Bhaktapur - un muzeu în aer liber

TIPĂREȘTE

Bhaktapur a fost primul din cele trei orașe regale pe care le-am vizitat în Nepal. Am ajuns acolo cu autocarul, plecând din Nagarkot - stațiunea montană care ne găzduise în prima noapte în Nepal, la Hotel Himalayan Villa. După două popasuri importante (primul pentru vizitarea unui sat autentic nepalez din apropiere și al doilea la Brahma Kumaris - sediul local al unei organizații spirituale internaționale), iată-ne bătând la poarta celui mai mic oraș din Nepal - Bhaktapur. Cu o suprafață de numai 6,89 km² și o populație de aprox. 80.000 de locuitori, Bhaktapur este totuși o mare aglomerare urbană.  

Istoria orașului este atât de lungă și atât de complicată (cu dinastii, cu prinți rivali care revendică domnia, cu lupte și împărțiri de teritorii) încât nu sunt deloc tentată să intru în amănunte. E suficient să spun că Bhaktapur, oraș din capătul estic al Văii Kathmandu din Nepal, situat la aprox. 13 km de capitala Kathmandu, a fost fondat de Ananda Deva prin sec. XII și că de atunci și până în anul 1482, când Nepalul a fost împărțit în trei regate independente, Bhaktapur a fost capitală.  

Deoarece Bhaktapur se afla pe drumul comercial care ducea spre Tibet, beneficiind și de o poziție geografică favorabilă ceea ce făcea ca așezarea să fie mai ușor de apărat în cazul unei invazii, Ananda Deva a înființat o curte regală în partea centrală a orașului pe care l-a declarat noua capitală a Nepalului. Legendele spun că Zeița Annapurna l-a îndemnat pe Ananda Deva să întemeieze Bhaktapur. Se crede că această zeiță protejează orașul și pe toți locuitorii săi de spiritele rele și de orice pericol. De aceea în oraș veți descoperi multe altare închinate ei. La scurt timp după moartea lui Ananda Deva, prin Ari Malla, în Bhaktapur a apărut o nouă casă regală.  

Dinastia Malla este considerată o perioadă de aur pentru Bhaktapur. Deși bogat și puternic, după anexarea sa la noul regat, Bhaktapur a rămas izolat de celelalte părți ale Nepalului, ceea ce a dus la stagnarea dezvoltării economice și a artelor sale. Cutremurul din 1934 a accentuat și mai mult această stare. Economia și infrastructura din Bhaktapur s-au îmbunătățit abia din anii ‘80, în mare parte datorită turismului și a ajutorului oferit de Germania de Vest ca parte a Proiectului de Dezvoltare Bhaktapur.  

Bhaktapur este acum una dintre cele mai vizitate destinații turistice din Nepal, orașul atrăgând anual sute de mii de turiști. Templul cu cinci acoperișuri finalizat în 1702, cea mai faimoasă construcție din Bhaktapur, împreună cu fostul palat regal, sunt mari atracții pentru vizitatori.  

Bhaktapur mai este numit și Capitala Muzicii și Dansului datorită existenței în Nepal a peste 200 de dansuri tradiționale, unele fiind mascate, precum și a festivalurilor sale pline de culoare. În afară de Capitala Muzicii și Dansului, Bhaktapur este denumit și Bijuteria Culturală a Nepalului, Muzeu în aer liber, Orașul Culturii, Moștenirea Vie, Orașul Adoratorilor. Ținând cont că ești înconjurat de numeroase temple și altare religioase, de palate și de case tradiționale, pentru că ai impresia că te afli în vremuri de mult apuse, eu l-aș numi mai curând Muzeu în aer liber. Se spune că Bhaktapur are o densitate de temple istorice mai mare chiar și decât Patan sau Kathmandu. Bhaktapur a fost înscris pe Lista Patrimoniului mondial UNESCO în 1979. Aveam deci, toate motivele pentru a-l vizita și noi.

Din păcate, orașul a fost grav afectat de seismul cu magnitudinea de 7,9 grade pe scara Richter din 25 aprilie 2015, al cărui epicentru a fost la aprox. 90 km nord-vest de Bhaktapur. Multe construcții și temple istorice, inclusiv unele din Piața Bhaktapur Durbar, slăbite în urma cutremurelor anterioare, s-au prăbușit atunci.  

Autocarul ne-a lăsat în apropiere de Tourist Informațion & Service Center. Ghidul local a plecat să procure biletele de intrare (aveam toate intrarile la obiective deja plătite), iar noi ne-am grăbit spre toalete - multe, bine îngrijite, aflate la demisolul clădirii.

În legătură cu taxa de intrare trebuie să spun că pentru vizitatorii străini aceasta este de 15 dolari sau de 1300 rupii nepaleze. Fiecare primește un ecuson, de fapt un bilet mare de hârtie colorată, cu șnur. Ghidul local ni le-a înmânat și ne-a rugat să ni le punem pentru identificare, dar nu a existat nici un fel de control la intrare.  

Trebuie știut că - ajuns în Bhaktapur - pentru a vizita Piața Bhaktapur Durbar, liniștită și prăfuită, nu există altă modalitate decât deplasarea cu propriile-ți picioare. În interiorul pieței nu este permis accesul nici unui mijloc de locomoție - ricșe, tuk-tuk-uri, taxiuri. Pentru unii poate un inconvenient, pentru majoritatea posibilitatea de a vizita zona în liniște și fără a inspira praful stârnit.

Am făcut și noi un tur pietonal în grup, după care am pornit individual să vizităm sau să facem mici cumpărături în Piața Bhaktapur Durbar inclusă în Patrimoniul mondial UNESCO. Până la intrare am privit cu surprindere mulțimea de movile de orez expus la soare chiar în inima orașului, pe ceea ce ar fi putut fi trotuar și pe sărmanii supraveghetori desculți sau cu papuci, răscolind movilele de orez cu sapa.

De o parte și de alta a drumului, în apropiere de intrarea în Piața Bhaktapur Durbar, sunt multe tarabe cu suveniruri ieftine, lucruri de nimic, precum și mulți vânzători ambulanți care te îndeamnă să le cumperi marfa, în principal bijuterii ieftine.

Cele mai vizitate locuri din Bhaktapur sunt cele patru piețe ale orașului, trei dintre ele fiind situate în centru, foarte apropiate una de cealaltă. Aproape că dai din una în alta. Piața Bhaktapur Durbar, cu fostul complex al palatului regal și diversele temple din preajma sa, a fost cea în care am petrecut cel mai mult timp. Deși Piața Durbar a suferit serioase daune la cutremurele din 1934 și 2015, multe dintre monumentele ruinate au fost reconstruite. Piața Taumadhi găzduiește templul Nyatapola, frumoasa pagodă cu cinci etaje comandată în 1702 de regele Bhupatindra Malla, închinată zeității personale a cuplului regal. Este cel mai înalt templu cu pagodă din țară și are ușile și ferestrele încărcate de sculpturi reprezentând divinități. Nu departe se înalță, pe trei etaje, un alt templu care a fost distrus la cutremurul din 1934, dar a fost ulterior refăcut. Piața Dattatraya are și ea un templu în stil pagodă, tot de trei etaje. La intrare are sculpturi mari reprezentând zeități și luptători.  

Piața Bhaktapur Durbar este un complex de clădiri - pagode, temple și palate - cele mai multe construite din lemn, cu o deosebită măiestrie. Palatul regal de aici a găzduit regii Malla ai Nepalului în sec. XIV-XV, apoi pe regii Regatului Bhaktapur din sec. XV până spre sfârșitul sec. XVIII (în 1769) când regatul a fost cucerit. Piața Bhaktapur Durbar este una dintre cele trei piețe regale din Valea Kathmandu - Nepal protejate de UNESCO. Cu cele 99 de curți ale sale (astăzi se mai păstrează doar 15), cu mai mult de 50 de pagode, temple și palate frumoase, această piață a fost considerată cea mai mare și cea mai importantă la timpul său. Multe clădiri și curți au dispărut din cauza cutremurelor (în special cele din 1833 și 1934, dar și a marelui cutremur care a avut loc în Nepal, la 25 aprilie 2015). Doar câteva dintre clădirile deteriorate au fost restaurate. Unele sunt în curs de restaurare, de aceea le vom descoperi îmbrăcate în schele și cu movile de moloz pe lângă ele.

Ce mi-a plăcut cel mai mult?

Poarta de Aur servește drept intrare în curțile interioare ale fostului palat regal. Este magnifică. Nu o poți descrie chiar dacă stai ore întregi în fața ei admirând-o. Trebuie să mergi acolo, să o vezi și să-ți faci propria impresie. Sau, poate, până atunci, să privești fotografiile atașate de mine. Cu siguranță vei fi uimit de frumusețea ei, de meticulozitatea cu care a fost lucrată și de multitudinea de simboluri care o alcătuiesc (în special reprezentări de zeități și de animale).  

Deși a existat un proiect încă din 1646 și chiar au fost aduși doi aurari din Lalitpur pentru această lucrare, se pare că din cauză că nu exista aurul necesar, realizarea proiectului a fost amânată până în 1751 când - timp de trei ani - Subhākara, Karunākara și Ratikara (descendenții celor doi aurari care între timp au murit), primind fondurile necesare de la Ranajit Malla, au realizat Poarta de Aur, una dintre cele mai importante opere de artă nepaleză. Așezată lângă Palatul cu 55 de ferestre, probabil cea mai remarcabilă contribuție artistică a dinastiei Malla, Poarta de Aur - această adevărată bijuterie - duce nu numai la Palatul regal, ci și la altarul Taleju Bhawani - zeița protectoare a orașului, templul fiind amplasat în curtea palatului.  

Tot prin această poartă se ajunge la Fântâna de Aur din curtea interioară a palatului regal. Chiar și fără strălucirea de odinioară, această fântână este foarte admirată pentru scenele elaborate și marea varietate de creaturi, în mare parte acvatice, reprezentate pe ambele părți ale gurii de curgere a apei.

Întreaga Vale Kathmandu, inclusiv Bhaktapur, este cunoscută pentru sistemul său de alimentare cu apă, sistem care furniza orașului apa adusă de pe dealurile din jur. Fântânile sunt sculptate în piatră luând forma unor creaturi mitice hinduse sau budiste. În prezent sunt cel puțin 104 astfel de fântâni - mai mari sau mai mici - răspândite în toate cartierele orașului. Ele au și o semnificație religioasă, de aceea erau construite nu numai de regi, pentru ei, ci și de oamenii de rând, pentru ei. Multe dintre cele care existau cândva, astăzi nu mai există, gurile de scurgere nemaifiind funcționale, iar canalele de alimentare pierzându-se în timp.  

Palatul Nhēkanjhya Lyākū - Palatul cu geam de sticlă are o poveste aparte. O fereastră cu zăbrele avea un geam de sticlă fixat în ea. Fereastra care nu mai există astăzi, a fost plasată de Bhupatindra Malla pentru a expune un geam de sticlă pe care l-a primit cadou de la un împărat mogul. Sticla era extrem de rară și deci foarte scumpă în Nepal, până în prima jumătate a sec. XX, iar geamul de sticlă a fost păstrat de Bhupatindra Malla pentru a-l expune localnicilor. Această fereastră a fost considerată adesea ca fiind prima utilizare a geamului de sticlă la o fereastră în Nepal. Din păcate, atât geamul, cât și fereastra în sine s-au pierdut la cutremurul din 1934 care a distrus palatul.

Palatul cu 55 de ferestre - este singurul palat din piață a cărui fațadă a fost doar puțin modificată de la finalizarea sa în 1708. A fost comandat de Bhupatindra Malla după ce un cutremur a distrus vechiul palat regal. Cu toate că în sec. XIX-XX a găzduit birouri guvernamentale, secții de poliție și oficii poștale, Palatul cu 55 de ferestre încă păstrează unele dintre cele mai bine conservate picturi murale din dinastia Malla.  

În Piața Bhaktapur Durbar se află multe alte monumente care ar trebui menționate, între acestea Galeria Națională de Artă, unul dintre primele muzee din Nepal.  

Trebuie menționat că numele generic 'Piața Durbar' desemnează piețele tuturor palatelor regale din dinastia Malla, astfel încât vom descoperi câte una și în celelalte orașe imperiale din Nepal - Piața Patan Durbar și Piața Kathmandu Durbar. Cea din Bhaktapur a fost considerată cea mai mare dintre toate în perioada sa de glorie. Atunci avea 99 de curți (din care astăzi mai dăinuie 15), numeroase temple și altare religioase, palate și porți, statui și multe alte decorațiuni care au dispărut.  

Mai adaug faptul că aici, în vechiul oraș Bhaktapur, am servit și masa de prânz. Ghidul local a fost cel care ne-a propus New Watshala Garden Restaurant - Durbar Square Bhaktapur un local sigur, igienic și cu preparate bune. După servirea mesei fiecare și-a petrecut timpul așa cum a dorit. Eu, bineînțeles, am mai dat un ocol pieței ocazie cu care în fața Muzeului Național de Artă am asistat la o inedită paradă. Tineri sportivi, în echipament specific sportului practicat, însoțiți de bătăi ritmice și zgomotoase de tobe, defilau cu steaguri, etalându-și cu mândrie trofeele și diplomele câștigate la competiții.  

După ceva timp petrecut printre tarabe și 13 km de drum cu autocarul, iată-ne din nou în capitala țării, unde urma să fim cazați trei nopți la Hotel Landmark - Kathnamdu. De aici, în următoarea zi, în zori, am plecat iarăși spre aeroport de unde, un avion de mici dimensiuni al companiei Shree Airlines avea să ne poarte peste falnicul lanț muntos Himalaya cu cel mai înalt vârf de pe glob - Everestul, în ceea ce oficial se numește “Experience Everest” .

---

VIZUALIZĂRI: 218 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI