O zi in Tryavna!

TIPĂREȘTE

In ultima zi plina a sejurului petrecut la Arbanasi, petrecut teoretic, ca practic, in Arbanasi eram prezenti doar seara dupa ora 18.00, am zis sa dam o fuga si pana la Tryavna. Chiar daca fusesem cu o zi inainte, cu ocazia vizitei de la Dryanovo, foarte aproape de Tryavna, la doar 15 km, nu ne-a mai permis timpul sa ne abatem pana la Tryavna fiind aproape seara.

Asa ca am aplicat procedura deja invatata si aplicata cu succes in zilele anterioare: trezit, mic-dejun, urcat in masina si plecat in plimbare.

Am ales a merge la Tryavna, iesind pe drumul ce leaga Veliko Tarnovo de Gabrovo, adica, pe acelasi drum pe care ne intorsesemcu o zi inainte de la Dryanovo, numai ca imediat ce am iesit din Veliko Tarnovo, dupa vreo 4-5 km, in localitatea Debelets, am urmat drumul in stanga spre Kilifarevo, ajungand in localitatea Voneshta Voda (aprox. 20 km din Debelets). De aici a trebuit sa viram dreapta, spre Tryavna, drumul principal continuand spre Gurkovo.

Din Voneshtsa Voda, pana in Tryavna mai facand 20 km, drumul chiar daca nu mai era atat de bun, asfaltul mai avand si gropi din loc in loc, in schimb compensa prin frumusete, incepand sa urce, incetisor, in curbe mai largi sau mai stranse trecand si prin padure. Un drum frumos.

Tryavna se afla la o altitudine de 440 m, la poalele Muntilor Stara Planina si are vreo 10 000 de locuitori. Se pare ca regiunea a fost locuita inca de pe vremea tracilor, dar primul document de atestare este din secolul al XII-lea. Interesant este faptul ca in perioada dominatiei turcilor, acestia nu au ocupat si Tryavna, aici locuind doar bulgari.

In orasul vechi arhitectura este deosebita, specifica locului. Casele cu etaj cu ferestre arcuite din lemn si acoperisurile realizate nu din tigle, sindrila sau table ci din placi maricele de piatra, de ardezie, asezate frumos una peste alta precum tiglele. Deosebite tare aceste case.

Noi am tintit a ajunge in centrul vechi al orasului, asa ca am parcat masina intr-o parcare amenajata, chiar langa Primaria orasului, parcarea fiind contracost, parca 2 leva/ora. Tot acolo vis-à-vis de primarie se gaseste un centru de informare turistica.

Am parcat si am plecat pe jos, intrand pe strada Raykov, de unde se poate ajunge imediat in Piata Capitan Diado Nikola, care este strajuita de de emblematicul turn cu ceas.

Multumesc pe aceasta cale userului @Floria, care prin articolul postat despre Tryavna, m-a ajutat foarte tare in a selecta o parte din obiectivele de vizitat din zona, usurandu-mi mult munca de cautare pe net, a de gasire a informatiilor trebuincioase.

Nu am reusit sa vizitam Muzeul Casa Raykov, de pe strada care ii poarta numele, fiind inchisa (era pe 26 decembrie). Este casa in care s-a nascut Pencho Nikolo Raykov, primul chimist bulgar, casa adapostind o colectie etnografica. Mergand pe strada Raykov, am ajuns direct in Piata ublica Capitan Diado Nikola, care este singura piata conservata din perioada Renasterii Nationale a bulgarilor. Pe o latura a sa se gaseste turnul cu ceas datand din 1814 si avand 21metri inaltime, care functioneaza si astazi.

La intrarea in piata, venind dinspre strada Raykov, se afla pe dreapta muzeul Scoala Veche iar pe stanga Biserica Sf. Arhanghel Mihail, construita la sfarsitul sec. al XII-lea. Biserica este in intregime din piatra, doar o turla zvelta sparge suprematia a tot-puternicei pietre. Inclusiv acoperisul este realizat din deja cunoscutele placi de piatra, se pare cu scopul de a nu mai fi incendiata si distrusa in urma navalirilor turcesti. Are o arhitectura deosebita.

Am vizitat apoi Muzeul Scoala Veche, un alt simbol al Renasterii bulgare, datand din 1839, care ne-a impresionat atat prin arhitectura exterioara, patrunzand pe poarta intr-o curte interioara care este marginita pe toate laturile de aripile cladirii. Exista si o frumoasa fantana de piatra in curte.

Cladirea are parter si etaj, spatiile de la etaj, cu acces din curtea interioara adapostesc diferite expoziitii de pictura, sculptura in piatra si lemn, o expozitie foarte interesanta de ceasuri care functionau prin niste metode tare ingenioase unele, cum ar fi pendula gravitationala, dispusa pe un mecanism tip cremaliera si multe alte ceasuri si pendule vechi. Tot la etaj este amenajata si o mica sala de clasa organizata conform standardelor din vechime. In primul rand erau invataceii care se obisnuiau cu scrisul intai intr-o cutie de nisip, apoi in randurile urmatoare cei care deprindeau scrisul pe niste tablite abia apoi primeau hartie, toc/pana si cerneala pentru a scrie.

La parterul cladirii dar cu intrare direct din strada sunt amenajate diferite magazine cu tot soiul de obiecte si suveniruri.

Dupa vizitarea acestui muzeu nu am rezistat tentatiei de a face o pauza si a savura o cafea la nisip chiar langa muzeu, la o micuta cafenea care avea vreo 4-5 mese afara si tot pe atatea inauntru. Comparand cafeaua la nisip bauta la Veliko Tarnovo cu aceasta, parca mai buna a fost prima, dar nici aceasta nu a fost deloc rea, chiar buna, cu aroma ei inconfundabila.

De aici am trecut raul Dryanovska pe vechiul pod de piatra, imediat prin spatele turnului cu ceas, patrunzand pe sa ii zicem strada comerciala a Tryavnei, numita Slaveykov, pe aceasta strada aflandu-se Casa-muzeu Petko şi Pencho Slaveykov ce deţine o expoziţie a lucrarilor poetice a celor doi autori. Fiul, Pencho, fiind chiar nominalizat la premiile Nobel, dar a murind inainte de a avea sansa de a primi aceasta distinctie.

Strada Slaveykov, pe care este numai acces pietonal, are insirate pe o parte si pe alta case vechi tipice perioadei Renasterii, bine intretinute si transformate in pensiuni, pravalii sau restaurante.

Tot pe strada Slaveykov, la nr. 27A se gaseste muzeul, Casa Daskalov, construita in anul 1808. A apartinut lui Hristo Daskalov unul din instaritii locului.

Casa este un muzeu al sculpturii în lemn si a artei icoanelor pictate. Este singurul muzeu din Bulgaria dedicate sculpturii in lemn. Are o poveste tare interesanta in ceea ce priveste decorarea interioarelor sale. Astfel a tocmit 2 mesteri renumiti (de fapt mesterul si ucenicul sau) pentru ai sculpta tavenele a doua incaperi. Acestia au facut un pariu in ceea ce priveste care opera va rezulta mai frumoasa. Au lucrat 6 luni fara a vede fiecare ce a lucrat.

Au rezultat doua opera de arta remarcabile, dar surprinzator de asemanatoare, diferind doar prin detalii, elementele principale fiind aceleasi: in mijloc fiind soarele, care a dat si numele operelor: una numindu-se “Soare de mai” iar cealalta “Soare de iunie”.

Ce ne-a placut la fiecare muzeu vizitat, este faptul ca imediat ce plateam taxa care era de 2 leva/persoana, primeam si o mica prezentare a muzeului si a colectiilor ce le adapostea, scrisa in engleza sau in alta limba de circulatie, daca doresti. Dupa ce ne plimbam si vizitam muzeul respectiv, la plecare inapoiam si foile-ghid pe care le primisem spre ”luminare”. De mare ajutor, in lipsa unui ghid.

Ne-am mai plimbat pana la capatul acestei strazi care reuseste parca sa te transporte in trecut, am vazut si o frumoasa fantana numita “Fantana Iubirii”, aflata cam la capatul strazii, am admirat-o, fotografiat-o dar nu am putut bea si apa, din lipsa de... apa.

Dupa o plimbare care a durat cam vreo 2,5 ore, perioada in care ne-am hranit doar spiritual, fiind deja ora pranzului, am zis sa trecem si la lucruri fizice sa ne oprim sa si mancam. Bineinteles ca ne-am oprit, nici nu se putea altfel la… Starata Loza. Dar despre asta voi povesti separat la sectiunea aferenta pe AFA.

De plecat inapoi spre Veliko Taarnovo am ales de asta data, cealalta varianta continuand drumul pe care venisem, si mergand spre Dryanovo cale de 17 km si apoi cei 30 km deja cunoscuti, pe care ii facusem si cu o zi inainte de la Dryanovo pana la Veliko Tarnovo.

Drumul pe aceasta parte, plecand din Tryavna, mi s-a parut mult mai frumos, parca si mai bun asfaltul, serpuind prin padure si curbe destul de stranse. Ce e drept noaptea e mai complicat, ne prea fiind parapeti pe marginea soselei, spre rapa.

---

VIZUALIZĂRI: 3424 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI