ARTICOL ÎNCĂRCAT ÎN: 24.01.2020
--- F ---
GR. VÂRSTĂ: 50-60 ani
DIN: Galați
ÎNSCRIS: 27.07.12
STATUS: APOLLO
DATE SEJUR
SEP-2019
DURATA: 1 zile
colegi
3 ADULȚI
PREȚ 20 euro/pers ?
FĂRĂ transport

GRAD SATISFACȚIE
CADRUL NATURAL:
100.00%
Încântat, fără reproș
DISTRACŢ. / RELAXARE:
100.00%
Încântat, fără reproș

NOTA MEDIE REZULTATĂ
100.00%
OBS: Spre deosebire de GRADUL de SATISFACŢIE (care se selectează de autor si se exprimă in procente, 0 - 100 %), MEDIA se calculeaza AUTOMAT, ca notă de la 1 (foarte slab) la 10 (excelent)

AUTORUL ar RECOMANDA
această destinaţie unui prieten sau cunoscut
[fb]
TIMP CITIRE: 10 MIN

Palau de la Musica Catalana - o mostră de Art Nouveau veritabil

Ilustrație video-muzicală
TIPĂREȘTE URM de aici

Am zis să nu mă bag pe subiecte ce au mai fost abordate de alți colegi, cu simț de răspundere, pe acest site, dar... prea mult mi-a plăcut locul ăsta ca să nu vă povestesc un pic despre el! Și mai ales să vă arăt pozele, căci aici se potrivește mai bine ca oriunde zicala cu „fotografia cât o mie de cuvinte”!

E vorba despre Palau de la Musica Catalana, pe care – nu știu cum – până acum îl ocolisem, nici măcar pe dinafară nu-l văzusem. De data asta eram hotărâtă să nu-l mai ratez și citisem că sunt două modalități de a-l vizita: tururi ghidate (o bloggeriță le cam desființase, nu le recomanda; ce-i drept, experiența ei era cam veche) sau să-ți cumperi bilet la vreun concert. De concerte nu prea aveam noi timp, eram venite la „știință”, iar serile erau rezervate grupului de care aparțineam, dar de admirat măcar exteriorul am zis că ne-om găsi câteva minute... Poate mai multe...

Am coborât din metrou la Plaça de Catalunya, de unde ne-am lansat spre inima centrului vechi, ghidate de GoogleMaps. Am traversat Via Laietana, am cotit-o pe străduța ce se cheamă fix precum palatul. L-am văzut de departe, sunt două clădiri lipite, de culoarea somonului, una mai nouă și mai simplă, alta mai veche, super-împodobită. Străduța e atât de îngustă, încât trebuie să te dai cât mai aproape de clădirea de vis a vis ca să observi pe îndelete impunătoarea fațadă; chiar și-așa, reușești doar parțial, mai ales dacă o găsești în umbră, cum am pățit noi, te mai poți ajuta totuși de zoom-ul camerei foto...

Palau de la Musica Catalana a fost conceput de arhitectul Lluis Domenich i Montana, unul dintre reprezentanții de vază ai modernismului catalan, contemporan cu Gaudi, ba chiar mai bine cotat la vremea respectivă decât acesta. Clădirea a fost destinată drept sediu pentru corul (încă funcțional!) Orfeo Catala, format din muzicieni amatori, înființat la sf. sec. 19 de Lluis Millet, un entuziast promotor al muzicii tradiționale (dar nu numai) și al Renașterii Catalane. Ridicarea palatului a durat 3 ani (1905 – 1908) și a fost finanțată prin subscribție publică. Inaugurarea a avut loc la 9 februarie 1908, cu premiera mondială a poemului simfonic „Dante” (Enric Granados). Un an mai târziu, meritul lui Lluis Domenich i Montana avea să fie recunoscut oficial, arhitectul fiind premiat de Municipalitate; mulți barcelonezi deja îi vizitaseră opera, pe care o considerau cea mai frumoasă clădire din oraș.

Palau de la Musica Catalana este o mostră autentică de modernism, de stil Art Nouveau, îmbinând tehnici de construcție inovatoare pentru acele timpuri (un schelet metalic încărcat cu pereți în care predomină sticla) cu bogate decorațiuni (unii le consideră chiar excesive, la limita kitch-ului) ce implică o bogată paletă de arte aplicate: sculptură, pictură, mozaic, basorelief, forjare. Rezultatul nu are cum să te lase indiferent și nu i-a lăsat nici pe specialiști, dovadă că din 1997 clădirea a devenit singura sală de concert inclusă în patrimoniul UNESCO.

Ne foim îndelung în stânga și în dreapta, un pic frustrate că nu putem surprinde în poze întreaga grandoare a palatului. Admirăm fațada din cărămidă roșcată, sprijinită pe coloane masive, ca niște picioare de elefant, decorate parțial cu mozaicuri florale în culori pastelate (am aflat ulterior că bucățelele de ceramică din care sunt făcute se numesc trencadis), dar și cu basoreliefuri de calcar alb. Între cele două arce, chiar deasupra coloanei centrale, se află ca un fel de blazon, cu o coroană regală, încadrată de cuvintele Orfeo Catala. Unul din colțuri este împodobit cu un grup statuar – o tânără, chipuri de copii și soldați – o alegorie inspirată dintr-un cântec popular catalan.

Clădirea are două etaje; în dreptul celui dintâi, fațada este dublată de un balcon îngust cu mai multe rânduri de coloane subțiri, rotunde, minunat împodobite. Etajul superior e acoperit cu mozaicuri în culori pale, înfățișând scene din spectacole (cred).

Dacă tot am ajuns aici și pentru că suntem din ce în ce mai curioase, hai să și intrăm, să vedem dacă-i rost de vizitat și interiorul. Întrebăm la casa de bilete, exclus pe cont propriu (deși erau listate pe un panou niște ore de self-guided tours), doar în cadrul tururilor ghidate. În mai puțin de jumătate de oră începe unul în limba engleză, așa că nu mai stăm pe gânduri și ne cumpărăm bilete (20 de euro bucata). Ne aprovizionăm și cu câte un pliant (gratuit), ce conține scurte informații despre obiectiv, din păcate doar în limbile catalană și spaniolă (din fericire, limbi latine😊; în plus, s-a inventat Google Translate).

Până începe efectiv vizita, avem timp să admirăm scările monumentale de marmură, bogat ornamentate, ce se fac din holul de la intrare, spre stânga și spre dreapta, să dăm o raită pe la toalete, dar și în foaierul-cafenea. Asta e zona în care oricine poate pătrunde și, dacă n-aveți chef să dați 20 de euro și/sau n-aveți 50 de minute la dispoziție, vă invit ca măcar atât să bifați, e ca o mică avanpremieră la vizita propriu-zisă! Deși... se va dovedi că aceasta va merita fiecare bănuț și fiecare secundă!

La ora stabilită apare ghidul nostru, un tânăr volubil, bun vorbitor de limbă engleză. Grupul e format din 25-30 de persoane, turiști de toate vârstele, majoritatea pensionari vestici. Din foaier suntem conduși în holul Micului Palat, cum e numită clădirea nouă lipită de cea originară. Nu stăm prea mult aici, doar cât ni se prezintă o machetă și ni se povestește că acesta, Micul Palat, a fost adăugat în anul 2004, poate găzdui 538 de spectatori și este destinat în special concertelor de muzică de cameră.

Ne întoarcem în vechiul palat și ghidul ne conduce pe monumentalele scări, către Sala de Concerte. Sunete de uimire se aud din toate părțile, prima impresie este copleșitoare! De formă relativ dreptunghiulară, înaltă (lojele laterale sunt dispuse pe 3 niveluri), luminoasă, princiară, o simfonie de culori această sală!... Suntem invitați să ședem pe scaunele rabatabile, căptușite cu catifea vișinie, iar tânărul ghid își continuă expunerea, atrăgându-ne atenția asupra principalelor decorațiuni și a simbolisticii pe care o poartă.

Scena este dominată de orga cu 3700 de elemente, plasată chiar în centrul ei, operă a unui celebru atelier, Casa Walcker. La baza ei se află o frescă, alcătuită dintr-o combinație de basorelief și mozaic, ce reprezintă cele 9 muze patroane ale artelor, fiecare purtând câte un instrument muzical; mesajul ar consta în universalitatea muzicii. Lipsește cortina, zona scenei este arbitrar separată de restul sălii printr-o schiță de perete sculptat din marmură albă, prelungindu-se pe tavanul ușor boltit. Doi compozitori celebri se privesc față în față de la înălțimea primului etaj: un catalan în stânga (Josep Anselm Clave), promotor al muzicii tradiționale și celebrul Ludwig van Beethoven în dreapta. Deasupra lor, câte o alegorie: un copac îndreptându-și ramurile verticale spre tavan în cazul lui Calve, Cavalcada Walkiriilor, parcă izbucnind din perete, peste creștetul lui Beethoven...

Interesant e că sala e înconjurată aproape complet de vitralii colorate, pereții laterali, chiar și cei din spatele scenei, încadrând orga! Lumina intră nestingherită, sunt și câteva candelabre micuțe, dar nu le prea înțelegi rostul... Ghidul ne spune că Palau de la Musica Catalana este singura sală de concerte din lume iluminată total prin lumină naturală. Dar ceea ce face cu adevărat celebră această construcție, elementul-surpriză îl reprezintă superbul și uriașul luminator plasat deasupra, chiar în centrul sălii! L-am văzut anterior în fotografii, dar în realitate mi se pare de mii de ori mai impresionant! Alcătuit din mii de bucățele de sticlă, de forma unui dom răsturnat, în centru predomină culorile calde (roșu, portocaliu, galben), care se estompează într-un fel de raze spre periferie, unde întâlnim nuanțe de albastru și lila... Simbolistica mi se pare evidentă: un soare dătător de căldură și viață pe un cer senin... Totul se termină cu două brâuri formate din chipuri feminine purtând coronițe de flori pe creștete. Absolut minunat, mai mult cu ochii pe sus am stat!...

Restul tavanului pare a fi casetat, împodobit cu șiruri de trandafiri de piatră, „glazurați” în roz-pal și alb; sunt peste 2000 de trandafiri, ceea ce a atras palatului supranumele de „grădina de piatră”. Uimitoare sunt și arcadele duble ce încadrează vitraliile ferestrelor, acestea se termină la nivelul tavanului într-un soi de... cozi de păun sau... frunze de palmieri. Atmosfera sălii mustește de respect pentru natură și este un adevărat omagiu închinat artei, ca punte de comunicare între indivizi și națiuni.

Înainte de a părăsi Sala de Concerte, ghidul nostru ne propune un scurt intermezzo muzical, în care protagonistă este orga de pe scenă. Evident, ascultăm o înregistrare, suficient cât să ne transpună în sfere înalte! Iar acustica încăperii e fenomenală!

Vis a vis de Sala de Concerte se află Sala Lluis Millet, adevăratul foaier în care spectatorii socializează în pauzele manifestărilor. Este numită astfel în onoarea părintelui corului Orfeo Catala, al cărui bust veghează dintr-un colț. Podeaua e acoperită cu plăci de marmură alb-gri, ferestrele cu vitralii cu flori, iar din tavan atârnă un minunat candelabru din fier forjat. Ghidul ne deschide ușile ce dau spre terasă și ieșim pe rând, nu să admirăm împrejurimile, ci coloanele rotunde, integral acoperite cu mozaicuri vegetale, în culori dulci, precum și cu „coroane” de trandafiri de piatră, în părțile superioare. Nu contenim să ne minunăm, camerele foto s-au încins!

Urcăm spre ultimul nivel și din nou suntem învitați să luăm loc, de data asta în loja din mijloc. Sala e aceeași, perspectiva e total diferită! Se observă mai bine tavanul cu miile de trandafiri glazurați, cozile de păun acoperite cu un mozaic auriu, vitraliile laterale, precum și forma de dom a luminatorului central. De asemenea, realizăm adevăratele dimensiuni ale încăperii; ghidul ne spune că în total sunt 2146 de locuri, iar rândurile din față se pot retrage la nevoie, astfel încât să se mărească spațiul alocat scenei. Wow! „Pentru piese de teatru?” întreabă cineva. Nu, sala nu-i potrivită pentru teatru, doar pentru muzică. Pentru orice fel de muzică, de la spectacole de flamenco și rock alternativ până la opere și muzică simfonică. Și mai aflăm câteva nume celebre care și-au prezentat lucrările (Maurice Ravel, George Enescu, Serghei Prokofiev) sau au concertat aici (Herbert von Karajan, Leonard Bernstein, Sergiu Celibidache).

Cele 50 de minute au trecut ca un vis, suntem nevoiți să ne trezim... Mulțumim ghidului și ne desprindem din acest mic paradis, plin de culori și sunete celeste, apoi ne aruncăm, un pic amețiți și visători, în vâltoarea metropolei...

...Spuneți voi acum dacă nu merită timp și bani acest... „ou Faberge uriaș” (comparația nu-mi aparține, dar mi se pare super-potrivită)?!

Citește și CONTINUAREA aici

[fb]
---
Trimis de crismis in 24.01.20 20:03:08
Validat / Publicat: 24.01.20 23:35:46
VIZUALIZĂRI: 1078INFO ADIȚIONALE
  • A fost prima sa vizită/vacanță în SPANIA
SESIZEAZĂ
greșeală / conținut, limbaj
Adn. FAVORIT
8 ecouri scrise, până acum, la acest articol

NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (crismis); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo sau ale administratorilor.
Poze atașate (se deschid în pg nouă)
P18 Sala de Concerte; superbul luminator central
EVIDENTIAȚI ARTICOLELE CU ADEVĂRAT UTILE!
Dacă impresiile de mai sus v-au impresionat prin utilitate, calitate etc folosiți linkurile de mai jos, prin care puteți acorda articolului un BONUS în Puncte de Mulțumire-Apreciere (PMA) articolului.
Puteți VOTA acest articol:
PUNCTAJ CRT: 1000 PMA (std) PLUS 33050 PMA (din 35 voturi)
NOTĂ: Mulțumită numărului de voturi primit, articolului i-a fost alocat automat un SUPERBONUS în valoare de 2000 PMA.

