ARTICOL ÎNCĂRCAT ÎN: 12.05.2015
--- F ---
GR. VÂRSTĂ: 30-40 ani
DIN: Bucuresti
ÎNSCRIS: 03.06.11
STATUS: PARTENER
DATE SEJUR
APR-2015
DURATA: 1 zile
prieteni

GRAD SATISFACȚIE
CADRUL NATURAL:
100.00%
Încântat, fără reproș

NOTA MEDIE REZULTATĂ
100.00%
OBS: Spre deosebire de GRADUL de SATISFACŢIE (care se selectează de autor si se exprimă in procente, 0 - 100 %), MEDIA se calculeaza AUTOMAT, ca notă de la 1 (foarte slab) la 10 (excelent)

AUTORUL ar RECOMANDA
această destinaţie unui prieten sau cunoscut

Descoperă Barcelona

[fb]
NOU TIMP CITIRE: 12 MIN

Când estetica se întâlneşte cu grija faţă de pacient, rezultă Hospital de la Santa Creu i Sant Pau

TIPĂREȘTE URM de aici

Dialoguri mai mult sau mai puţin imaginare sau cum să convingi pe cineva să meargă la spital în timpul vacanţei

„Pfff, nu ne era de-ajuns un user care a ajuns prin spitale pe alte meleaguri (@Aurici, îmi pare tare rău de păţanie, off topic, fie vorba), acum şi tu spui că ai fost la spital? ”, parcă vă şi aud întrebându-mă. „Da”, o să vă răspund misterios, „dar nu un spital oarecare”; însă în sinea mea am să completez: dacă aţi şti ce uimită am fost eu, când am aflat de acest spital.

Cum a început totul? Să vă spun drept, nu mai ştiu exact – e la fel ca în dilema cu oul şi găina. În perioada în care strângeam ultimele informaţii pentru vacanţa noastră din aprilie, verificam în paralel TripAdvisor şi AmFostAcolo. Aşa că nu mai ştiu exact cum s-au petrecut lucrurile de m-am decis fără cale de întoarcere că vreau neapărat să merg... la spital. Cert este că nu pot nega contribuţia lui @danup, care în februarie a publicat o fotografie a spitalului, ce mi-a atras atenţia.

Până aici, toate bune şi frumoase, eu eram deja hotărâtă, dar cum să-i conving pe ceilalţi? Mă şi vedeam spunându-le: „eu aş vrea să vedem şi un spital”. „Un spital??? Păi ce, noi mergem în Barcelona să vedem un spital?? ”. Şi într-o oarecare măsură aveau dreptate, totuşi acesta nu era un spital oarecare, iar eu voiam să-l văd şi pace. Ce să-i fac, a fost chimie. Buun, atunci hai să purcedem la munca de convingere. Şi am purces...

„Hmmm, un spital... Eşti sigură că este vorba despre un spital? Şi în plus, ce să facem acolo? ”, am fost întrebată, evident.

„... Păi... să vedeţi... este o clădire cu o arhitectură foarte frumoasă (la vremea respectivă habar n-aveam că de fapt nu e o clădire ci un „oraş în oraş”), care chiar merită osteneala. Iar preţul este mic-mic: doar 8 euro. Şi putem avea şi discount dacă achiziţionăm Ruta del Modernisme, chiar de 50 la sută”, m-am însufleţit eu.

„Bine-bine, dar ce este aşa interesant la acest spital? ”, au continuat întrebările.

„Hmmm, nu prea ştiu să vă zic exact, dar nu vreţi să vedem împreună? Este aproape de Sagrada Familia”, mi-am încercat eu una dintre ultimele arme.

„Ai şi tu măcar nişte poze? ”, a venit imediat replica.

„Ar fi câteva... dar nu prea multe. Nu sunt foarte multe poze şi informaţii disponibile pentru că s-a deschis recent spre vizitare”, am continuat eu, gândidu-mă în acest timp unde pot să găsesc eu cele mai bune poze făcute din cele mai bune unghiuri pentru a-i convinge.

„Da, bine, clădirea nu arată rău, dar pe interior e ceva? Sau mergem să citim trei vorbe, să vedem patru pereţi şi gata? ”, nu s-au lăsat ei. Norocul meu este că găsisem nişte fotografii cu o galerie şi ceea ce mi se părea la momentul respectiv a fi un lobby, muniţie pe care am livrat-o imediat.

„Crezi tu că merită? ”, m-au întrebat sceptici.

„Cu siguranţă! ”, am răspuns eu, sărbătorind deja victoria.

„Bine, fie. Haide să-l vedem! ”

Şi aşa a început aventura. Iar ceea ce a urmat, mi-a confirmat prima impresie: spitalul acesta nu este un spital, este o operă de artă. Şi ca să vă conving şi pe voi (că siiiigur v-am făcut curioşi), o să vă ofer şi câteva...

Informaţii despre spital

Originile spitalului Santa Creu i Sant Pau datează din 1401, când Consell de Cent (predecesorul Consiliului Municipal) şi corpul clerical au decis ca cele şase spitale care existau la momentul respectiv în Barcelona să fuzioneze şi, în cadrul unui proiect social, au comandat construcţia Hospital de la Santa Creu (Spitalul Sfânta Cruce, în traducere), clădire care în prezent adăposteşte Biblioteca de Catalunya şi care se află în cartierul Raval, undeva destul de aproape de La Rambla. La sfârşitul secolului al XIX-lea, creşterea demografică a capitalei catalane şi progresele înregistrate de medicină au făcut ca spitalul să pară prea mic. Prin urmare, s-a decis construirea unui nou spital. Şi, graţie resurselor financiare puse la dispoziţie de bancherul Pau Gil i Serra, la 15 ianuarie 1902 a fost pusă prima piatră a noului centru spitalicesc, după un proiect al arhitectului Lluís Domènech i Montaner. Construcţia spitalului s-a încheiat însă abia în 1930, când a fost deschis oficial sub numele de Hospital de la Santa Creu i Sant Pau (Spitalul Sfânta Cruce şi Sfântul Pavel – dorinţa bancherului fiind ca spitalul să fie dedicat Sfântului Pavel). Acesta a funcţionat ca atare până în 2009, când activitatea medicală a fost transferată în noua construcţie din extrema nord-estică a ansamblului arhitectonic. În 2010 au început lucrările de renovare, iar în februarie 2014, acesta a fost deschis spre vizitare. Complexul a intrat în patrimoniul UNESCO în 1997.

Proiectul iniţial al lui Lluís Domènech i Montaner prevedea construira a 48 de pavilioane, dar numărul lor a fost redus în cele din urmă la 27, dintre care doar 16 erau în stil Art Nouveau. Dintre acestea, 12 au fost construite de arhitect, iar restul de fiul lui, Pere Domènech i Roura. De fapt, acest proiect a fost pentru Lluís Domènech i Montaner un fel de Sagrada Familia pentru Antoni Gaudi. A lucrat la el până când a murit, în 1923. De altfel, cele două clădiri sunt destul de apropiate una de cealaltă (noi am parcurs distanţa dintre ele pe jos în aproximativ 15 minute) şi parcă se contemplă de la distanţă.

Pentru construcţia acestui spital, Domènech i Montaner a alocat ca spaţiu echivalentul a nouă blocuri din Eixample, suprafaţă pe care a construit pavilioane separate, cu specialităţi medicale diferite şi legate între ele prin tunele subterane cu o lungime totală de un kilometru. Arhitectul a prevăzut în proiectul său o suprafaţă de 145 de metri pătraţi pentru fiecare pacient, incluzând spaţiul verde, care „la vremea respectivă depăşea cu mult capacităţile celor mai bune spitale europene”, se poate citi în broşura de prezentare. Dar, aşa adăuga eu, o suprafaţă care o depăşeşte cu mult pe cea a unui bucureştean sănătos (cu tot cu spaţii verzi incluse), başca pe a unui bolnav.

Dintre cele 12 pavilioane construite de Domènech i Montaner, şase au fost restaurate, iar la alte două se lucrează. Iar de vizitat, se vizitează Pavilionul Sant Rafael, Pavilionul Sant Jordi şi Pavilionul Administrativ. Pe site-ul oficial (santpaubarcelona.org/en) există precizarea că itinerariul poate fi schimbat în funcţie de disponibilitatea spaţiului.

În linii generale, Domènech a creat un plan în jurul a două axe – una verticală şi una orizontală, care constituie o cruce evidentă, emblema fostului spital Santa Creu. Această cruce simbolizează şi rezumă, de asemenea, istoria spitalicească a Barcelonei şi valorile alegorice ale Evului Mediu. Cele trei pavilioane centrale sunt concepute să fie mai înalte decât restul pentru a marca axa principală nord-sud. Toate trei au o aripă centrală şi două laterale. Faţada Pavilionului Administrativ este o odă închinată spiritualităţii, cele trei aripi ale sale constituind forma „fiinţei supreme” care îi întâmpină cu braţele deschise pe cei care intră în complex.

Vizita noastră

Revenind la experienţa noastră, intrarea în complex este la intersecţia dintre străzile Sant Antoni Maria Claret şi Cartagena. Dacă veniţi cu metroul, coborâţi la staţia Sant Pau – Dos de Maig (L5, linia albastră), dacă preferaţi autobuzul, puteţi opta pentru unul dintre următoarele: H8,19,20,45,47,50,51,92,117,192.

După cum vă spuneam mai devreme, nu văzusem prea multe fotografii cu acest spital şi habar nu aveam ce urma să văd la faţa locului. Iar primul impact a fost cu faţada Pavilionului Administrativ. “Wow! ”, am exclamat imediat ce m-am aflat în faţa intrării. Am căscat un pic gura, felicitându-mă încă o dată (evident!!! :d) pentru că mi-a reuşit munca de convingere şi apoi dă-i cu poze, doar-doar de-o ieşi o panoramă. Evident că eram mult prea aproape şi n-a ieşit, o imagine mult mai bună o obţineţi după ce traversaţi strada.

După ce mi-am făcut treaba de mic japonez, am început şi vizita. Am cumpărat biletele, am primit odată cu ele şi nişte autocolante pe care a trebuit să ni le lipim pe haine, am trecut prin filtrul de securitate şi iată-ne în spital.

Prima dată ne-a întâmpinat un hol de expoziţii, unde am admirat o machetă a spitalului. Acesta a fost practic primul contact cu ce ne aştepta mai departe dar care nu a ştirbit cu absolut nimic uimirea şi încântarea pe care am resimţit-o la ieşirea în curtea spitalului. Dar despre asta, vă povestesc mai târziu. După ce am studiat macheta şi am citit câteva informaţii pe panourile de prezentare, am coborât către tunele.

TUNELELE

Pentru a asigura asistenţă rapidă şi eficientă bolnavilor şi pentru a facilita mobilitatea pacienţilor şi a personalului medical, complexul a fost prevăzut cu o reţea de galerii subterane cu o lungime totală de peste un kilometru. Aceste tunele conectau pavilioanele între ele şi permiteau asigurarea serviciilor interne, precum distribuirea hranei, a lenjeriilor sau a medicamentelor. Uimiţi de cele descoperite pe panoul de prezentare, am traversat şi noi o porţiune de tunel, aşa cum ne indica de altfel planul de vizitare. Când, deodată, zăresc cu coada ochiului o siluetă cel puţin ciudată. Mă uit în stânga, mă uit în dreapta, nimic. Dispăruse. Măi să fie! Acum am şi vedenii? Ştiu că sunt într-un spital, dar ce să caute ACUM un medic aici? Dar până să apuc să îmi pun şi alte întrebări, primesc în sfârşit şi răspunsul. Dar pentru a păstra suspansul, nu o să vă spun despre ce este vorba, cu siguranţă veţi descoperi la faţa locului. Ce spuneţi? Nu vă place? Bine, treacă de la mine. (Curioşii pot accesa următorul link: youtu.be/2Nzy0nbgPuI; cei care vor să se lase surprinşi, pot trece mai departe).

GRĂDINILE

Venindu-mi în fire după această experienţă, am ieşit din tunel şi am dat de... curtea spitalului. Şi ce minunăţie de curte. Grădini peste grădini cu portocali şi flori, pavilioane colorate şi totul de o simetrie perfectă. Căci dl. arhitect s-a gândit la toate. Conceptul de spital-grădină era nou la momentul construirii complexului, devreme ce zonele în aer liber pentru pacienţi nu erau considerate o necesitate. Domènech a proiectat două grădini per pavilion care au fost plantate în timpul fazei de construcţie (1909-1914). Scopul lui era să creeze o atmosferă veselă şi optimistă care să aline suferinţele pacienţilor şi ale familiilor lor şi să contribuie la procesul de vindecare. În plus, plantele (lavandă, rozmarin, dafin şi alte plante medicinale) şi copacii (portocali, castani, tei) aveau ca scop să purifice aerul, eliminând bacteriile, praful şi gazele toxice, să ţină umbră vara şi adăpost iarna. În prezent, dintre copacii iniţiali au mai supravieţuit doi palmieri de la intrare (dintre care unul nu mai avea frunze) şi portocalii. Curioşii care vor să aibă o imagine de ansamblu asupra curţii spitalului pot accesa link-ul următor: youtu.be/H3kkqEd9F_g.

PAVILIONUL SANT RAFAEL

După ce am admirat în linişte curtea spitalului, ne-am îndreptat spre următorul obiectiv indicat de plan şi anume Pavilionul Sant Rafael. Acest pavilion a fost construit între 1914 şi 1918 şi găzduia iniţial departamentul de traumatologie, cu un total de 44 de paturi. Pavilionul este decorat cu litera „R”, în onoarea lui Rafael Rabell care a finanţat construcţia acestuia împreună cu fiica sa. Pavilionul nu a fost restaurat, ci s-au îndepărtat doar elementele adăugate de-a lungul anilor pentru a-şi recăpăta volumul iniţial. Pavilionul are şi o fotografie de mari dimensiuni care ilustrează modul în care era folosit spaţiul.

PAVILIONUL SANTA APOL-LONIA I SANT JORDI

Următorul pavilion vizitabil este Santa Apol-lonia i Sant Jordi, format de fapt din două pavilioane, cele mai mici din tot complexul. Acesta a fost construit între 1902 şi 1912 şi a fost conceput iniţial pentru examinarea pacienţilor. Ulterior i s-au dat şi alte destinaţii, cum ar fi urgenţe sau pediatrie. În prezent, pavilionul găzduieşte diverse expoziţii temporare.

PAVILIONUL ADMINISTRATIV

Acesta este cel mai mare pavilion din complex şi cel mai bogat în ornamentaţii. Construit între 1905 şi 1910, acesta a fost conceput ca intrare principală şi sediu al administraţiei spitalului, unde se făceau şi internările. Domènech a înzestrat acest pavilion cu multe elemente simbolice, aici regăsindu-se stemele Barcelonei şi Cataloniei, Crucea Catedralei din Barcelona şi Crucea Sfântului Gheorghe (Sant Jordi), toate elemente incluse în emblema Spitalului Santa Creu. Etajul are mai multe săli, între care un amfiteatru, dar şi o galerie cu spaţii vitrate largi.

Ajunsă în acest pavilion, mă tot uitam în stânga, în dreapta şi mai că nu-mi venea să-mi cred ochilor. Cum poate să arate astfel un spital? Şi ce minţi deschise au avut cei care au autorizat funcţionarea lui! Nici după ce am ajuns acasă nu am încetat să mă minunez. Şi ca să vă convingeţi că nu spun chiar poveşti, vă invit să vizionaţi şi pozele ataşate.

 

Ei, ce ziceţi? V-am convins să îl vedeţi?

Citește și CONTINUAREA aici

[fb]
---
Trimis de iuliaen in 12.05.15 20:49:07
Validat / Publicat: 12.05.15 22:18:43
VIZUALIZĂRI: 3087INFO ADIȚIONALE
  • Nu a fost singura vizită/vacanţă în SPANIA.
SESIZEAZĂ
greșeală / conținut, limbaj
Adn. FAVORIT
9 ecouri scrise, până acum, la acest articol

NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (iuliaen); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo sau ale administratorilor.
Poze atașate (se deschid în pg nouă)
P07 Un alt pavilion cu grădina de lavandă şi portocali
EVIDENTIAȚI ARTICOLELE CU ADEVĂRAT UTILE!
Dacă impresiile de mai sus v-au impresionat prin utilitate, calitate etc folosiți linkurile de mai jos, prin care puteți acorda articolului un BONUS în Puncte de Mulțumire-Apreciere (PMA) articolului.

Puteți VOTA acest articol:

PUNCTAJ CRT: 1000 PMA (std) PLUS 31250 PMA (din 34 voturi)
NOTĂ: Mulțumită numărului de voturi primit, articolului i-a fost alocat automat un SUPERBONUS în valoare de 2000 PMA.

ECOURI la acest articol

9 ecouri scrise, până acum

Eugenia55* [13.05.15 09:42:02] »

Ori la bal ,,ori la spital!

Oricum, SB-ul nu doare, garantat!

iuliaen [13.05.15 09:49:11] »

@Eugenia55 - multumesc! clar nu doare, ba mai mult, are chiar funcţie de healthcare: creşte stima de sine.

Aurici [13.05.15 11:19:36] »

@iuliaen - Draga mea, daca web considera paragraful despre spitalele in care am ajuns in Turcia ca fiind un subiect off topic, te asigur ca il trata ca atare. Eu cred insa, ca el avea o legatura cu ceea ce am spus mai departe si in final am scris un rw plin de informatii turistice, utile, despre Edirne pe care nu le-am gasit nici in alt articol scris pe AFA si nici pe net, in alta parte. Despre obiectivele din Edirne nu gasesti cu usurinta prea multe informatii, concentrate in acelasi loc.

In alta ordine de idei, introducerea ta la acest articol, pana ai ajuns sa vorbesti despre obiectivul in sine, este mai lunga decat relatarea mea despre spital, fie vorba. Te rog mai reciteste o data ce ai scris si vezi cam de pe unde incepe informatia turistica.

Ca sa nu mai spun ca ai fragmentat un sejur de 5 nopti in deja 6 rw (si poate nu s-or fi terminat), si in toate ai combinat informatii foarte detaliate despre un obiectiv cu trairi personale, fie vorba.

Te asigur, inca o data ca webii stiu foarte bine cand/unde sa incadreze articolele noastre. In rest, fiecare scrie cum se pricepe mai bine.

iuliaen [13.05.15 11:52:58] »

@Aurici - Îmi tare rău dacă s-a înţeles aiurea ce am vrut să spun. Acel "off topic" se referea la ceea ce am spus eu, nicidecum la ceea ce aţi spus dvs. Mai exact, am vrut să spun că deşi nu are legătură cu ceea ce scriu eu, îmi pare rău că aţi trecut printr-o astfel de experienţă. Dimpotrivă, ceea ce aţi scris am citit fără să mi se pară că nu are legătură cu informaţia turistică. Şi repet: intenţia mea nu a fost nicidecum să vă lezez în vreun fel. Chiar îmi pare rău dacă asta a reieşit din ceea ce am scris, sper ca ceea ce spun acum să fie mai clar.

Iar de fragmentat, le-am fragmentat din dorinţa de a oferi mai multe detalii, iar trăirile personale nu le pot disocia întotdeauna de ceea ce scriu. Dacă sunt considerate prea personale şi fără relevanţă, nu am nicio problemă ca ele să fie mutate în alt topic.

Aurici [13.05.15 12:23:39] »

@iuliaen - Sa stii ca m-am gandit ca paranteza ar fi putut sa aiba o asemenea explicatie, dar, citind, nu mi-a sunat chiar asa si am vrut sa ma lamuresc. Daca este cum spui si mie imi pare rau ca m-am ambalat.

Eu nu am o problema cu fragmentarea, voiam doar sa subliniez, inca o data, ca fiecare scrie cum crede mai bine, dar ca inevitabil combina cu trairi personale ceea ce ne face sa citim mai usor un articol. Mie nu mi se pare ca esti cu ceva off topic, iti citesc articolele si imi plac, asa ca scrie cum simti mai departe. Si iti doresc vacante cat mai multe ca asa o sa ne povestesti si noua.

iuliaen [13.05.15 12:26:28] »

@Aurici - mie îmi pare rău că v-am supărat. Vă rog să mă credeţi că n-am avut nici cea mai mică intenţie.

TraianS [15.05.15 09:07:37] »

Foarte bun articol. Felicitari!

Acum cativa ani am vrut si eu sa "intru" la spital , dar n-am trecut de poarta. Era in renovari.

Privind pozele imi dau seama de ce e asa de laudat. Merita vizitat.

iuliaen [15.05.15 09:54:08] »

@TraianS - Multumesc! Fiind nou-deschis, m-am gândit că merită un rw separat, mai ales că mie mi-a plăcut foarte mult. Sau poate că m-a impresionat faptul că acolo a putut să funcţioneze un spital. Mă şi gândeam că la noi n-ar fi primit aprobarea în veci.

În altă ordine de idei, v-am spicuit şi eu impresiile din Barcelona-Girona înainte de plecare şi-am găsit multe lucruri utile (mai ales că voiam să urc pe ziduri în Girona

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150] [-1][0 voturi]
Bunicutza* [15.11.17 19:24:03] »

@iuliaen: Am vazut acest spital, in octombrie 2017, m-a impresionat foarte tare mai ales ca era gata sa renunt sa-l vizitez. Tot nu-mi vine sa cred ca acesta a fost un spital care este oricand gata sa fie activat. Minunat! De vazut neaparat!

Sfârșit SECȚIUNE Listă ECOURI scrise la articol

ROG REȚINEȚI:
  • Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul articolului (review-ului) de mai sus
  • Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine linkul ADAUGĂ IMPRESII NOI
  • Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație: in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o ÎNTREBARE NOUĂ
    (întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
SCRIE UN ECOU LA ACEST REVIEW
NOTĂ: Puteți folosi ptr formatarea ecoului: [b]...[/b], [i]...[/i], [q]...[/q]
EMOTICOANE ce pot fi folosite SHOW/HIDE
Sfârșit SECȚIUNE SCRIE ECOU

NOTĂ: Rubrica de mai jos vă permite să vă abonați (sau să vă dezabonați) la / de la notificări (înștiințări prin email) atunci când cineva răspunde unui text scris ca ecou mai sus.
Status Abonament Ecouri la acest review - abonament INACTIV [NU primiți înștiințări atunci când se scriu ecouri la acest review]
VREAU înștiințări pe mail când se postează ecouri la acest review
4 utilizatori sunt abonaţi la urmărirea acestui fir de discuţie (primesc instiinţări la adăugarea unui ecou):
Aurici, Bunicutza*, Eugenia55*, iuliaen
Alte impresii din această RUBRICĂ:


    SOCIALs
Alătură-te comunității noastre

AGENȚIA DE TURISM AmFostAcolo.Travel:
SC Alacarte SRL | R.C.: J35/417/24.02.09 | RO 25182218 | Licența de turism 218 / 28.11.2018

[C] Copyright 2008-2022 AmFostAcolo.ro // Reproducerea integrală sau parţială a conţinutului este interzisă
AmFostAcolo® este marcă înregistrată
pagină generată în 0.0931189060211 sec
ecranul dvs: 1 x 1