ARTICOL ÎNCĂRCAT ÎN: 22.09.2017
--- F ---
GR. VÂRSTĂ: > 60 ani
DIN: București
ÎNSCRIS: 26.03.14
STATUS: AUGUSTUS
DATE SEJUR
AUG-2017
DURATA: 1 zile
cuplu fara copii
"ECHIPA" A INCLUS:
2 ADULȚI

GRAD SATISFACȚIE
SERVICII:
NU SUNT ÎN MĂSURĂ SĂ MĂ PRONUNȚ
CAZARE [camere etc]:
NU SUNT ÎN MĂSURĂ SĂ MĂ PRONUNȚ
BUCĂTĂRIE ŞI MASĂ:
NU SUNT ÎN MĂSURĂ SĂ MĂ PRONUNȚ
CADRUL NATURAL:
100.00%
Încântat, fără reproș
DISTRACŢ. / RELAXARE:
100.00%
Încântat, fără reproș

NOTA MEDIE REZULTATĂ
100.00%
OBS: Spre deosebire de GRADUL de SATISFACŢIE (care se selectează de autor si se exprimă in procente, 0 - 100 %), MEDIA se calculeaza AUTOMAT, ca notă de la 1 (foarte slab) la 10 (excelent)

AUTORUL ar RECOMANDA
această destinaţie unui prieten sau cunoscut

Insula Ioaninei (Muzeul Ali Pașa etc)

Insula fără nume

Ilustrație video-muzicală
TIPĂREȘTE URM de aici

Revederea

Prea multe nu îmi aminteam de Ioannina.

Deloc de mirare: o unică vizită, în fapt o oprire de o noapte în 1991, la primul nostru circuit în Grecia, când, venind dinspre Peloponez, mai precis de la Olympia, luasem feribotul la Patras și ne prelinsesem mai apoi de-a lungul litoralului Mării Ionice, care arăta - vă asigur - complet diferit de ceea ce se vede astăzi, pentru a ajunge abia seara în oraș frânți de oboseală. Pe hârtie, adică pe hartă, drumul nu părea așa de lung, dar când te deplasezi într-un microbuz cu peste 600.000 km la bord care arareori ”zbura” cu 50 la oră, timpul se dilată nepermis de mult și toate planurile frumos făcute de acasă se duc pe apa Sâmbetei.

Prin urmare, mare lucru n-am înțeles atunci din oraș: traversându-l către hotel am priceput însă că e destul de mare (cca. 120.000 de locuitori în prezent) și ni s-a confirmat un obicei cu care ne familiarizaserăm deja: vara, grecii ies din case la plimbare, la un frappé sau o bere după 9 seara, când se mai răcorește nițel.

A doua zi dimineața am văzut însă munții, pădurile care ne-au încântat după peisajul arid care ne însoțise în Peloponez și mai ales lacul. Priveliști frumoase, care mi-au rămas întipărite în minte.

De ajuns pentru ca, în drum spre Ammoudia, unde aveam să adăstăm preț de o săptămână pentru ritualul anual al băilor de soare și de mare, să programez o oprire pentru a revedea Ioannina. Citisem câte ceva despre istoria capitalei Epirului, știam de cetatea între ale cărei ziduri se află Moscheele Fethiye și Aslan Pașa, sinagoga, Muzeele Bizantin și cel Etnografic ș. a. Cum nu aveam la dispoziție decât câteva ore și oricum, dimineața o dedicasem în mare parte vizitării sitului și muzeului arheologic de la Aigai (Vergina), nu mi-am propus totuși să fac turul acestor obiective turistice. Mi-am stabilit o singură țintă, în ideea unei pimbări lejere și plăcute pe insula de pe Lacul Pamvotis.

Lacul și traversarea

Prima observație: îmbarcarea pe vaporașe nu se face în partea de nord a lacului, la ieșirea din satul Amphitea, așa cum o arată Google Maps. Pontonul acela este părăsit și zona n-a mai fost dragată de ceva vreme.

Debarcaderul se află în oraș, chiar în spatele cetății, pe faleza mărginită de nenumărate restaurante și cafenele. Nu există un orar clar, deși înțeleg că vara câte un vaporaș trage la mal cam la fiecare 30 de minute; în general însă, micile ambarcațiuni o iau din loc atunci când căpitanii apreciază că s-a strâns suficientă lume cât să merite să pună motorul în mișcare. Traversarea durează cam 10 minute și imediat după pornire aghiotantul va trece pe la fiecare călător pentru a aduna banii - 3 euro de persoană, dar nu vă așteptați să primiți bilet...

Lacul Pamvotis sau Pamvotida, cel mai întins din Epir, ocupă circa 20 kmp, fiind alimentat de mai multe râușoare. Se învecinează la vest cu Ioannina iar la nord cu Perama, mica localitate situată la poalele munților Mitsikeli unde rezervasem un studio pentru o noapte. Se află la o altitudine de 470 m și adâncimea sa maximă este de 11 m. Adăpostește diverse specii de mamifere mici, păsări, pești și crustacee (exemplare din acestea din urmă aveam să observăm și noi), însă urbanizarea și poluarea l-au afectat în ultimii ani.

Noi ne-am lăsat însă vrăjiți de peisajul înconjurător: rațe și lebede plutesc pe lac și pe măsură ce înaintăm spre insulă, munții se apropie tot mai mult și imaginea lor se reflectă minunat în apa verzuie ce pare la un moment dat că se contopește cu cerul. Distingem minaretul moscheii lui Ali Pașa și câteva clădiri cu cruci în vârf iar în mici porturi naturale zărim bărcile cu motor folosite de localnici. Intrăm într-o altă lume, a frumuseții magice și romantismului.

Insula

Tare ciudată treabă: se pare că insula nu are nume... Mai mult decât atât, pe site-urile dedicate se precizează că ar fi unica insulă locuită fără nume din lume! Oficial, ea apare pe hărți ca Nisos Ioanninon, adică Insula Ioanninei, ceea ce echivalează practic cu lipsa unei denumiri, însă rezidenții o alintă Nisi.

Căci da, micuța Nisi (0,2 kmp) e una dintre puținele insule lacustre locuite din Europa. Vreo 200 suflete au ales să-și facă aici căminul iar îndeletnicirile lor nu sunt prea greu de ghicit.

Cum insula este o oază de verdeață și de liniște, extrem de diferită de aglomerația și agitația permanentă din învecinata Ioannina, nu-i de mirare că atrage mulți locuitori ai orașului și turiști veniți pentru a-i admira dealurile bogat împădurite și platanii seculari și umbroși, ca și pentru a se destinde într-o atmosferă boemă relaxată. Prin urmare, ”insularii” s-au dedicat turismului și comerțului. În afara vaporașelor care fac transferul către și dinspre Nisi, la debarcader și în micile piețe din interior veți întâlni taverne și cafenele, brutării cu baclavale apetisante, precum și prăvălii cu suvenire, între care se remarcă obiectele dintr-un metal alb care ni s-a spus că nu oxidează niciodată. Să-i credem pe cuvânt pe vânzători?

Nu strică nici că insula este în întregime pietonală, îmbiind la plimbări prelungite de-a lungul străduțelor pietruite și șerpuitoare care îi conferă un aspect rural distinct. Dacă totuși vă sfârâie călcâiele să ajungeți cât mai curând în altă parte sau nu aveți prea mult timp la dispoziție pentru un tur pedestru complet, puteți închiria biciclete. Ce altceva mai puteți face? Să pescuiți, desigur, și să consacrați câteva ore (dacă le aveți) observării păsărilor.

Casele din piatră de Epir, cu maxim un etaj, zugrăvite în alb și cu acoperișuri de ardezie, respectă arhitectura locală tradițională și constituie în sine o atracție majoră pentru ochii cercetători ai unui vizitator avizat. Dacă adăugăm și tufele de flori plăcut mirositoare ce le înconjoară, avem imaginea unui sat desprins parcă dintr-o altă lume, mai veche, mai liniștită și infinit mai frumoasă.

Pe insulă există Centre of the Pamvotis Lake Management Body, despre care nu am aflat însă decât la întoarcere; poate că unii din voi vor dori să solicite acolo mai multe amănunte depre Nisi și lac.

Căci insula are de arătat nu numai frumuseți naturale, și anume nu mai puțin de șase biserici bizantine și post-bizantine, cea mai veche dintre ele, Agios Nikolaos Philanthropinon, datând încă din 1292 și servind alături de Agiou Nikolaou Stratigopoulou, ridicată la puțină vreme după, drept școală de învățătură bisericească. Celelalte lăcașuri au fost construite în secolele XV-XIX, astfel încât comunitatea de călugări de pe insulă este și acum a treia ca mărime din Grecia, după cele de la Muntele Athos și Meteora.

Însă probabil că cea mai celebră dintre aceste mănăstiri rămâne Agios Panteleimon, și asta mulțumită unui personaj important dar controversat care a marcat istoria Greciei, Albaniei și nu numai.

Ali Pașa, ”Leul din Ioannina”

Născut în 1740 Albania, probabil în Tepenë ori în împrejurimi, ca fiu al unui lider tribal local, după asasinarea tatălui său, la numai 14 ani Ali preia conducerea unei bande de tâlhari la îndemnul și sub supravegherea mamei, o femeie aprigă și ambițioasă care i-a insuflat dorința de răzbunare după pierderea averii familiei. Prin jafuri a ajuns să se îmbogățească și să adune totodată o oștire numeroasă, fapt care a atras atenția otomanilor, care l-au folosit cu succes pentru reprimarea unor răscoale, inclusiv în Banatul nostru.

Are o ascensiune fulminantă: în 1785 este numit locotenent-aghiotant al pașei de Rumelia iar în 1787 primește conducerea pașalâcului Trikala. Un an mai târziu cucerește Ioannina, pe care o transformă în bastion și capitală a unui adevărat imperiu ce va cuprinde nord-vestul Greciei, sudul Albaniei, Tesalia și părți din insula Eubeea și din Peloponez.

Îmbătat de succesele militare obținute, Ali Pașa se îndepărtează treptat de politica Înaltei Porți și încearcă să guverneze pe cont propriu, idee de neconceput pentru otomani. În consecință, sultanul Mahmud II trimite o armată de 20.000 de oameni pentru a-l detrona. Părăsit de majoritatea aliaților, Ali Pașa e nevoit să se retragă în 1820 la mănăstirea Agios Panateleimonas de pe insulă, unde, alături de o mână de slujitori credincioși, își va trăi ultimii doi ani din viață. La capătul acestui exil autoimpus, amăgit cu un firmam de iertare, el permite trupelor otomane debarcarea pe insulă. Trimișii sultanului îi arată însă firmamul de condamnare și după o scurtă încăierare, în cursul căreia este împușcat, este prins și decapitat cu un iatagan. Capul, așezat pe o tipsie de argint, este luat și înfățișat sultanului la Istanbul, în timp ce trupul e înmormântat cu onorurile cuvenite unui pașă în imediata apropiere a Moscheii Fethiye din Ioannina.

Ali Pașa s-a făcut cunoscut în întrega Europă prin cruzimea cu care și-a eliminat adversarii, dar și pe oamenii nevinovați care, dintr-un motiv sau altul, i-au stat în cale, cel mai celebru caz fiind cel al localității albaneze Moscopole populată de aromâni, trecută prin foc și sabie de soldații săi în 1769 și rasă de pe fața pământului douăzeci de ani mai târziu. Deloc surprinzător așadar că lordul Byron l-a descris pe Ali Pașa astfel în celebrul poem Childe Harold: ”Înălțimea sa este un tiran fără milă. ”

În același timp însă, perioada lui de domnie a fost una extrem de înfloritoare pentru Ioannina: la curtea sa strălucitoare el s-a înconjurat de artiști și intelectuali de valoare, unii din ei membri ai Eteriei, organizația secretă care lupta pentru independența Greciei. A încheiat înțelegeri politice cu Napoleon și ulterior cu britanicii, a decretat greaca limbă oficială, a construit fortificații, poduri, drumuri, clădiri administrative, biserici și s-a căsătorit cu marea dragoste a vieții sale și preferata din haremul cu peste 600 de femei (zice legenda!), Kyra Vassiliki, în cadrul unei ceremonii ortodoxe. Grecii înșiși îi recunosc meritele în încurajarea și finanțarea Eteriei și nu numai.

Muzeele

În plimbarea pe străzile fermecătoare ale insulei, după ce am cercetat suvenirele expuse la tarabe, am admirat micile scuaruri mărginite de cafenele și ne-am lăsat cuprinși de ambianța relaxantă a unicului sat de pe insulă, am ajuns la Muzeul Ali Pașa, deschis în 2012, și Muzeul Perioadei Revoluționare inaugurat în 1958, ambele adăpostite în conace din secolul al XVII-lea bine restaurate, în curtea care găzduiește biserica Agios Panteleimonas.

Taxa de intrare este de 3 euro. Alte detalii găsiți pe museumalipasha.gr/en.

În centrul curții mărginite de straturi de flori se înalță majestuos platanul sub care legenda spune că Ali Pașa se odihnea adesea. În dreapta se află un tun, ruinele bisericii și imediat în spate, pe dealul ce domină incinta, se văd grotele care au servit drept adăpost în timpul bomabardamentelor italiene din 1940.

În față ne întâmpină clădirea din piatră cu un etaj a muzeului dedicat pașei, cu o colecție valoroasă cuprinzând peste 5.000 de obiecte. 800 dintre aceste sunt piese de arsenal: pistoale, hangere, săbii etc. Cel mai interesant exponat este fără îndoială uriașa muschetă - kariofilli - a lui Ali Pașa, de peste un metru lungime. Pe suprafața sa din argint aurit au fost inscripționate numele posesorului și anul fabricației (1804). Despre ea se știe că a fost făurită într-un atelier din Ioannina dar nu se cunoaște cine i-a făcut acest cadou pașei; se speculează că ar fi vorba de negustori care ar fi avut nevoie de favorurile sale, de sultanul Selim III sau de regele Angliei.

În alte săli ale muzeului sunt etalate obiecte folosite în viața cotidiană în zona Ioanninei și în Albania la finele secolului al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea: costume populare, monede din perioada otomană, unelte de uz casnic, bijuterii, paftale, covoare, vase de ceramică, faimoasa pipă a lui Ali Pașa, precum și numeroase tablouri înfățișându-l în diverse ipostaze și momente ale vieții.

În stânga intrării, la etajul Muzeului Perioadei Revoluționare, manuscrise, arme, obiecte personale și multe tablouri descriu activitatea unor membri de seamă ai Eteriei în anii de dinainte ca și din timpul Revoluției din 1821.

În aceeași clădire, coborând câteva trepte, avem prilejul de a cunoaște povestea unei ”eroine” - Kyra Frosini (1773-1800). Nepoată a episcopului de Ioannina, căsătorită cu un negustor bogat și mamă a doi copii, membru de seamă al aristocrației locale, frumoasa Frosini se pare că a avut o aventură cu Muhtar Pașa, fiul lui Ali. În ianuarie 1800, acuzată fiind de adulter, ea a fost arestată împreună cu alte 17 femei și transportată cu barca pe lacul Pamvotis. Toate deținutele au fost apoi vârâte în saci cusuți și înecate noaptea în lac, o pedeapsă aplicată în mod uzual în Imperiul Otoman soțiilor necredincioase. Ulterior, prin grija unchiului său, Frosini a fost înmormântată cu onoruri la mănăstirea Agios Anargyroi.

Mai multe teorii au fost avansate cu privire la decizia drastică luată de Ali Pașa: că nora sa l-ar fi rugat s-o scape de amanta soțului iar el i-ar fi făcut pe plac deoarece provenea dintr-o familie avută și puternică; că pașa însuși se împotrivea relației, temându-se de influența pe care Frosini o avea asupra fiului său, așa încât uciderea celorlalte femei fusese doar o acoperire pentru adulterul din propria familie; în fine, că într-o perioadă în care teoriile sexuale libertine luau avânt în Ioannina sub impulsul Iluminismului importat din Occident, Ali Pașa dorise să dea o lecție femeilor care credeau că își puteau lua amanți, promovând concepții mai conservatoare și mai plăcute otomanilor.

Grecii însă au preferat să facă din femeile înecate în lacul Pamvotis niște eroine ce se opuseseră otomanilor iar numele Kyrei Frosini a intrat în cultura populară mulțumită operelor lirice, picturilor, statuilor și poemelor care i-au fost dedicate.

În mica sală din muzeu este reconstituită scena înecului, cu Frosini dusă într-o barcă pe lac, în timp ce de o parte și de alta, pe două podiumuri, femei și copii îi plâng soarta. Pe perete sunt derulate secvențe din filmul ”Ali Pasha and Mrs. Frosini” din 1959, cu Irene Papas în rolul principal.

Înapoi în Ioannina

După aceste momente interesante și poate chiar un pic emoționante, am revenit pe malul lacului, pregătindu-ne de întoarcere. În așteptarea vaporașului, am luat loc la o masă, sub platanii uriași, pentru a ne omeni cu un café frappé. Am studiat meniul, care nu prea ne-a surâs, și am fotografiat racii mici dintr-un bazin aflat la intrarea pe terasă.

Ultimele poze cu insula care se îndepărta de noi în lumina blândă a soarelui ce stătea să apună mi s-au părut cele mai frumoase. Poate fiindcă știam că imaginile cu străduțele pietruite înguste, prăvălioarele, tavernele, casele albe împodobite cu flori și chiar poveștile de viață ale lui Ali Pașa și Kyrei Frosini aveau să îmi rămână întipărite în minte multă vreme, sau poate, cine știe, pentru totdeauna.

La revenirea în oraș, în drum spre parcarea aflată la mică distanță de mal unde lăsasem mașina, am văzut că restaurantele și cafenelele se umpluseră. Era trecut de 7 seara într-o zi de duminică și grecii ieșiseră cu mic cu mare la plimbare, la un porumb fiert sau o cafea, așa cum le stă bine unor oameni care iubesc viața și știu să se distreze frumos.

 

Webmaster, rog atașați următoarea ilustrație: youtube

Citește și CONTINUAREA aici
selectat ca MiniGhid AmFostAcolo

---
Trimis de Carmen Ion in 22.09.17 09:16:50
Validat / Publicat: 22.09.17 13:10:39
VIZUALIZĂRI: 1893INFO ADIȚIONALE
  • Nu a fost singura vizită/vacanţă în GRECIA.
SESIZEAZĂ
greșeală / conținut, limbaj
Adn. FAVORIT
20 ecouri scrise, până acum, la acest articol

NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (Carmen Ion); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo sau ale administratorilor.
Poze atașate (se deschid în pg nouă)
EVIDENTIAȚI ARTICOLELE CU ADEVĂRAT UTILE!
Dacă impresiile de mai sus v-au impresionat prin utilitate, calitate etc folosiți linkurile de mai jos, prin care puteți acorda articolului un BONUS în Puncte de Mulțumire-Apreciere (PMA) articolului.

Puteți VOTA acest articol:

PUNCTAJ CRT: 1000 PMA (std) PLUS 45200 PMA (din 48 voturi)
NOTĂ: Mulțumită numărului de voturi primit, articolului i-a fost alocat automat un SUPERBONUS în valoare de 2000 PMA.

ECOURI la acest articol

20 ecouri scrise, până acum

doinafil [22.09.17 13:23:03] »

Nu pot să cred! Prind un „start vot” înaintea lui @mishu!

Glumesc, desigur!

Încă un articol grozav, am mai aflat niște lucruri despre care nu știam. Și pozele sunt edificatoare, mi-au plăcut!

Am citit, văzut și votat pentru că a meritat! Felicitări!!!

mishu [22.09.17 13:24:42] »

@Carmen Ion: Nu am ce sa spun decat felicitari, votat cu mare placere.

webmaster [22.09.17 13:28:12] »

Articolul a fost selectat ca MiniGhid AmFostAcolo pentru această destinaţie.

irinad CONS. ONORIFIC AFA / GRECIA [22.09.17 14:37:02] »

Un articol foarte frumos, în stilul tău propriu, un articol care mi-a mers la inimă. Mai știam câteva lucruri legate de Ali-Pasha de Ioaninna de pe vremea când am scris despre Parga și împrejurimi, acum am aflat mai mult. Nu am fost la Ioaninna niciodată, deși am trecut pe lângă oraș de mai multe ori.

Abia aștept să văd cum ai petrecut în Ammoudia.

Toate cele bune!

Carmen Ion CONS. ONORIFIC AFA / GRECIA [22.09.17 16:06:25] »

@doinafil: Mulțumesc pentru ecoul flatant și pentru vot

Carmen Ion CONS. ONORIFIC AFA / GRECIA [22.09.17 16:08:50] »

@mishu: Mersi frumos, Mihaela

Carmen Ion CONS. ONORIFIC AFA / GRECIA [22.09.17 16:11:41] »

@irinad: Mulțumesc pentru aprecieri. După cum ai văzut, nici noi n-am avut timp să vizităm Ioannina pe îndelete. Așa ni se întâmplă mereu în Grecia: atrași de plajă și mare, lăsăm obiectivele turistice pe planul doi. Anul ăsta am reușit totuși cumva să le mai combin...

Aurici [22.09.17 16:15:40] »

@Carmen Ion: 0,2 kmp ai lui Nisi nu este prea puțin pentru 200 de suflete, case, atâtea biserici? Bașca turiști!

Dar sunt convinsă că a fost o plimbare foarte plăcută. Și mie mi-ar plăcea.

Carmen Ion CONS. ONORIFIC AFA / GRECIA [22.09.17 16:15:47] »

@webmaster: Mulțumesc. Sunt onorată.

elviramvio [22.09.17 17:56:03] »

@Carmen Ion:

În primul rând bine ai revenit cu articole pe aici! Chiar aseară, ofticată că net-ul meu merge când nu stă și nu puteam citi ceva serios cap-coadă, m-am uitat de când n-ai mai scris nimic, mie una mi-au lipsit articolele tale.

În al doilea rând, îmi place ce ai scris. Ioannina mi-a plăcut dar la fel ca voi, n-am reusit sa vedem tot, noi am lasat Nissi pe altă data, cu atat mai mult ca a fost ploaie.

Am citit și eu multe povești, legende despre Kyra Frosini, nici nu știi unde este linia adevărului.

Chiar azi i-am recomandat colegului Zlatna să nu rateze Ioannina anul viitor.

Aștept și alte povești din Grecia.

Carmen Ion CONS. ONORIFIC AFA / GRECIA [22.09.17 19:29:12] »

@Aurici: Informația referitoare la suprafața insulei am luat-o de pe un site, dar ai dreptate, e cam mică, așa că s-ar putea să fie eronată.

Mulțumesc pentru ecou și vot.

Carmen Ion CONS. ONORIFIC AFA / GRECIA [22.09.17 19:31:48] »

@elviramvio: Mulțumesc pentru vot și ecou. Ți-am citit reviewul despre Ioannina și mi-am dat seama că, după vizita din aceeași zi de la Aigai - Vergina (unde știu că ai fost și tu), nu mai aveam puterea necesară pentru muzeele din cetatea Ioanninei.

Carmen Ion CONS. ONORIFIC AFA / GRECIA [22.09.17 19:51:08] »

@webmaster: Rog atașați ilustrația video-muzicală precizată la finalul reviewului.

Mulțumesc.

crismis [22.09.17 19:51:21] »

@Carmen Ion: Am fost si noi acolo, in Ioanina, ne-am bucurat alaturi de puzderia de greci de o bere la o terasa pe malul lacului, "acompaniati" de un splendid apus de soare. A doua zi dimineata am luat cetatea la pas, ne-am miscat cu talent si am reusit sa vedem chiar mai mult decat ne propuseseram, iar insulita chiar a fost un bonus, caci nu speram sa mai fie vreme si pt ea!... M-a impresionat filmuletul cu femeile inecate in lac, dar si mai mult m-a impresionat atmosfera locului, casele albe, bisericile vechi, linistea de capat de lume...

webmaster26 [22.09.17 19:56:17] »

@Carmen Ion: Done! Ne-a scăpat, scuze! Pentru operativitate pe viitor folosește funcția sesisează!

Carmen Ion CONS. ONORIFIC AFA / GRECIA [22.09.17 19:57:21] »

@crismis: Sunteți mai tineri și mai sprinteni decât noi, așa că nu mă mir că ați reușit să vizitați și cetatea și insula.

Într-adevăr, cel mai impresionantă este atmosfera de pe insulă, sentimentul că te-ai întors în timp în vremuri nu neapărat mai pașnice, ci mai simple și mai plăcute.

Mulțumesc pentru ecou și vot.

Carmen Ion CONS. ONORIFIC AFA / GRECIA [22.09.17 19:59:44] »

@webmaster26: Mulțumesc

DOINITA [23.09.17 20:28:06] »

Ca intotdeauna, o incantare sa citesc review-ul!

Carmen Ion CONS. ONORIFIC AFA / GRECIA [23.09.17 21:43:16] »

@DOINITA: Mulțumesc mult pentru aprecieri și vot.

webmasterX [18.11.17 21:07:31] »

Mutat, la reorganizare, în rubrica «Insula Ioaninei (Muzeul Ali Pașa etc)» (nou-creată, între timp, pe sait)

Sfârșit SECȚIUNE Listă ECOURI scrise la articol

ROG REȚINEȚI:
  • Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul articolului (review-ului) de mai sus
  • Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine linkul ADAUGĂ IMPRESII NOI
  • Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație: in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o ÎNTREBARE NOUĂ
    (întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
SCRIE UN ECOU LA ACEST REVIEW
NOTĂ: Puteți folosi ptr formatarea ecoului: [b]...[/b], [i]...[/i], [q]...[/q]
EMOTICOANE ce pot fi folosite SHOW/HIDE
Sfârșit SECȚIUNE SCRIE ECOU

NOTĂ: Rubrica de mai jos vă permite să vă abonați (sau să vă dezabonați) la / de la notificări (înștiințări prin email) atunci când cineva răspunde unui text scris ca ecou mai sus.
Status Abonament Ecouri la acest review - abonament INACTIV [NU primiți înștiințări atunci când se scriu ecouri la acest review]
VREAU înștiințări pe mail când se postează ecouri la acest review
8 utilizatori sunt abonaţi la urmărirea acestui fir de discuţie (primesc instiinţări la adăugarea unui ecou):
Aurici, Carmen Ion, crismis, doinafil, DOINITA, elviramvio, irinad, mishu
Alte impresii din această RUBRICĂ:

    SOCIALs
Alătură-te comunității noastre

AGENȚIA DE TURISM AmFostAcolo.Travel:
SC Alacarte SRL | R.C.: J35/417/24.02.09 | RO 25182218 | Licența de turism 218 / 28.11.2018

[C] Copyright 2008-2021 AmFostAcolo.ro // Reproducerea integrală sau parţială a conţinutului este interzisă
AmFostAcolo® este marcă înregistrată
AmFostAcolo recomandă găzduirea la ROHOST.COM
pagină generată în 0.109353065491 sec
ecranul dvs: 1 x 1