O dupa-amiaza in Reus.

TIPĂREȘTE

Intr-o dimineata de august a anului trecut ma aflam in Barcelona, in vizita la rudele mele. Citisem cu ceva timp inainte biografia marelui arhitect Gaudi pe minunata enciclopedie online Wikipedia si stiam ca orasul sau natal este Reus.

Asa ca m-am decis sa parcurgem si noi drumul marelui artist catalan, insa in sens invers, pentru a junge in orasul in care s-a nascut Antoni Gaudi. Am luat metroul (1,40 euro/calatoria) pana la gara Barcelona Sants si de acolo, cu trenul Catalunya Express (un bilet dus-intors m-a costat 14,35 euro), care de obicei opreste la peronul 9 (sau 10) al imensei gari subterane. Reus se afla la aproximativ 110 km de Barcelona, iar cu trenul regional aceasta distanta se parcurge cam intr-o ora si douazeci de minute, spun cam deoarece spaniolii sunt cam ca noi cand vine vorba de punctualitatea trenurilor.

Reus este capitala regiunii Baix Camp (in traducere Campul de Jos), din prinvincia Tarragona, aflata in sudul Catalunyei.

Am ajuns acolo in jurul orei 11:30 si am coborat pe o straduta ingusta spre piata primariei, Placa del Mercadal.

Era o zi torida de vara, cu temperaturi de 36 de grade, asa ca ne-am oprit la un restaurant din acea piata pentru a manca ceva si mai ales, pentru a bea o Estrella rece.

In Placa del Mercadal se afla si Gaudi Centre, un fel de muzeu ce adaposteste obiecte ce i-au apartinut lui Gaudi dar si replici ale operelor sale din Barcelona si din alte orase ale Spaniei, iar la parter se afla un de birou de infromare turistica, un magazin de suveniruri si de instrumente muzicale. Cam asta e singura cladire din Reus care aduce aminte de viata celui care a fost Antoni Gaudi (am aflat ulterior ca de fapt casa parinteasca a arhitectului se afla in Riudoms, un orasel aflat de 5 km de Reus).

Reus este un orasel catalan tipic, cu cladiri care poarta patina vremurilor trecute si strazi inguste si curate.

Centrul orasului aduce intrucatva cu Barri Gotic din Barcelona. Totul este foarte bine conservat iar turistii nu lipsesc nici ei, peste tot intalnesti englezi, americani, francezi, nemti care vin sa se plimbe, sa vada, sa cumpere (toate magazinele de haine gen Zara, Mango, Bershka, Desigual sunt rezente in centrul vechi al batranului Reus).

Orasul in sine este unul destul de cosmopolit, din ce am vazut noi sunt destul de multi imigranti in Reus, multi dintre acestia fiind romani veniti la munca in peninsula iberica.

Dupa un pranz delicios, (eu am optat pentru un gazpacho andaluz - supa rece, o friptura de vitel in sos de vin si o crema catalana - nu e foarte diferita de crema noastra de zahar ars -toate stropite cu vin rosu si apa plata) dar cam scump, ne-a costat cam 20 de euro de fiecare, ne-am continuat plimbarea.

Am trecut pe langa biserica Sant Pere (Sf. Petru) o capodopera a stilului gotic de ev mediu tarziu si pe langa Placa de Prim, o minunata piata cu specific meridional.

Am luat-o in partea stanga pe Carrer de Sant Llorenc (Str. Sf. Laurentiu) si am iesit pe Passeig de Prim, o promenada gen Rambla, dar mult mai putin populata decat principala artera comeciala a Barcelonei.

Am admirat cladirile vechi dar bine intretinute ale orasului din sudul Catalunyei (107.000 de locuitori conform unei estimari din 2009, Wikipedia) dar si blocurile noi care sunt mult mai curate si mai pline de viata decat marea de gri din scumpa noastra capitala.

Am parasit tihnitul Reus pe la sase dupa-amiaza dupa o jumatate de zi de plimbare, relaxare si voie buna, dar si cu regretul de nu putea vedea casa parinteasca a lui Antoni Gaudi.

Data viitoare sper sa merg si in Riudoms pentru a vedea locul unde a vazut lumina zilei unul din marii artisti ai Europei -Antoni Gaudi.

---

VIZUALIZĂRI: 4601 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI