Nu recomand hotel Drossos, dar recomand Santorini.

TIPĂREȘTE

Am stat la Hotel Drossos o saptamana impreuna cu sotia si fetita noastra de patru ani. Anticipand concluzia acestei postari, indic faptul ca NU RECOMANDAM acest hotel nimanui.

De cum am ajuns la hotel, intentiile celor de acolo au fost clare. Desi cu o seara inainte, pe www.booking.com, hotelul mai avea disponibile 4 camere, atunci cand am ajuns impreuna cu alte 2 familii, nicio camera nu era gata. Aceasta pentru ca romanul George (angajatul responsabil de grupurile de romani printre alte atributiuni) sa ne prezinte ofertele de turism ale hotelului. Mai mult, ni s-au oferit din partea casei calendare de perete cu Santorini, dar cele de anul trecut (2013-14) si nu actuale (2014-15) – semnificativ! Frumos ar fi fost sa fim cazati si apoi, pentru cine doreste, sa se faca prezentarea ofertelor.

Alte oferte ne-au fost facute seara de Seila, reprezentata companiei grecesti partenere a companiilor romanesti de turism. Aceste oferte s-au detasat si prin varietate, dar si prin tarifele excursiilor si programelor oferite. S-a mai discutat aici de diferentele de tarife dintre excursiile oferite de diferite companii. Ceea ce este clar este faptul ca, indiferent de companie, excursiile ating aceleasi obiective. De exemplu, excursia de baza la vulcan include ascensiune pe vulcan, inot la izvoarele sulfuroase si pauza de pranz pe insula Thirassia. Insa fiecare companie de turism foloseste propriile vase care ofera conditii diferite. Un exemplu semnificativ: am vazut doua vase pe care turistii stateau ca sardelele.

Seila ne-a invitat si la o seara greceasca. Termenul este ambiguu. In Santorini, numeroase restaurante organizeaza “seara greceasca”. In acest caz, cativa instrumentisti si un vocalist interpreteaza melodii grecesti mai vechi sau mai noi, cu adevarat populare sau compozitii proprii. Mai apar si doi-trei tineri care danseaza, iar la sfarsit se sparg farfurii. Mai demult, am participat la un restaurant in Atena, dar si pe un vas care facea croaziera insulelor din Marea Saronica, la o altfel de seara greceasca. Se cantau melodii populare din diferite zone ale Greciei si se executau dansuri din aceste zone. Cantaretii si dansatorii erau imbracati in port traditional si erau profesionisti. Este posibil ca seara greceasca a Seilei sa se incadreze in acest ultim caz.

Apropo de seara greceasca, George s-a oferit sa ne indrume, pe noi si pe inca o familie, la un restaurant din apropiere cu seara greceasca. Desi i-am spus ca putem ajunge pe jos, a insistat sa mergem cu taxiul recomandat de el. Pentru 1 kilometru ca sa ajungem la restaurantul de pe plaja, taximetristul ne-a luat 20 de euro!!! In plus, restaurantul, unde George pretinsese ca daduse telefon, nici nu organiza seara greceasca!!! A doua zi, am mers de-a lungul plajei si am gasit un restaurant care organiza seara greceasca si am facut rezervare. A fost o seara foarte antrenanta.

Noi am ales hotelul deoarece se recomanda a fi un hotel pentru familiile cu copii. Nu prea este asa. Terenul de joaca pentru copii este foarte mic si include doar doua aparate. Fetita noastra nu a fost atrasa de locul de joaca si, vreme de o saptamana, nici nu am vazut alt copil jucandu-se acolo.

Cea mica a facut alergie de la pisica ce bantuie prin receptie si mai ales prin locul unde sunt puse alimentele la micul dejun. L-am intrebat pe George unde este farmacia si ne-a spus ca este in satul vecin (Emporio pentru cine va avea nevoie), unde ajungem cu autobuzul. Sesizand problema, managerul hotelului - Yannis, i-a spus lui George sa ne duca la farmacie cu masina, ceea ce s-a si facut. Acesta a fost un gest frumos. A doua zi dimineata, pisica a venit iar la fetita noastra. Nu s-au obosit sa alunge pisica in acele doua ore, cat dura micul dejun. De altfel, nu mi se pare normal ca o pisica sa se plimbe printre alimente.

In ceea ce priveste indicatorii clasici de evaluare a hotelurilor, mentionam ca amplasarea hotelului este buna, la 200 metri de plaja si pe strada principala, in zona cu restaurante, magazine si agentii de turism.

Piscina interioara nu am vazut, dar cea exterioara este acceptabila: apa, sezlonguri, loc umbrit si atat. Sa nu va asteptati la bar!

Camera a fost destul de spatioasa si dotata cu mobilier minim, dar suficient. A fost linistita, nu zgomotoasa cum sunt cele de la strada. Punctul forte al camerei noastre a fost terasa care dadea in spate, deci linistita si izolata – loc ideal sa-ti planuiesti excursia de a doua zi sau sa bei o bere.

Marea dezamagire a fost baia. Perdeaua de la dus nu era in dreptul marginii “cazii”, ci in afara si deasupra acesteia. Consecinta fireasca era ca toata apa de pe perdea se scurgea pe podeaua baii si, in absenta oricarui obstacol, curgea in camera.

Curatenie in camera s-a facut rar si prost. Asternuturile s-au schimbat de cateva ori, iar prosoapele doar daca le aruncai pe jos.

Televizorul a fost mic, cu diagonala de vreo 25 cm, pe care puteai vedea vreo cinci canale. Imaginea, chiar si pe LCD-ul din receptie, nu cuprindea si marginile. Adica, la canalul de stiri, nu vedeai si coltul unde scrie ora.

Aerul conditionat, frigiderul si uscatorul de par au functionat bine. Seiful este vechi, cu cheie, si incastrat in zid.

Internetul wireless nu functiona nici in camera si nici la receptie. La receptie, era disponibil contra cost un calculator conectat la internet, in conditii de securitate pe care le banuiti.

In afara de consideratiile privitoare la hotel, putem spune ca Perissa ne-a placut. Mici probleme la plaja ar fi ca cenusa, care tine loc de nisip, este de culoare inchisa si se incinge foarte rau, iar, in mare, pasesti intai pe pietris si apoi pe stanca goala.

Am facut excursii frumoase, insa apusul de soare pe faleza calderei si vizita la fabrica de vinuri Santo sunt supraevaluate.

Pentru cei care au mai vazut apusuri pe mare (de exemplu la Cap Sunion), apusul vazut din Oia sau Fira nu este cu nimic deosebit.

In ceea ce priveste vizita la fabrica de vinuri Santo, scriu din perspectiva experientei mele, acumulata vizitand locuri similare. La Santo, a fost cel mai scurt si mai insipid tur de fabrica de vinuri din viata mea. La degustare, s-a remarcat grosolania personalului, mai preocupat de turistii chinezi. Din punct de vedere al eficientei economice, fireste ca turistii chinezi sunt de preferat. Nu stiu nimic din domeniu, nu fac turul si se multumesc cu un pahar de vin alb sau rosu. In plus, vin in autocare pline, stau putin si pleaca repede. Fiind disciplinati, 90% din ei lasa paharul gol tot pe tava de unde l-au luat, sa nu se oboseasca debarasorul.

In final, recomandam Santorini, dar nu si hotelul Drossos. Nu este cosmaresc (- :), dar nici de recomandat.

---

VIZUALIZĂRI: 2061 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI