Muzeul Național de Artă Veche -Principalul muzeu al Portugaliei

TIPĂREȘTE

Museu Nacional de Arte Antiga (MNNA) - un muzeu excelent pentru iubitorii artei clasice

Adresa:Rua das Janelas Verdes, spre Belem

Autobuz: 713,714,724, Rua das Janelas Verdes

Tramvai:15 E, 18 E –Av. 24 de Julho.

Bilet intrare 6 euro, închis luni, gratuit duminică.

Program:10. am -18. pm.

Nu am rezistat tentației de a vizita unul din muzeele de top portugheze amplasat departe de centru, ratat de mine în sejurul anterior, spre surpriza mea am descoperit acolo în premieră turistică galeria națională de artă portugheză, dar si picturi europene valoroase.

Museu Nacional de Arte Antigua, principalul muzeu al Lisabonei creat în 1884 se desprinde elegant din vrejul sejurului meu lusitan din 2016, el include 40 000 de comori nationale clasificate, colecții unicat de o valoare inestimabilă și celebrul Poliptic monumental al Sfântului Vicențiu, creat în secolul 15 de pictorul primitiv portughez Nuno Gonçalves, cel mai frumos tablou colectiv al Lisabonei , vestit în toată arta europeană.

MNNA cunoscut ca Museu das Janelas Verdes , muzeul ferestrelor verzi ocupă vechiul Palat Alvor-Pombal fiind localizat în sudul cartierului Lapa în drum spre Belem, cu vedere panoramică asupra legendarului Tejo și a portului.

Am urcat în tramvaiul 15 E în Praca Figueira, la cap de linie, sunt fericita posesoare a unui scaun în mașinăria roșie arhiplină cu turisti și portughezi înghesuiti ca niște sardele, după 20 de minute de drum reperez pe un deal fațada galbenă cu picturi a palatului muzeal și cobor cu greu, dând din coate direct în bulevardul pustiu, la vestul Lisabonei.

Traversez cu precautie strada, nu erau semafoare și peste drum mă iau la trântă cu liniile verticale ale dealului, dau de niște scări duble înalte de mă ia amețeala si depășesc cu frică un grup de 15 tineri negri solizi tatuați ce pipau de zor și vociferau tare sub un copac.

Un portughez cu un câine observă panica mea, mă ia de mână și mă ajută să escaladez palierul doi de scări extrem de înalt … nu recomand această intrare persoanelor cu handicap, ajung într-o minunată grădină cu sculpturi, intru în clădire și la casa de bilete muzeograful îmi oferă un pahar cu apă … peste 30 de grade afară.:((

Aflu fericită că există o altă iesire la ușa din spate a muzeului, dincolo de deal, pe strada Janelas Verdes, de unde voi lua autobuzul la întoarcere, care mă va deșerta mură în gură în Praca Figueira, la cinci minute de hotelul meu.

Rădăcinile și istoria Palatului devenit muzeu național

Palacio dos Condes de Alvor poartă numele lui Francisco de Tavora, primul conte de Alvor, el a fost ridicat în secolul 17 lângă o institutie religioasă care purta numele Sf Albert din Ierusalim, întemeietorul ordinului călugăresc al carmelitelor.

Palatul va fi locuit de diplomați străini și după marele cutremur din 1775, marchizul de Pombal se mută în palat, după ce fratele lui cumpără proprietatea.

In 1834 mânăstirea este abandonată ca și alte biserci, prin abolirea ordinelor religioase, operele de artă și tezaurele religioase confiscate vor fi găzduite temporar în mânâstirea Sf Francis, devenită centru al Academiei de Arte Frumoase nou creată.

In 1882 colecția de artă veche se mută în Palatul Pombal, regina Joaquina și marele magnat Gulbenkian își vor dărui o parte din colecțiile private, care vor intra în patrimoniul muzeului proaspăt înfiintat.

MNNA va fi deschis oficial în 1884 sub numele de Muzeul National de arte frumoase si Arheologie, fiind primulmuzeu public portughez dedicat artelor.

In 1911 el îsi schimbă denumirea în MNNA fiind reorganizat dupa criterii moderne, apoi

in 1940 el se va extinde cu o aripă nouă chiar pe locul fostei mânăstiri Albertina demolată, astăzi capela ei cu azulejos este integrată în clădirea muzeului și se află la parter.

Călătorie artistică din secolul 12 până în sec. 19 pe trei etaje, cu 6 secțiuni distincte

Muzeul cu trei etaje te invită la parter într-un hol spectaculos, spațios, dupa ce primesti un folder cu planul muzeului, apreciez imediat pozele colorate ce m-au îndrumat inteligent spre capodoperele și piesele de artă importante.

Colecția este mult prea vastă, e diversă, galeria include 2200 de piese din secolele 14-19, din cele 2500 de sculpturi doar o zecime sunt expuse publicului, în rest mii de desene și gravuri, 1700 de piese de mobilier, textile și bijuterii din mânăstirile confiscate.

Parterul -Nivelul 0 , cu vedere spre Rua das Janelas Verdes este ocupat cu expoziții temporare, biblioteca, auditoriul și cabinetul de desene și tipărituri.

Nivelul 1 include Capela Albertas, închisă la ora vizitei mele, mobilă portugheză în sălile 36-44, Arte decorative Europene (sălile 48 -49) și Pictură europeană de secol 14 si 16 (sălile 51-65).

Nivelul 2 mă plimbă prin Arta Descoperirilor Portugheze (sălile 14-18), Ceramică portugheză, aur și argint (sălile 19-29) și bijuterii în sala 30.

Etajul 3 ocupă 13 săli cu pictură portugheză și sculpturi, unde am ajuns cu liftul... aici se află și polipticul lui Nuno Goncalves.

Pictura europeană

Nivelul 1 este bogat reprezentat de picturi europene, majoritatea cu teme religioase, lucrări de artă decorativă și mobilier portughez, cu celebrele contador, niște scrinuri elegante.

Am admirat capodopera pictorului german Albert Durer cu Sfântul Ieronimus, faimosul tablou unde pictorul a ales drept model un bâtrân de 93 de ani, tema fiind dilema centrală a umanismului Renașterii, natura efemeră a omului.

Am trecut în revistă opere nebănuite, precum Sfântul Augustin al italianului Pierro della Francesca, Fecioara cu Copilul a lui Hans Memling , Tiepolo cu Fuga in Egipt, olandezul Pieter de Hooch cu Merry Company, Rafael cu Miracolul Sf Eusebiu de Cremona, Murillio cu Bartolomé, Jose Ribeira cu Martirul Sf Bartolomeu, Zurbaran cu Sf Petre, pictor al ordinelor mânastiresti ce deținea o sală numai pentru el cu 12 apostoli și am pierdut pe Jheronimus Bosch cu Ispitirea Sfantului Anton în sala 61, plecat în călătorie temporară în Madrid cu ocazia aniversarii a 500 de ani de la moartea pictorului... am oftat de necaz că am ratat una din cele mai valoroase lucrari din lume, consolându-mă că vizitasem El Prado cu un an înainte si mă ploconisem confuză în fața Grădinilor Deliciilor.

Capodopera muzeului este si lucrarea pictorului german Lucas Cranach cel Bătțan , obsedat de capete, pauza pentru o poză cu, Salomé și capul sfântului Ioan Botezătorul’’.

Albert Durer -Autoportret din El Prado -expozitie temporară

Deoarece Ispitirea Sfantului Anton al lui Bosch era in călătorie scurtă la El Prado, spaniolii i-au consolat pe portughezi oferindu-le în schimb capodopera lui Durer - un autoportret faimos din colecția regelui Filip V din 1827.

Am avut norocul să cad în extaz artistic în fața buclelor lungi ale lui Albert Durer ce coborau pe umeri... pieptănătură e perfectă, tabloul e o capodoperă de introspectie, un studiu al propriei figuri a pictorului, cu o privire orgolioasă, omul e sigur pe el, stă langă o fereastră de unde se vede un munte acoperit cu zapadă, am admirat o compozitie savantă de atitudine cu ochii pe mânuțele artistului, imortalizând tabloul de maturitate pentru arhiva personală.

Nivelul 2-Arta Descoperirilor Portugheze și ceramica

Arta orientală -Arta Namban

Cele mai interesante paravane pliante asiatice numite Namban (cuvânt ce se referă la locuitorii Asiei de sud) sunt reprezentări ale artei japoneze, ele sunt atribuite lui Kano Domi în sec. 17.

Doua paravane pliate arată sosirea portughezilor în Japonia având valoare artistică, istorică și documentară... asiaticii intră pentru prima dată în contact cu mustăcioșii portughezi, studiindu-le fizionomia feței, costumele și nasturii de la haine pe care –i văd pentru prima oară.

Primul ecran descrie sosirea bărcii negre în Nagasaki și diverse mărfuri, din păcate memoria aparatului foto era pe ducă, vă ofer în dar doar două poze.

Cea mai complexă colecție de ceramică cu 7500 de piese, porțelanuri chinezești și argintărie se află la etajul doi fiind dispusă pe trei grupe:

-Ceramică orientală și din Peninsula Iberică (farfurii Manises, piese din Turcia, Persia, China, Japonia).

-Ceramica portugheză pe care o receptez prin uriașele vitrine a fost puternic influențată de dinastia Ming, în sec. 18 ea devine mai personalizată cu motive populare, culoarea ei este albă, policromă și albastră.

-Ceramica Europeană este reprezentată de porțelanuri de Florența și de Delft.

Argintăria și bijuteriile

Comorile ecleziastice ale regelui Sancho numără o Cruce procesională de la 1241, o piesă unicat din aur provenită de la mânăstirea Santa Cruz din Coimbra.

Custodia de Belem din sec. 16, capodopera artistului Gil Vicente e făcută din aur și adusă la Lisabona de Vasco Da Gama în a doua călătorie în India, examinez 12 îngeri îngenuncheați în centrul ei și o porumbiță albă deasupra lor. La nivelul superior este figura lui Dumnezeu, tatăl ce ține globul universului.

O solniță din fildes O din secolul 16 din Benin este o piesă unicat adusă din Africa în secolul 15 sau 16.

Am, gustat’’ artistic și din colecția de vase pentru masă de secol 18, absolut superbe comandate de regele Jose I la Paris, în atelierul lui Francois Thomas Germain, serviciul include 1200 de piese.

Nivelul 3 – Pictura și Sculptura Portugheză

Polipticul Sfântului Vicentiu de Nuno Gonzalves -operă simbolică din epoca Marilor Descoperiri

Ultimul etaj cu 13 camere este apanajul sculpturii și picturii portugheze, capodopera muzeului este Paneis de Sao Vicente , Inchinarea Sf Vicent, lucrare atribuită pictorului de la curte al regelui Afonso V realizată între 1470 și 1480.

Polipticul Sf Vicent este cel mai valoros retablu (panou în spatele altarului) creat de portughezul Nuno Goncalves, opera lui a fost înconjurată de mister, panelele au fost pierdute timp de secole și au reapărut miraculos în secolul 19 în bătrâna biserică Vicente de Fora .

Ele au fost imediat recunoscute ca fiind opera originală din secolul 15 și au fost restaurate, fiind păstrate în MNAA, după grave polemici în privința identificării lor.

Ansamblul de 6 panouri colective și istorice e compus din 58 de personaje de toate condițiile sociale... parcă eram la cinematograf, am depistat pescari, prinți, calugări, duci, cavaleri, uniți în jurul unei figuri enignmatice.

Tema panourilor este adorarea sfântului Vincent, patronul orașului Lisabona și venerarea prințului Henric Navigatorul care a trimis flota portugheză dincolo de ecuador.

Am pozat fără blitz de la stânga la dreapta, Panoul călugărilor din ordinul cistercian, Panoul Pescarilor, al Infantilor, pe cel al Arhiepiscopului Lisabonei, al Calvarului și ultimul e Panoul Relicvei cu membrii consiliului local.

Alte lucrări expuse la ultimul etaj expun tablori ale pictorilor portughezi Domingo de Sequiera cu Adorarea Magilor, Gregorio Lopes, Frei Carlos și alte nume de pictori portughezi mai putin cunoscuți.

Sculptura portugheză e reprezentată de lucrări din secolele 13 și 19 cu statui din piatră sau lemn.

O piesă unicat este Masa Arhanghelului Mihai cu un soldat roman ce stă pe un nor cu aripile întinse, el întruchipeaza pe arhanghelul Mihai ce i-a închis pe îngerii rebeli care au îndraznit să ia la întrebari puterea lui Dumnezeu.

Sculptura unei fântani este altă capodoperă subliniată de pliantul muzeului, e o lucrare misterioasă cu două capete încoronate, cu două scuturi și cu emblemele regelui Manuel I si ale reginei Leonor a Portugaliei.

La capătul vizitei turiștii sunt invitați în grădina cu sculpturi de unde admiri panorama fluviului Tejo, am plecat prin spate pe strada Geamurilor Verzi, unde am asteptat 20 de minute autobuzul care are stație la doi pași de cealaltă intrare, scăpând de coșmarul coastei greu accesibile pentru mine.

Păcat că acest obiectiv de top portughez nu are faima marilor muzee de același rang din marile capitale europene... orice iubitor de artă va fi satisfăcut... recomand din toată inima includerea acestui palat /muzeu pe lista obiectivelor culturale de top ale Lisabonei.

Site muzeu: museudearteantiga.pt

---

VIZUALIZĂRI: 1925 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI