Soloneț, are o suprafață de 5,17 km2 cu aproape 2.000 locuitori, din cari peste o mie sunt străini, adică germani, ruteni, slovaci, iar minoritatea români... Cacica e stație importantă a liniei ferate locale Hatna-Câmpulung, fiindcă de aci se aprovizionează împrejurimea cu sare. Târgul are o școală populară cu șase clase și este sediul administrației salinelor, cari sunt proprietatea statului. După ce ne-am cazat, apoi în zilele următoare, ne-am plimbat puțin prin satul ale cărui puncte principale de atracție sunt: salina, basilica minor și ștrandul cu apă sărată. Mergând pe marginea șoselei deoarece nu există trotuare amenajate, ne tot aruncam ochii peste garduri la mulțimea de case cu etaj și la curțile înecate în verdeață. Spre centrul satului, pe un tăpșan strălucește în soare, într-o culoare gălbuie, biserica ortodoxă cu hramul „Sf. Ioan cel Nou de la Suceava” (ridicată între 1892-1896). După o distanță scurtă peisajul se deschide în fața noastră și apar clădirile salinei și măreața catedrală de cărămidă roșie. Lângă intrarea pe teritoriul salinei se află câteva bloculețe, probabil ale lucrătorilor ce munceau în salină, iar mai sus se zărește biserica greco-catolică „Adormirea Maicii Domnului” (construită în 1865 de credincioșii ucrainieni). Această parte a satului e dominată de construcții mai vechi, tradiționale – case cu ceardac, garduri de lemn, fântâni acoperite.
Salina Cacica. După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic în zonă încep prospecțiuni pentru exploatarea acestei importante resurse naturale: sarea. La sfârșitul secolului al XVIII-lea sunt colonizați primii germani la Solca (localitate lângă Cacica), ca apoi la începutul secolului al XIX-lea să vină al doilea val de coloniști germani și polonezi, urmați îndeaproape de familii românești în zona Cacica. În 1791 începe exploatarea sării la Cacica prin extragerea de bolovani de sare din primul puț, precum și prin intermediul unei instalații de evaporare. De-a lungul timpului exploatarea s-a extins și au avut loc mai multe modernizări ale echipamentelor de extracție. În 1925, într-un articol din revista „Natura”, salina Cacica era descrisă astfel: Masa exploatată este deschisă prin galerii în lungime totală de 7 km... Exploatarea se face în trei etaje: primul la 37 m adâncime, al doilea la 58 m și al treilea la 72 m adâncime. Un al 4-lea etaj a străbătut pe unele locuri până la 103 m în sare. Galeriile de exploatare sprijinite pe stâlpii de sare cu secțiunea pătrată de 6 m pe lature, au înălțimea de 10 m. Galeriile de comunicație, tăiate în stânca de sare, sunt largi, înalte de peste 2 m, uscate și foarte curate.
Pentru o descriere recentă a salinei Cacica citiți articolul lui @RoF (vezi impresii). Pentru câteva zeci de minute am coborât și noi în salină după ce am achitat biletul și am achiziționat o ilustrată. Trepte și iar trepte te conduc în adâncurile pământului, mirosul e înțepător (treptele din lemn de brad sunt tratate împotriva umezelii) dar îți faci curaj și cobori în continuare. Capela „Sf. Varvara” a fost sfințită în 1904, odată cu catedrala de la suprafață și este situată în primul orizont al salinei. Scări de lemn, un teren de sport amenajat și înconjurat de un balcon (loc unde se țineau baluri și petreceri), un mic lac subteran pe care pot pluti bărcuțe – le găsim pe toate în subteran. Exact vis-a-vis de clădirea puțului se află ștrandul cu apă sărată.
Basilica Minor – Biserica romano-catolică Cacica. Polonezii colonizați în zona Cacica la începutul secolului al XIX-lea aparțineau confesional de ritul romano-catolic. Timp de aproape 100 de ani acești credincioși și-au înălțat rugile către cer dintr-o biserică de lemn, neîncăpătoare. Abia în 1903 încep lucrările la o biserică încăpătoare, după proiectul unui profesor de la Politehnica din orașul ucrainian Liov, lucrări încheiate un an mai târziu.
Cum ieși din curtea salinei administrată de Salrom te oprești în fața săgeții de cărămidă roșie ce se înalță spre nori – e turnul de 50 m al bisericii romano-catolice. Crucifixul și ceasul nu lipsesc de pe fațada bisericii în stil neogotic. Pe atunci se lucra la esplanada de beton din fața catedralei, acum lucrările sunt încheiate și în fața lăcașului de cult e amplasată o statuie a Papei Paul al II-lea – ansamblul este numit „Piața Papa Paul al II-lea”. Am pătruns în interiorul răcoros și luminos bucurându-ne de culorile vitraliilor de câțiva metri înălțime. Altarul, bogat ornamentat, este sculptat în lemn de tei și are drept icoană centrală pe „Madonna Neagră” (Fecioara Maria cu Pruncul în brațe); pe laterale mai există două altare și un amvon pictat împodobit cu statuia lui „Iisus, Bunul Păstor”. Deasupra ușii de la intrare se află balconul în care sunt amplasată orga (formată din două componente) montată în perioada interbelică.
Ieșind din biserică, am mers spre versantul din spate unde este amenajată din 1936 ceea ce se numește Grota Lourdes, în același stil neogotic. Grota ce adăpostește statuia Fecioarei Maria e flancată de două galerii sprijinite pe stâlpi, unde se află un izvor și loc de aprins lumânări.
Încă din anul 1905 are loc Pelerinajul la Sanctuarul Marian de la Cacica, la icoana „Madona Neagră”, adusă la începutul secolului al XIX-lea în biserica inițială de lemn de către un preot de pe teritoriul Ucrainei. În anul 2000 Papa Paul al II-lea a acordat Sanctuarului de la Cacica titlul de „Basilica Minor”. De la an la an numărul credincioșilor ce participă la pelerinajul de la Cacica, în perioada 13-15 august, crește permanent.
Împrejurimi. După vizitarea acestor obiective din localitatea Cacica, am pornit într-una din zile către Biserica Arbore, monument aflat pe lista patrimoniului mondial cultural UNESCO, biserică aflată la doar 22 km distanță de Cacica. Mult mai aproape se află Mănăstirea Solca, monument de secol al XVII-lea, aflat la circa 14 km distanță. Tot în satul Solca se află și o frumoasă casă muzeu cu arhitectură specifică bucovineană. Șoseaua între Solca și Marginea e foarte pitorească – o linie dreaptă care urcă și coboară pe spinările unor dealuri.
Vă doresc călătorii frumoase și interesante!
Trimis de tata123 🔱 in 07.03.16 16:09:44
- Nu a fost singura vizită/vacanţă în CACICA [SV].
8 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (tata123 🔱); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
ECOURI la acest articol
8 ecouri scrise, până acum, la acest articol
Îmi pare rău să spun că în urmă cu vreo trei am fost şi eu la Salina Cacica însă amintirea mea e de un "iad" în care n-aş mai vrea să ajung vreodată. Întunecos, trepte extrem de alunecoase, miros urât, doamne mă rugam să pot ajunge afară.
Nu ştiu împrejurimile localităţii, or fi foarte frumoase însa salina e un vis urât pentru mine.
[...]
Întâmplător în toamna trecută am ajuns la Salina Turda. Mi-a trebuit mult timp să mă conving să intru. În final o diferenţă ca de la iad la rai.
@bucşa ioan
” Întâmplător în toamna trecută am ajuns la Salina Turda. Mi-a trebuit mult timp să mă conving să intru. În final o diferenţă ca de la iad la rai.
Ne-am bucura să putem citi impresiile tale de acolo scrise ca articol (review) nou.
Procedând astfel, ai avea ocazia ca prin notele şi evaluările proprii să contribui la o medie mai reprezentativă a acestei destinaţii.
În plus, dacă vreodată vei solicita informaţii aici, pe sait, cei care îţi vor răspunde o vor putea face cât mai adecvat "profilului" tău turistic (funcţie de locurile în care ai fost, unde ţi-a plăcut şi unde nu, din ce motive etc)
Poţi folosi linkul SCRIE IMPRESII (se deschide într-o fereastră nouă)
@tata123 - Am vizitat și noi salina de la Cacica în august 2014, cu ocazia unui sejur prin frumoasa Bucovină. Ce-i drept, mirosul este destul de respingător, însă ne-am obișnuit cu el, așa că vizitarea minei s-a transformat într-o experiență frumoasă. Îmi amintesc că atunci când am ieșit am realizat că hainele purtate nu vor mai putea fi îmbrăcate fără spălare. Oricum, a doua zi parcă, am plecat spre casă, așa că asta nu a fost un mare inconvenient.
Basilica romano-catolică te invită practic să o vizitezi prin măreția și poziționarea ei în apropierea salinei, dar la Grota Lourdes noi nu am mai mers. Cine știe, poate într-o zi vom ajunge iar aici!
Un articol interesant care mi-a amintit de o zonă unde am petrecut un sejur reușit!
@bucşa ioan - Apreciez că ați lecturat articolul meu. Într-adevăr foarte multe persone se plâng de mirosul de hidrocarburi ce împânzește salina - cauza este tratarea treptelor din lemn împotriva umezelii excesive și deteriorării rapide. Trebuie să ținem cont că amenajarea prin construirea de trepte a început prin anul 1803. Culoarele și camerele de exploatare sunt cioplite manual. Partea de salină care se vizitează este destul de mică (circa 500 m) și nu beneficiază de cine știe ce amenajări.
Nu se poate face o comparație cu Salina Turda sub nici o formă; poate dacă societatea care administrează mina Cacica accesează fonduri europene ar putea revizui circuitul turistic și îmbunătăți dotările și iluminatul. Eu am vizitat Salina Turda și înainte de spectaculoasa amenajare și pot spune că transformarea e uluitoare (lucru reflectat în numărul de vizitatori și includerea în topurile internaționale).
Minunat articol despre o zona foarte draga mie. Eu am facut un concediu in Bucovina in 2008 avand cartierul general la Radauti (acolo statea verisoara sotului) si in fiecare zi faceam trasee in jurul casei pe o raza de circa 200 km. Intr-una dintre zile am vizitat si salina Cacica precum si biserica romano-catolica care stiu ca m-a impresionat, mi s-a parut ceva impresionant sa vezi o asa minunatie intr-un loc destul de micut cum este Cacica. A fost un concediu minunat si in care am facut un tur al manastirilor si altor obiective turistice. Felicitari, am lasat acest articol pe seara ca sa-l pot citi in voie.
@Crazy_Mouse - Mulțumesc pentru vizită și ecou... am citit și eu articolul tău. Muzeul despre care se spune că a fost inaugurat în anul 2011 cred că e deschis doar de ghizi... am găsit o fotografie pe un blog: o cameră în care sunt expuse câteva obiecte (un vagonet, un butoi de saramură... și multe fotografii). Salina Cacica se detașează tocmai prin naturalețea exploatării (galeriile săpate manual) și păstrarea vechii căi de acces - treptele de lemn îmbibate cu petrol/motorină.
Am mereu în fața ochilor cutia albastră de carton cu sare iodată ce se găsește în comerț, sare exploatată de la Cacica.
@mishu - Mulțumesc pentru aprecieri. Ați parcurs ceva distanțe în fiecare zi - 200 km sunt destui. Într-adevăr e paradoxal cum localități mici găzduiesc obiective importante - ele răsar din mijlocul unui pâlc de case ori sunt ascunse în parcuri umbroase. Pe perioada anotimpurilor calde, mai ales în lunile de vară, acest sat este destul de animat - multe autoturisme parcate pe margine de șosea, grupuri de vizitatori ce merg spre ștrand...
Mutat, la reorganizare, în rubrica «[Alte] 'Must See' în Cacica» (nou-creată, între timp, pe sait)
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Jun.2017 Sanctuarul marian „Adormirea Maicii Domnului” din Cacica — scris în 23.11.17 de Mitica49 din BRăILA - RECOMANDĂ
- Jun.2010 Prin Cacica — scris în 02.09.10 de cristi82d din CAMPINA - RECOMANDĂ