ECOURI la acest articol

8 ecouri scrise, până acum

crismis [24.01.20 20:37:31] »

Rog web a atașa următoarea linie sonoră:

youtube

Mulțumesc!

webmaster45 [24.01.20 23:35:16] »

Ilustrația muzicală sau video-muzicală indicată a fost atașată articolului (vezi sus, imediat sub titlu).

maryka [25.01.20 00:03:00] »

Păi da, merită timpul și bănuții! 🙂

Din păcate, noi am văzut splendida clădire doar pe exterior.

Am tot încercat să o cuprind și eu în poze, dar e imposibil în totalitate.

Străduţa este atât de îngustă și pe deasupra am prins la fel, soare din plin, nu puteam vedea palatul.

Apoi după ce am încercat să o fotografiez pe bucăți, din diferite unghiuri, am cumpărat o hartă de la librăria de vis-a-vis de palat și ne-am așezat pe băncuțele din mica piaţetă de lângă, admirând iar și iar minunăția.

Ce bine că aţi intrat! Poate ne întoarcem și noi cândva, sper să nu mai ratăm!

Superbe pozele, Doamne, ce frumos e interiorul, luminatorul, vitraliile, tot!

crismis [25.01.20 09:45:29] »

@maryka: Și eu era cât pe ce s-l ratez, iar, de data asta deliberat, după ce citisem postarea bloggeritei hattere. Dar am zis să vedem măcar pe exterior palatul... Pe urmă nu ne-am mai putut opri... A fost una din cele mai frumoase surprize turistice din ultima vreme!

Categoric, merită vizitat! Îți doresc să revii cât mai curând și să te bucuri de această superbă bijuterie arhitectonica!

mprofeanu [26.01.20 21:53:51] »

@crismis: Citit cu plăcere și acest articol despre Barcelona pe care am văzut-o cu foarte mulți ani în urmă, 1996, atunci doar prin agenție, chestie de viză... când am vizitat în 14 zile Spania într-un circuit de poveste, așa îmi părea mie, amintiri vechi dar frumoase ce nu se pot uita ușor...

Superbă clădire și frumoase poze! Cozi de păun... așa le văd eu, ... din pozele tale!

crismis [26.01.20 22:02:44] »

@mprofeanu: Amintiri frumoase... Mă bucur că vi le-am trezit!

Cozi de păun mi se par și mie...

Mulțumesc pentru aprecieri!

mishu [10.04.20 22:18:09] »

@crismis:  Un alt loc in care inca nu am ajuns si imi pare rau, dar voi ajunge si acolo, felicitari, votat cu mare drag.

crismisscris / TELEFON [11.04.20 09:36:01] »

@mishu:  Mulțumesc, Mishu! Nici noi nu eram chitite la început să-l vizităm cu simț de răspundere, dar n-am regretat deloc că am făcut-o! E o adevărată bijuterie!

Sănătate și numai bine!

Sfârșit SECȚIUNE Listă ECOURI scrise la articol

ROG REȚINEȚI:
  • Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul articolului (review-ului) de mai sus
  • Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine linkul ADAUGĂ IMPRESII NOI
  • Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație: in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o ÎNTREBARE NOUĂ
    (întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
SCRIE UN ECOU LA ACEST REVIEW
NOTĂ: Puteți folosi ptr formatarea ecoului: [b]...[/b], [i]...[/i], [q]...[/q]
EMOTICOANE ce pot fi folosite SHOW/HIDE
Sfârșit SECȚIUNE SCRIE ECOU

NOTĂ: Rubrica de mai jos vă permite să vă abonați (sau să vă dezabonați) la / de la notificări (înștiințări prin email) atunci când cineva răspunde unui text scris ca ecou mai sus.
Status Abonament Ecouri la acest review - abonament INACTIV [NU primiți înștiințări atunci când se scriu ecouri la acest review]
VREAU înștiințări pe mail când se postează ecouri la acest review
4 utilizatori sunt abonaţi la urmărirea acestui fir de discuţie (primesc instiinţări la adăugarea unui ecou):
crismis, maryka, mishu, mprofeanu
Alte impresii din această RUBRICĂ:


    SOCIALs
Alătură-te comunității noastre

AGENȚIA DE TURISM AmFostAcolo.Travel:
SC Alacarte SRL | R.C.: J35/417/24.02.09 | RO 25182218 | Licența de turism 218 / 28.11.2018

[C] Copyright 2008-2023 AmFostAcolo.ro // Reproducerea integrală sau parţială a conţinutului este interzisă
AmFostAcolo® este marcă înregistrată
pagină generată în 0.0966629981995 sec
ecranul dvs: 1 x 1