ARTICOL ÎNCĂRCAT ÎN: 03.01.2019
DE msnd
--- M ---
GR. VÂRSTĂ: > 60 ani
DIN: București
ÎNSCRIS: 05.07.13
STATUS: PRETOR
DATE SEJUR
NOV-2018
DURATA: 1 zile
prieteni
PREȚ inclus în costul excursiei ?
cu transport AUTOCAR
"ECHIPA" A INCLUS:
19 ADULȚI

GRAD SATISFACȚIE
SERVICII:
NU SUNT ÎN MĂSURĂ SĂ MĂ PRONUNȚ
CAZARE [camere etc]:
NU SUNT ÎN MĂSURĂ SĂ MĂ PRONUNȚ
BUCĂTĂRIE ŞI MASĂ:
NU SUNT ÎN MĂSURĂ SĂ MĂ PRONUNȚ
CADRUL NATURAL:
100.00%
Încântat, fără reproș
DISTRACŢ. / RELAXARE:
100.00%
Încântat, fără reproș

NOTA MEDIE REZULTATĂ
100.00%
OBS: Spre deosebire de GRADUL de SATISFACŢIE (care se selectează de autor si se exprimă in procente, 0 - 100 %), MEDIA se calculeaza AUTOMAT, ca notă de la 1 (foarte slab) la 10 (excelent)

AUTORUL ar RECOMANDA
această destinaţie unui prieten sau cunoscut

Muntele Nebo

Și am văzut „Tărâmul Făgăduinței”!

TIPĂREȘTE URM de aici

Nu plecăm foarte devreme de la „Ramada Resort”. Abia la ora 9.00 trebuie să fim la autocar, Dar, deasupra Mării Moarte plutește un strat gros de ceață. Nu este bine! Aveam nevoie de o zi limpede, pentru a vedea cât mai departe. Urma să urcăm pe „Muntele Nebo”, locul de unde Dumnezeu i-a arătat lui Moise „Tărâmul Făgăduinței”, acolo unde trebuia să-și aducă poporul, după zeci de ani de pribegie. Si a văzut Moise țara promisă „fiilor lui Israel”, dar nu a mai apucat să calce acel pământ, încheindu-și zilele pe acest munte, la vârsta de 120 ani. Conform tradiției creștine, Moise a fost îngropat pe munte, deși locul său de înmormântare nu este specificat. Chiar și unele tradiții islamice consideră același lucru, deși, altele, cred că există un mormânt al lui Moise situat la Maqam El-Nabi Musa, pe malul vestic al Mării moarte, la 11 km sud de Ierihon și la 20 km est de Ierusalim.

Noi, plecând de la Marea Moartă, în mai puțin de 30 km trebuie să urcăm circa 1100 m. Serpentinele sunt interesante, dar, drumul în sine nu spune mare lucru. Parcurgem în general un tip de deșert stâncos. Ajungem, relativ, repede. Încă de pe drum, aflăm că zona este administrată de călugării franciscani. Muntele Nebo este unul din cele cinci locuri de pelerinaj ale creștinilor, de pe teritoriul Iordaniei.

Oprim din nou într-o parcare în vecinătatea unui „Centru de Turism”. În afară de bilete, de aici se mai pot cumpăra cafea și răcoritoare, dar si suveniruri. Eu am cumpărat, la plecare, un ghid explicativ asupra locului vizitat.

Trecând de porți, parcurgem un drum de circa o sută și ceva de metri, în ușoară pantă. Cam pe la două treimi din acesta, în mijlocul drumului este un monument. Un bloc de calcar, de circa 7 sau 8 m înălțime, este sculptat sub forma unor cărți ușor răsfoite, intenționează a fi „Cartea Iubirii între Națiuni” („The Book of Love among The Nations”). Autorul sculpturii, italianul Vincenzo Bianchi, a imaginat, într-o singură carte, atât Tora biblia evreilor, Biblia creștinilor, cât și Coranul musulmanilor. Dintre paginile cărții se reliefează chipul lui Moise, văzut de cele trei religii. Chipul islamic nu are o față definită, religia respectivă interzicând acest lucru. Monumentul omagiază vizita Sfântului Papă Ioan Paul al II-lea făcută la „Memorialul lui Moise”, în martie 2000.

Continuând drumul, ajungem imediat pe un platou. O bornă de piatră ne informează că suntem la „Memorialul lui Moise”. În vecinătatea ei, o piatră imensă, de formă circulară, așezată în picioare, atrage atenția. Plăcuța din vecinătate ne spune că este vorba de o poartă fortificată, care, prin rostogolire, închidea accesul în mănăstirea ce a existat în acest loc. Issa, ghidul nostru în acea zi, face o remarcă: „Poate că, fără această poartă, istoria ar fi arătat altfel! ” Cred că este, totuși, puțin exagerat.

Oprim, apoi, sub o copertină ce adăpostește un mozaic de dimensiuni considerabile. Un colț al construcției îmi demonstrează că mozaicul este refăcut pe acest loc. Issa ne lămurește că acesta a constituit pardoseala bisericii creștine pe care o vom vizita peste câteva momente. Dar, am ocazia să aud o altă teorie a ghidului nostru, care „mă lasă cu gura căscată”: „Isus este de fapt născut în luna aprilie. Dar, data nașterii a fost schimbată în 25 decembrie, o veche sărbătoare păgână a soarelui, deoarece Isus este Soarele creștinilor, și trebuie aniversat odată cu renașterea astrului zilei, după solstițiul de iarnă”. Nu m mai auzit așa ceva. Întâmplarea face să scriu aceste rânduri chiar în ziua de Crăciun. Sper să nu fie o blasfemie! Sau, poate, ghidul nostru a confundat „nașterea” cu „învierea”?!

Lângă copertină, o clădire, relativ lungă și îngustă, adăpostește un muzeu. Aflăm aici atât istoria construcțiilor ce au omagiat memoria lui Moise, cât și a cercetărilor arheologice efectuate în acest areal. În a doua jumătate a secolului al IV-lea, creștinii din zona Madaba au ridicat pe Vârful Siyagha (cuvânt ce se pare că înseamnă „mănăstire”), o biserică pentru a comemora locul morții lui Moise. Biserica a fost terminată în jurul anului 394 d. Hr. și a avut trei abside estice, flancate de capele funerare pe laturile de nord și de sud. Aceasta devine loc de pelerinaj pentru toți creștinii din zonă. Pelerinilor li se arăta un loc de mormânt gol, atribuit lui Moise. Biserica este, însă, distrusă curând de un cutremur, dar refăcută, după același plan, în următorii ani. În secolul al V-lea biserica primește ceva extinderi, pe latura nordică construindu-se un diaconicon. Mai târziu, în 531, podeaua acestuia este acoperită cu un frumos mozaic, păstrat intact. În ultima jumătate a secolului al VI-lea, o bazilică bizantină, cu trei nave, este construită în același loc, înglobând în ea și vechea biserică. Aceasta a fost terminată în anul 597, când se construiește un nou baptisteriu peste vechiul diaconicon, cu propriile sale mozaicuri peste cele inițiale, în fapt, protejându-le pe acestea. Curând, în jurul bisericii, ia naștere o mare mănăstire și devine unul din principalele locuri de pelerinaj. Totuși, mănăstirea este abandonată în anul 1564, și cade în uitare pentru câteva secole.

Primele cercetări ale zonei sunt înregistrate în 1863, fără prea mari rezultate. Cele din 1901 identifică câteva biserici din vecinătate și se soldează cu un plan topografic al zonei. Dar cercetările sistematice încep în 1933 când Părintele Jerome Mihaic, un apropiat al Casei Regale Transiordaniene de atunci, primește aprobarea de a face săpături aici. Ulterior, situl este cumpărat de Călugării Franciscani care finalizează excavațiile și construiesc un adăpost peste ruinele bazilicii, ce poate fi, el însuși, considerat o biserică. Pentru mine, această impresie este accentuată de rozeta de deasupra intrării și de absida altarului, construită pe latura estică.

Muzeul mai cuprinde și câteva exponate, cu mai multă, sau mai puțină, legătură cu locul în care ne aflăm. Nu lipsește o vitrină cu resturi ceramice aparținând perioadei bizantine și celei umayyadă, din secolele al V-lea până în al VIII-lea. Alături este o imagine a „Stelei lui Mesha” care este o piatră de bazalt negru, ce poartă o inscripție din secolul al IX-lea î. Hr., atribuită regelui Meșa al Moabului. Inscripția a fost realizată în jurul anului 850 î. Hr., ca un monument comemorativ al victoriei lui Mesha asupra "regelui Omri al Israelului" și a fiului său, care au "asuprit" Moabul. Această piatră conține cea mai veche referire la numele sacru al lui Dumnezeu - YHWH (Iehova) - și, în același timp, este cea mai veche inscripție care a fost descoperită până în prezent, ce se referă la vechiul Israel. Găsesc însă, pe internet, mai multe păreri ale unor specialiști, care pun la îndoială autenticitatea pietrei. Un alt exponat interesant este un stâlp circular, de calcar alb, cu o inscripție pe toată suprafața sa. Inscripția este transcrisă pe un panou alăturat și aflăm că stâlpul este „borna numărul VI de pe drumul roman dintre localitățile Esbous și Livias”.

Alte exponate se referă la „Memorialul lui Moise”. Un panou ne prezintă, în culori, etapele construirii bisericii, conform celor descrise mai sus. Să fiu sincer, pentru mine, panoul nu este foarte clar. Alături, un alt panou ilustrează mozaicul din vechiul diaconicon, cel păstrat în condiții foarte bune. Urmează, apoi, câteva fragmente de mozaic ce ilustrează folosirea limbii grecești sau palestino – armaică în bisericile bizantine din zonă. Problema este că exponatele de aici nu provin din Memorialul lui Moise. Din nou, trebuie să recunosc că până acum nu auzisem de „limba armaică”. Aflu, de pe internet, că este o limbă afro – asiatică, cu o istorie de peste 3000 de ani. A fost limba majoritară vorbită în Orientul Mijlociu și Apropiat până la cuceririle lui Alexandru cel Mare. Porțiuni ale Vechiului Testament, variante ale Talmudului sau Manuscrisele de la Marea Moartă, sunt scrise în această limbă. Se consideră că a fost limba maternă pentru Isus și Apostolii săi.

Părăsind muzeul, ne îndreptăm către ceea ce pare a fi o biserică nouă, în realitate, însă, este adăpostul ce protejează ruinele vechilor biserici. Ne oprim câteva momente pe platforma din fața acestuia. Spre vest, o balustradă separă platforma de o râpă de vreo 20 m adâncime. De aici, avem o largă perspectivă de la nord – vest până către sud – vest. Și ar trebui să vedem ceea ce a văzut și Moise, „Tărâmul Făgăduinței”. Din nefericire, și azi avem parte de o vreme cețoasă. Un panou de lângă balustradă ne informează ce am fi putut să vedem, și la ce distanțe. Spre sud, se poate vedea Marea Moartă, Ierihon și deșertul din jur, spre vest, valea Râului Iordan, iar în spate, munții dintre Hebron și Nablus și, probabil, departe, spre nord, în zilele foarte senine, marea Galileei (Lacul Tiberias). Tot în zilele foarte senine se pot vedea cupolele de pe Muntele Măslinilor din Ierusalim, Bethlehem, fortăreața din Herodium. Dar astăzi nu se vede mai nimic. Am privit, însă, ca și Moise, către „Tărâmul Făgăduinței”. Din nefericire, din cauza soarelui care îmi bătea în ecran, nu am reușit să încadrez bine fotografia panoului.

În imediata vecinătate, atrage atenția o structură metalică înaltă. Ghidul nostru o numește „Toiagul lui Moise”. Și seamănă într-adevăr cu un toiag imens, având, însă, două ramuri orizontale la partea superioară. Aceasta are și un nume „oficial”: „Monumentul șarpelui de bronz” și este creația unui sculptor italian, Giovanni Fantoni. Nu insist asupra legendei biblice, care, pentru mine, are câteva neconcordanțe. Este de menționat, însă, faptul că artistul a dorit să îmbine elemente din această legendă cu crucea pe care a fost răstignit Isus. La baza monumentului este înscris un citat din Evanghelia după Ioan, ce spune „Şi după cum Moise a înălţat şarpele în pustie, aşa trebuie să se înalţe Fiul Omului, ca tot cel ce crede în El să nu piară, ci să aibă viaţă veşnică”.

Intrăm, apoi, în „Memorial”. Accesul este reglementat: intrarea se face pe o pasarelă metalică pe ușa din partea stângă, iar ieșirea, tot pe o pasarelă metalică, pe ușa din partea dreaptă. Sistemul de pasarele se continuă și în interior, acolo unde trebuie protejate vechile mozaicuri. Odată ajunși în interior, senzația de a fi într-o nouă biserică se mai estompează. Suntem în mijlocul a nenumărate ruine, resturi de pereți, de coloane, capiteluri și pardoseli acoperite de mozaicuri, mai mult, sau mai puțin complete. Totuși, în zona destinată altarului, este improvizat un altar și, în timpul vizitei noastre, aici se desfășura o slujbă.

Trebuie să menționez că la intrarea în Memorial sunt două panouri, unul cu etapele construirii bisericii, mult mai clar decât cel din muzeu, și un altul, cu dispunerea mozaicurilor în interior. Recunosc faptul că mi-ar fi plăcut câteva panouri de acest gen și în interior.

Imediat după intrare, pe stânga, este mozaicul din vechiul diaconion, a cărui fotografie am văzut-o în muzeu. Intr-adevăr, arată foarte bine. Sunt patru linii de desene, primele două cu scene de vânătoare, iar următoarele două cu scene gospodărești. Și aici, Issa are o teorie: „După o perioadă de războaie, de agresiune, urmează o perioadă de liniște și pace”.

În nava centrală pardoseala este refăcută, modernă. Probabil mozaicul de aici l-am văzut afară, în fața muzeului. În mijlocul ei este o groapă dreptunghiulară, protejată cu un geam de sticlă. Nu există nici o explicație și nu îmi rămâne decât să cred că este „mormântul gol”, realizat în secolul al IV-lea, pentru a fi arătat pelerinilor ca „Mormântul lui Moise”. Mozaicuri interesante sunt și pe partea dreaptă a construcției, deși acestea datează din ultima etapă de dezvoltare a bisericii.

Părăsind „Memorialul”, îl ocolim pe latura sudică. Aproape imediat ajungem la măslinul sădit de Sfântul Papă Ioan Paul al II-lea cu prilejul pelerinajului făcut aici în martie 2000. Acasă am văzut o poză din momentul plantării și remarc că pomul a crescut binișor. Ceva mai departe de el ajungem la un alt pom. Nu dau atenție din ce specie face parte, pentru că privirea îmi este atrasă de sutele de bilețele de hârtie legate de ramurile lui. Îl denumesc „pomul cu rugăminți” și mă gândesc că cei care au apelat la o astfel de metodă, au o problemă importantă de rezolvat. Mă rog să se rezolve toate!

Am ales latura sudică, pentru că aici se găsesc ruine ale mănăstirii ce a înconjurat biserica. Panoul informativ ne spune că mănăstirea s-a dezvoltat în paralel cu biserica, primele încăperi fiind construite aici, pe latura sudică. Ulterior s-au extins pe toate laturile. Încăperile erau dispuse în jurul unor curți interioare, unele clădiri având două nivele. O serie de încăperi au fost destinate găzduirii pelerinilor. Mai târziu, cu excepția aripii sud – estice, mănăstirea a fost înconjurată cu un zid de protecție. Cele două încăperi adiacente intrării principale aveau podelele mozaicate. Presupun că această intrare era închisă de pietroiul mare și rotund de la începutul vizitei. Cercetările arheologice au evidențiat faptul că o parte din clădiri au fost reconstruite în timpul dinastiei Abbaside, probabil după cutremurul din anul 749, dovedind continuitatea vieții aici.

Îndreptându-ne spre autocar, facem o scurtă pauză pentru o cafea, la magazinul de la intrare. Avem nevoie de o revigorare, deoarece mai avem multe în programul zilei.

Citește și CONTINUAREA aici

---
Trimis de msnd in 03.01.19 14:55:04
Validat / Publicat: 03.01.19 16:02:38
VIZUALIZĂRI: 762INFO ADIȚIONALE
  • Nu a fost singura vizită/vacanţă în ORIENTUL MIJLOCIU.
SESIZEAZĂ
greșeală / conținut, limbaj
Adn. FAVORIT
6 ecouri scrise, până acum, la acest articol

NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (msnd); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo sau ale administratorilor.
Poze atașate (se deschid în pg nouă)
EVIDENTIAȚI ARTICOLELE CU ADEVĂRAT UTILE!
Dacă impresiile de mai sus v-au impresionat prin utilitate, calitate etc folosiți linkurile de mai jos, prin care puteți acorda articolului un BONUS în Puncte de Mulțumire-Apreciere (PMA) articolului.

Puteți VOTA acest articol:

PUNCTAJ CRT: 1000 PMA (std) PLUS 29450 PMA (din 31 voturi)
NOTĂ: Mulțumită numărului de voturi primit, articolului i-a fost alocat automat un SUPERBONUS în valoare de 2000 PMA.

ECOURI la acest articol

6 ecouri scrise, până acum

mihaelavoicu [03.01.19 19:35:33] »

Excepțional review! E o mare realizare că ați ajuns pe muntele Nebo și ați văzut ”Țara Făgăduinței”, ultima imagine văzută de Moise, după ce a trudit 40 ani prin deșert.

Foarte interesant! Felicitări!

msnd [03.01.19 21:54:17] »

@mihaelavoicu:

Sărut mâna și mulțumesc mult pentru aprecieri!

Într-adevăr. pe Muntele Nebo am avut o senzație ciudată, de a fi într-un loc cu însemnătate majoră pentru istoria și religiile lumii. Deși m-am mai întâlnit cu Moise, în două rânduri diferite, atât la Mănăstirea Sfânta Ecaterina și pe Muntele Sinai, în nici una din dăți, acolo nu am avut aceiași senzație. Poate de aceea sunt unii care localizează „Muntele lui Moise” în Arabia Saudită.

Poate ceva asemănător să fi simțit când am intrat în „Piramida lui Keops”, dar sunt prea multe decenii de atunci, ca să mai am o amintire clară.

Deci, și eu sunt încântat de excursia făcută!

O seară excelentă!

Carmen Ion [04.01.19 10:38:34] »

@msnd: Felicitări pentru excursie și review. Și pentru poze!

Teoriile privind luna nașterii lui Iisus Hristos în altă lună decât decembrie (aprilie, iunie, septembrie) se vehiculează de mult timp și argumentele sunt destul de complicate, deci n-aș zice că ar fi o blasfemie. Adevărul este că nu se cunoaște data nașterii Mântuitorului.

Aramaica era limba vorbită în Orientul Mijlociu în timpul vieții lui Iisus și probabil limba Lui maternă. Filmul regizat de Mel Gibson (Patimile cred ca s-a numit) a fost jucat în limba aramaică, inclusiv de Maia Morgenstern în rolul Fecioarei Maria.

msnd [04.01.19 13:59:50] »

@Carmen Ion:

Sărut mâna!

Nu ai idee cât m-a certat Doina pentru că am declarat că nu știam de existența limbii aramaice. Și a adus ca argument tot filmul lui Mel Gibson. Dar eu nu am văzut acel film. Am văzut în schimb „Apocalypto”, în care, același Gibson își obligă actorii să vorbească limba maya. Dar despre limba maya mai știam câte ceva și dinainte.

Și despre faptul că data nașterii lui Isus este pusă în discuție nu am auzit nimic până acum. Mă gândesc însă că dacă „Steaua” ar fi asimilată cu o cometă vizibilă de pe Pământ, s-ar putea face ceva calcule, chiar aproximative.

Mulțumesc pentru ecou și pentru aprecieri!

O zi excelentă!

mprofeanu [24.01.19 21:12:34] »

@msnd: Citit cu plăcere dar cu mare întârzâiere acest review. Am fost și eu acolo și mi-am bucurat privirea cu frumoasa pardosea din mozaic și cu priveliștile spre "Tărâmul Făgăduinței"...

msnd [30.01.19 22:57:54] »

@mprofeanu:

Sărut mâna și scuze că răspund și eu cu întârziere. Pot găsi o scuză în faptul că am fost plecat din țară 2 săptămâni, dar am avut și acolo internet. Adevărul este că am dat atenție mai multă lucrurilor de acolo, și îmi cer încă odată scuze.

Mulțumesc pentru atenția acordată articolului. Într-adevăr, a fost una din excursiile de care îți poți aminti mereu cu plăcere, atât datorită încărcăturii spirituale cât și datorită frumuseții lucrurilor și locurilor văzute. Dar toată plimbarea prin Iordania este un lucru de care îmi voi aminti multă vreme, așa cum și acum țin minte multe detalii ale excursiei din Egipt de acum mai bine de 10 ani.

Âți doresc o seară excelentă!

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150] [-1][0 voturi]
Sfârșit SECȚIUNE Listă ECOURI scrise la articol

ROG REȚINEȚI:
  • Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul articolului (review-ului) de mai sus
  • Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine linkul ADAUGĂ IMPRESII NOI
  • Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație: in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o ÎNTREBARE NOUĂ
    (întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
SCRIE UN ECOU LA ACEST REVIEW
NOTĂ: Puteți folosi ptr formatarea ecoului: [b]...[/b], [i]...[/i], [q]...[/q]
EMOTICOANE ce pot fi folosite SHOW/HIDE
Sfârșit SECȚIUNE SCRIE ECOU

NOTĂ: Rubrica de mai jos vă permite să vă abonați (sau să vă dezabonați) la / de la notificări (înștiințări prin email) atunci când cineva răspunde unui text scris ca ecou mai sus.
Status Abonament Ecouri la acest review - abonament INACTIV [NU primiți înștiințări atunci când se scriu ecouri la acest review]
VREAU înștiințări pe mail când se postează ecouri la acest review
4 utilizatori sunt abonaţi la urmărirea acestui fir de discuţie (primesc instiinţări la adăugarea unui ecou):
Carmen Ion, mihaelavoicu, mprofeanu, msnd
Alte impresii din această RUBRICĂ:

    SOCIALs
Alătură-te comunității noastre

AGENȚIA DE TURISM AmFostAcolo.Travel:
SC Alacarte SRL | R.C.: J35/417/24.02.09 | RO 25182218 | Licența de turism 218 / 28.11.2018

[C] Copyright 2008-2021 AmFostAcolo.ro // Reproducerea integrală sau parţială a conţinutului este interzisă
AmFostAcolo® este marcă înregistrată
AmFostAcolo recomandă găzduirea la ROHOST.COM
pagină generată în 0.0630741119385 sec
ecranul dvs: 1 x 1