Langa Izvorul Dunarii, intr-o casa de oaspeti

TIPĂREȘTE

Minunat acest Donaueschingen, un orasel... idilic, lipsit de zgomot, de strident, de tumult si urat; ca intr-o poveste mi s-a parut.

Am decis sa innoptam aproape de Izvorul Dunarii si am rezervat o camera tripla la hotel - restaurant zum Hrischen. Era pe inserat. Normal (ca doar ne aflam in Germania), nu era tipenie pe strada.

GPS-ul ne-a dus la marele fix, pe stradute serpuite, ba urcand ba coborand, printre casute aranjate, frumos aliniate, cu multe flori la ferestre, pana in curtea hotelului. In curte, doi copii bateau mingea domol si cu atentie (mare minune) printre vreo 3 masini parcate. Liniste si pace.

Primim o camera de la ultimul etaj, ok avand in vedere faptul ca exista lift. Privelistea minunata, camera perfecta. Pat matrimonial si pat simplu, spatiu o gramada de jur imprejur, baia imensa cu aerisire naturala si tv cu o gramada de programe printre care am gasit si tvr international. Curat, fara praf si mirosuri.

Am intrebat proprietarul hotelului despre Izvorul Dunarii si dupa ce ne-am satisfacut curiozitatea vis-a-vis de aceasta am cautat un restaurant sa servim cina. Surpriza, n-am gasit nimic deschis (vorbesc de partea unde se afla Izvorul Dunarii precum si hotelul nostru), afara de vreo 3 cafenele si cam tot atatea pub-uri in care se inghesuiau sa intre niste tineri, asa ca ne-am intors la hotelul nostru.

Restaurantul hotelului plin ochi; a trebuit sa asteptam un pic pana s-a eliberat o masa. Stand noi si uitandu-ne in jur si punand cap la cap ce vedeam cu ceea ce mai vazusem si prin alte restaurante din Germania, am constatat urmatoarele: nemtii astia nu asculta muzica in localuri. Cel putin nu in alea de servit masa. Era veselie nevoie mare, se hlilizeau, ba chiar vorbeau tare, dar datorita faptului ca nu se auzea si muzica si nu trebuia sa se vorbeasca atat de tare incat sa se acopere ceva decibeli, galagia produsa doar de vocile umane nu parea stridenta si obositoare. Probabil ca muzica se asculta doar prin cluburi si baruri, nu stiu pentru ca nu am fost. S-a eliberat in sfarsit o masa, ne-am asezat si am fost serviti rapid. Mancare foarte buna, berea de asemenea, portiile imense. A doua zi dimineata, micul dejun foarte bun, gen bufet suedez.

Daca va prinde noapte prin zona si nu aveti rezervat nimic, sau pur si simplu doriti sa zaboviti la Izvorul Dunarii, va recomand acest hotel; eu l-am vazut mai mult ca pe o casa de oaspeti, un han, ceva traditional.

M-am simtit foarte bine in aceasta locatie intima si draguta, mult mai pe gustul meu decat un hotel obisnuit, rece si impersonal.

Ma gandeam ca ar fi foarte potrivita aceasta locatie pentru... luna de miere. Aviz proaspetilor casatoriti!

---

VIZUALIZĂRI: 2262 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI