Micene si civilizatia miceniana

TIPĂREȘTE

(Urmarea review-ului Palatul din Knossos)

Civilizatia miceniana s-a dezvoltat in Grecia in perioada 1650 - 1150 inaintea erei noastre si este considerata precursoarea civilizatiei Greciei antice. Grecii antici ii considerau pe ahei stramosii lor, iar limba greaca antica s-a dovedit a avea radacinile in limba descrisa de scrierea Linear B, proprie micenienilor. Cetatea Micene a fost cea mai insemnata cetate a aheilor si din acest motiv civilizatia lor a fost numita de stiinta moderna "civilizatia miceniana". Civilizatia miceniana are 2 perioade: "perioada timpurie", datata in primele 2 secole, intre 1650 si 1450, si anume inainte de cucerirea Knossosului, si "perioada de expansiune" care a avut loc dupa cucerirea teritoriilor minoice din 1450,3 secole dintre anii 1450 si 1150, in care micenienii au preluat de la minoici tehnologia lor si rutele lor comerciale, pe care le-au adaptat si le-au dezvoltat propriilor nevoi.

Am vizitat anticul Micene intr-o zi calduroasa de august, dupa o scurta escala la canalul Corint, care desparte Peloponesul de Grecia continentala, si un drum de vreo 50 de kilometri parcurs cam intr-o ora. Situl arheologic al cetatii Micene cuprinde o colina arida in varful careia se afla vestigiile anticei cetati, cu impresionantele sale ziduri de aparare. Drumul serpuieste intr-o panta lina pana ajunge la zidurile si intrarea cetatii, care sunt intradevar cu totul deosebite. Imensitatea pietrelor care formeaza zidul sare in evidenta si aduce aminte de credinta grecilor antici care considerau ca zidurile acestei cetati au fost construite de ciclopi. Poarta de intrare in cetate impresioneaza prin lespedea uriasa de peste 20 de tone care o incadreaza in partea superioara precum si prin piatra de deasupra acesteia, cu cei doi lei sculptati in basorelief, care dau si numele principalei intrari in cetate - poarta leilor. Aceasta piatra imensa cu cei doi lei sculptati a fost cea care a ajutat la identificarea ruinelor ca fiind cele ale faimoasei cetati Micene. Si asta datorita unui geograf antic, Pausanias, care a trait in secolul al doilea al erei noastre si care a vizitat si descris ruinele cetatii Micene, care nu mai functiona de un mileniu, dar era un fel de obiectiv turistic al acelor vremuri antice. Scrierile lui Pausanias aveau sa-si arate valoarea peste vreo 15 secole, cand, in jurul anului 1700, un venetian care i-a citit opera, Francesci Grimani, a vazut piatra si si-a dat seama ce reprezinta. Grecul Kyriakos Psistakis a facut sapaturi in 1841 si a restaurat poarta leilor. In 1874 Heinrich Schliemann a inceput sapaturile dincolo de poarta leilor, asta la scurt timp dupa ce descoperise Troia. Si a descoperit si aici aur ca la Troia, imediat dupa intrare la dreapta, unde se gaseste Cercul funerar A.

Intradevar, dupa ce treci de poarta leilor, pe partea dreapta, la un nivel inferior, se vad zidurile unei structuri circulare ce reprezinta un cimitir antic. Acesta este Cercul funerar A, si contine 6 morminte cladite in care au fost inmormantate un numar de 19 personalitati miceniene. Mormintele dateaza din prima perioada miceniana fiind realizate intre 1600 si 1500 si ne spun multe lucruri despre micenieni. Ne spun ca micenienii isi venerau stramosii care erau ingropati la loc de cinste in imediata apropiere a cetatii lor. Ca erau organizati intr-o ierarhie stricta, in fruntea careia se gasea un conducator al cetatii, ca un fel de rege, acesta fiind locul in care au fost ei inmormantati. Micenienii erau un popor razboinic, avand in vedere multitudinea de arme care s-au gasit in mormintele lor, alaturi de raposati. Ca au avut legaturi si cu alte popoare deoarece in morminte existau obiecte de provenienta straina. Ca au avut legaturi speciale cu minoicii, multe dintre artefactele gasite fiind de origine minoica, dar ca au incercat sa preia mestesugul acestora, deoarece doar stilul era minoic dar realizarea era proprie. In acest cimitir au fost inmormintati barbati, care aveau langa ei arme, pocale si masti funerare, dar si femei, langa care s-au gasit in special podoabe pretioase. Aici a fost gasita de catre Schliemann si faimoasa masca funerara din aur a lui Agamemnon, care de fapt nu era a lui deoarece a fost confectionata cu cateva secole inainte ca acesta sa se nasca.

Dupa ce se trece de poarta leilor si se lasa in urma cimitirul regal drumul urca putin, incadrat lateral de zidurile ciclopice, dupa care se urca pe stanga pe acropole. Acolo este partea cea mai veche a cetatii Micene, in mijlocul careia se afla megaronul regelui. Aceasta era incaperea oficiala a regelui, tronul acestuia aflanduse pe latura din dreapta intrarii. Inainte de a se ajunge la megaron se trecea printr-un propilon adica un portic urmat de o curte interioare cu colonade. Ruinele acestea se vad cu greutate astazi, dar mai vizibil este conturul acestei parti centrale a cetatii Micene, care erau de fapt zidurile de aparare ale cetatii in "perioada timpurie". In acea perioada cimitirul regal era in afara zidurilor cetatii, iar impunatoarele ziduri ciclopice pe langa care am trecut inainte si dupa poarta leilor au fost construite abia pe la mijlocul perioadei de expansiune miceniene, in acelasi timp cu poarta leilor. Cimitirul regal a fost inclus in interiorul zidurilor de aparare deoarece cultul stramosilor era important pentru micenieni, si ca urmare ei au construit in interiorul cetatii, in jurul vechiului cimitir regal, o zona de cult si venerare.

Ce mai este deosebit de vazut: o a doua poarta de intrare in cetate, mult mai modesta decat poarta leilor, precum si cisterna de apa, care reprezenta rezerva de apa a cetatii si la care se poate ajunge coborand la 20 de metri adancime pe niste scari printr-un tunel construit cu arcade false. Trebuie sa ai o lanterna daca vrei sa cobori.

Si la Micene s-au gasit tablete cu scrierea Linear B, o scriere primitiva comparativ cu alfabetul grecesc. Primitiva deoarece nu continea litere ci doar silabe si ideograme, avand semnele a 87 de silabe (cum ar fi ma, me, mi mo, mu, pa, pe, pi, po, pu) si 100 de ideograme (cum ar fi barbat, femeie, cal, oaie, porc). De fapt scrierea era folosita pentru inregistrarea tranzactiilor comerciale si a evidentei bunurilor si serviciilor, si nu pentru inregistrarea faptelor conducatorilor, asa cum era in Egiptul antic sau in Imperiul Hitit. Scrierea Linear B s-a nascut din scrierea linear A a minoicilor, si primele tablite cu Linear B au aparut abia prin anul 1450, imediat dupa subjugarea minoicilor de catre micenieni.

Dupa vizitarea ruinelor cetatii antice Micene am vizitat muzeul de arheologie de la poalele cetatii. A fost ca o oaza in desert. Dupa caldura suportata in ariditatea sitului arheologic, racoarea si frumusetea muzeului a venit ca o rasplata pentru efortul depus. Muzeul contine artefactele gasite in urma sapatorilor din zona cetatii Micene: o paleta bogata de obiecte ceramice si o mare varietate de arme, micenienii find mari exportatori a acestor obiecte in multe zone din Mediterana. Sunt expuse si multe podoabe de aur dintre care cea mai faimoasa este masca mortuara a lui Agamemnon (de fapt o copie). Exista afisata pe perete si o reconstituire a cetatii, asa cum arata in perioada de glorie.

Mai era un singur lucru de vizitat la Micene: tholosul numit Mormantul lui Agamemnon. De fapt sunt mai multe constructii mortuare de acest fel, numite tholosuri, langa cetatea Micene, 9 la numar, dar cel pomenit anterior este cel mai mare si mai faimos. Ele au fost construite in epoca de expansiune a micenienilor fiind considerata o evolutie in arhitectura monumentelor funerare de tip morminte cladite. Mormantul lui Agamemnon a fost construit in jurul anului 1250 si se afla la o jumatate de kilometru de cetatea Micene si intradevar merita vizitat.

Intrarea in monumentul funerar este impresionanta: drumul catre intrare este incadrat de catre 2 ziduri facute din pietre fasonate uriase, ziduri care cresc in inaltime pe masura ce se apropie de intrare ajungand la aproape 15 metri inaltime. Intrarea este inalta de 7 metri si are o piatra de tavan gigantica: 8 metri de lunga, 5 de lata si 1,2 metri de groasa, cantarind fantastica greutate de 120 de tone, si care te face sa intrebi "Cum a fost pusa acolo? ". Interiorul monumentului funerar este un dom cu diametru de 15 metri si cu aproape aceeasi inaltime, fiind cel mai mare dom din lume timp de peste un mileniu, pana la aparitia domurilor romane. Cupola domului este in forma de ogiva si a fost construita prin tehnica mai primitiva a "arcadei false". Aceasta prevede ca pe masura ce constructia se apropie de tavan pietrele sa fie mai lungi si astfel sa reduca din sectiunea incaperii. Privit dinauntru domul arata foarte bine: imbinarea dintre imensele blocuri de piatra este perfecta, asa cum sunt si arcele formate de catre acestea. Bineinteles ca interiorul este foarte racoros, o adevarata placere sa pierzi timpul aici. Si ca o curiozitate, daca te pui fix in centrul domului circular si vorbesti, canti sau scoti alte sunete, se aude un sunet foarte clar si puternic, lucru care nu este valabil in orice alta parte a domului. Portalul de intrare acum e simplu, dar initial a fost decorat cu capiteluri, frize si alte decoratii, care se pot vedea la British Museum din Londra si la Pergamon Museum din Berlin.

Multe lucruri despre civilizatia miceniana se pot afla daca vizitezi Micene sau alte cetati miceniene cum ar fi Pylos, Tyrins si Mideea (Atena si Teba au fost si ele initial cetati miceniene). Dar civilizatia miceniana poate fi descoperita si prin intermediul operelor literare ale lui Homer, Iliada si Odiseea. Iliada, care povesteste asediul Troiei de catre micenieni este o buna sursa de descrirere a vietii din timpul acestora. Dar despre Troia voi povesti in "postarea urmatoare".

Rog melodia https://www.youtube.com/watch?v=5AtbmJK3NH8

---

VIZUALIZĂRI: 1837 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI