Siviri, acum și atunci

TIPĂREȘTE

Acum opt ani (de fapt, cred că aproape nouă, că am început să caut o cazare convenabilă mai din timp) am descoperit acest sătuc, locul unde se afla hotelul pe care mă decisesem să îl aleg pentru un sejur cu doi copii mai mărișori.

Studiasem puțin și ce s-ar putea vedea prin zonă, aveam planuri mari, dar uitam de copiii cei fără chef de preumblări, dar mai ales de trezit devreme. Cu greu reușeam să ajungem la timp chiar și la micul dejun.

Anul acesta, mergând tot acolo dar fără ei, am zis că rup o pereche de adidași plimbându-ne. Luasem și bicicletele cu noi! Ha! vise, taică...

Bine că am luat și alte jucării: echipamentul de snorkeling, o bărcuță pneumatică, aparatele de fotografiat...

Așadar, Siviri. Atunci.

Am ajuns cu bine, dar am căutat puțin hotelul, întrucât nu știam exact unde se află (hărțile erau mai puțin precise pe atunci, de street view nici nu se auzise)... Mă rog. În doar câteva ore deja cam știam tot satul, că nu era mare.

Atunci am ales ca loc de hrănire zilnică o tavernă numită Obelix. Acum, clădirea are obloanele trase și „statuia” celebrului personaj de bandă desenată și filme se află la vreo doi km de Siviri, la poarta unei vinoteci. Am mai fost odată și la Diamantis - nici atunci nu am fost prea mulțumit de ei.

Alte lucruri de făcut pe acolo nu prea sunt; există câteva prăvălioare minimultimarket, dar și un supermarket Masoutis chiar lângă șoseaua care leagă stațiunile între ele. Ca prăvălii, între timp acolo a apărut una cu blănuri, una cu suveniruri mai aparte (și mai scumpe, desigur), și una cu suveniruri gen produse artizanale care mie mi-au plăcut mult de tot și am și luat de acolo o traistă plină (la care grecul a mai pus și de la el câte ceva, că i-am luat de o sumă mai substanțială.

Mai trebuie să apară și un „spa” din ăla cu pești care te curăță de bătături, că nu au încă… :))

Pentru cei mai aventuroși, există o baracă vecină cu restaurantul Sto Kima care se ocupă cu sporturi acvatice: scufundări, jet-schi, banană, windsurf etc. Dar nu prea sunt ieftini.

Așa că, am folosit micuța barcă pneumatică din dotare pentru snorkeling. Pe capetele de plajă din stânga și din dreapta satului, sub stânci și pădurea de pini, e o adevărată „comoară” de zone cu viață marină de studiat. Acum opt ani am prins pe-acolo o caracatiță micuță (dar i-am dat drumul repede, până să se lipească mai bine de mine), iar anul ăsta cel mai interesant a fost un banc întreg de sute de zărgani, cam puiandri, dar foarte frumoși. Și au apărut ai naibii fix când mi se terminase bateria la camera foto! :(

În afară de plimbările prin pădurile de pini care înconjoară satul și se ridică pe falezele de calcar alb-gălbui la vreo zece-cincisprezece metri deasupra mării, mai este și Amfiteatrul Siviri - o construcție în stilul lor clasic de amfiteatru unde se organizează diverse spectacole și festivaluri. Nu am prins niciunul pe parcursul șederii noastre, din păcate.

Plaja este una deosebit de frumoasă, suficient de mare pentru a încăpea toată lumea, cu intrare în apă extraordinar de lină, cu nisip fin, excelentă pentru copii. Apa caldă și soare toată ziua ne permiteau să ne bălăcim până după apusul soarelui (splendid apus, care scoate în evidență muntele Olimp de dincolo de orizont). La extremele sale, se îngustează mult și rămâne doar o cărare între faleza abruptă și mare, adesea nici atât, cu multe „bolostânci” prin ea - raiul aricilor de mare. Musai de mers pe-acolo cu încălțări adecvate!

Siviri, acum.

Așa cum ziceam, aproape neschimbat. Am niște poze cu podul peste pârâiașul ce se varsă în mare la jumătatea plajei - parcă și rațele sunt tot alea! Totuși, au apărut pe la marginea satului construcții noi (case, vile, chiar și un hotel). Sper totuși să nu se dezvolte prea mult, și-ar pierde tot farmecul actual. Cam ca la noi - cum era Vama Veche în anii ‘80, și ce a ajuns…

În altă poză, am un stup de albine la marginea pădurii; acum este pe locul lui ditamai viloaca…

Interesant în pădurice - arborii „zgâriați” pe scoarță pentru colectarea rășinii (probabil ca să facă din ea tămâie). Parfumul de pin e îmbătător, e păcat să nu mergeți măcar odată prin pădurea asta. Nu mai spun de priveliște.

Pe unde am mâncat, am spus aici.

Iar plajă făceam zilnic dimineața la capătul nordic al ei, la umbrelele de la Άκρη (Akri = Capătul); pentru vreo 5 euro (pentru care primeam un pahar de sangria, unul de cafe frape, plus ceva fructe și chec și două sticle de apă de 500 ml) aveam o umbrelă și două sezlonguri foarte confortabile.

Posibilități de transport local - sunt autobuze care merg dinspre celelalte stațiuni spre Salonic - ale firmei KTEL. Nu știu mare lucru despre ele, am preferat să folosesc serviciile unei agenții locale ca să ajung la Salonic, într-o scurtă excursie de o zi. Se pot închiria mașini, ATV-uri, motorete. Întrebați la recepția cazării, vor fi bucuroși să vă dea informații. Cu bicicletele nu ne-am plimbat prea mult - nu au piste pentru biciclete și pe șosea nu am avut curaj să ies.

Se mai fac (de către mai multe firme) excursii la Peștera Petralona, „croazieră” în jurul muntelui Athos, plimbări cu vaporașul cu program de scăldat și vizitare de insule etc. Bani și timp, dar mai ales chef să ai.

Pentru variație, se poate traversa brațul pe malul de est și vedeți și Kalitheea. Mai ales dacă vreți blănuri și ceva animație. Sau aveți nevoie de vreun bancomat (că în Siviri NU e niciunul!)

Alt bancomat mai e în Skala Fourkas, ceva mai la sud de Siviri (acolo am tras o fugă acum opt ani - am și luat masa la o tavernă, dar nu mai zic de ea, cine ști dacă mai o fi, dacă mai are aceeași firmă...).

Vinerea este târg săptămânal în Kassandra - pentru târguit chestii locale, merită o fugă, e doar la câțiva pași.

Ceva și mai la sud e Posidi, unde se află ceea ce prin binoclu mi se părea a fi „capătul lumii” - o limbă de nisip ce merge mult spre larg. Și mai sunt și alte chestii de văzut, poate voi prinde data viitoare o zi cu nori să ne mai și plimbăm, că altfel prea ne trage marea pe malu' ei...

Mda… nu e mult, dar e bine. Loc de încărcat bateriile și de ascultat liniștea.

Și încă o informație utilă celor care vor merge în Grecia pentru prima oară și au mașini cu alimentare mixtă benzină / GPL: au destule stații cu gaz și sunt compatibile perfect cu mufele noastre. (La fel și bulgarii).

Vacanțe plăcute oriunde vor fi ele!

---

VIZUALIZĂRI: 5441 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI