Castelul si Gradina Botanica, Balcic (I)

TIPĂREȘTE

Bazarul

Microbuzul opreste in parcarea aferenta Castelului Balcic. Te intampina un oras alb, frumos si ideal pentru o vacanta la mare, fara arsita de la noi, deoarece inaltimea dealurilor care ii dau toata splendoarea si care fac reflexii argintii sub razele soarelui, o atenueaza. Fericire pentru mine, cum cobor, in fata ochilor mi se arata indicatorul turistic al hotelului in care sunt cazata. Urc ceva scari, dau roata la o serie de cladiri (hotelul este un complex cu mai multe cladiri) pana gasesc receptia, ma inregistrez, las bagajele si alaturi de prietena mea care ma insoteste, plecam in cautarea castelului. Refacem drumul pana in statia in care ne a lasat microbuzul si intrebam cum se ajunge la castel. Ni se explica “putin in fata si la dreapta”. Urmam drumul indicat si si descoperim aleea cu bazarul care duce la castelul din Balcic, portiune a strazii Daki Yordanov, strada pe care hotelul Naslada are o cale de acces si pe care se afla Castelul Reginei Maria. Pe aceasta alee, dupa ce se termina zona tonetelor si a magazinelor, incepe calea de acces catre castel. Pana se ajunge la bariera de taxare si acces in Gradina Botanica zona noua (cladita dupa 1955), se poate face shopping. In bazar sunt expuse multe si de toate, cu preturi cam pe la noi. Magnetii, dati ca souvenir au preturi intre 1-3 leva, farfuriutele decorative, in functie de diametru, intre 2-8 leva, etc

Cursul leva a oscilat la casele de schimb intre 0,350-0,380.

La comercianti, care stiu sa si rotunjeasca castigurile, 1 leva=2,5 lei

Restaurantele au oferta cu preturi tot cam ca pe la noi si isi declina oferta si in limba romana! Se plateste in unele locatii cu moneda de care dispui (lei, euro, leva), numai accesul la Castel si Gradina Botanica se face in leva. De admirat este faptul ca peste tot unde am umblat in Bulgaria, de la granita pana la Varna, preturile la acelasi bun sau serviciu sunt aceleasi!

Aleea de acces la intrarea in castel

Cam la jumatatea aleei pe care se afla bazarul, se afla zona de taxare a Castelului si Gradinii Botanice. Accesul in Gradina Botanica, imediat in stanga, costa 5 leva, iar in castel se plateste in incinta lui, inca 5 leva, fara ghid (cu ghid 30 leva). De la zona de taxare pana la portalul Arcului de triumf, si pe o parte si pe cealalta se afla ziduri subtiri, zvelte, din piatra cu arcade si cladiri anexe sau administrative care apartin de castel. Astfel pe stanga pana la poarta castelului se gasesc spatii expozitionale si anexe ale Universitatii din Sofia care administreaza Gradina Botanica. Pe dreapta se gasec umbrare cu dotari de relache si casa lui Jules Jannin, arhitectul peisagist al domeniului regal Balcic.

Casa este inconjurata de o gradina (Gradina Karanfil). Vila i a fost daruita lui Jannin de Regina Maria, in semn de recunostinta ca i a indeplnit visul de la marginea marii, amenajarea gradinilor si a castelului regal. Aici va locui dupa razboi, un nepot al arhitectului, Iordan Tacev (pasionat colectionar si iubitor al vechiului Balcic).

Aflat in fata portii castelui ai doua posibilitati de a intra pe domeniul sau.

Resedinta de vara a familiei regale a Romaniei, in perioada anilor 1920-1940, s-a aflat in localitatea Balcic, la malul Marii Negre, in Bulgaria (Cadrilaterul a fost pamant romanesc intre anii 1913-1940)

Regina Maria a Romaniei si a inconjurat resedinta preferata cu o celebra gradina botanica, unicat in Europa Centrala si de Est, prin colectia de cactusi si de trandafiri.

Marie Alexandra Victoria, scunoscuta sub numele de Regina Maria a Romaniei, s-a nascut la 29 octombrie 1875, la Eastwell Park, in Marea Britanie, ca fiica principelui Alfred al Marii Britanii, principe de Saxa-Cobur-Gotha si duce de Edinburg, si a ducesei Maria Alexandrovna a Rusiei.

Regina Maria, nepoata Reginei Victoria a Marii Britanii, s-a logodit la 16 ani cu printul Ferdinand de Hohenzollern, mostenitor al tronului Romaniei, iar casatoria a avut loc la 29 decembrie 1892.

Dupa a doua vizita la Balcic (anul 1924), in anul 1925 Regina Maria se hotaraste sa incepa constructia castelului.

VA URMA

---

VIZUALIZĂRI: 3924 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI