ARTICOL ÎNCĂRCAT ÎN: 10.06.2024
--- F ---
GR. VÂRSTĂ: 50-60 ani
DIN: București
ÎNSCRIS: 12.03.11
STATUS: APOLLO
DATE SEJUR
MAY-2024
DURATA: 8 zile
Cuplu

GRAD SATISFACȚIE
CADRUL NATURAL:
80.00%
Mai degrabă mulțumit
DISTRACŢ. / RELAXARE:
80.00%
Mai degrabă mulțumit

NOTARE MEDIE REZULTATĂ
80.00%

AUTORUL ar RECOMANDA
această destinaţie unui prieten sau cunoscut
TIMP CITIRE: 14 MIN

Cu charter în Antalya – oare a meritat?

TIPĂREȘTE URM de aici

O decizie luată din scurt: o săptămână în Antalya în continuarea vacanţei din Egipt şi, totodată, o premieră pentru noi – prima dată cu un zbor charter în Turcia, după experienţa din urmă cu zece ani, când am ajuns în Antalya tot pe calea aerului, însă cu zbor de linie cu Turkish şi cu escală la Istanbul.

Singura variantă disponibilă pentru noi, fără riscuri şi emoţii legate de posibile întârzieri, modificări ale orarului de zbor, era să plecăm duminica, chiar dacă din Egipt urma să ne întoarcem sâmbătă la prânz. Fiind abia la început de sezon şi înainte de începerea vacanţelor şcolare, curse erau mai puţine, doar una în ziua dorită de noi, aşa că alegerea a fost tare simplă :D. Urma să zburăm cu o companie relativ nouă pe piaţă, FlyLili, despre care aveam doar o impresie OK de anul trecut de la un amic mulţumit, iar după ce am rezervat şi plătit am aflat despre experienţa catastrofală a altui amic de dinainte de Paşti, care încă se mai ceartă cu ei solicitând despăgubiri. Dacă aflam în timp util povestea asta, sigur nu-i mai alegeam :D, dar, din fericire, în cazul nostru, cu toate neplăcerile întâmpinate, nu a fost dracul atât de negru.

Un alt element de noutate l-a constituit aeroportul pe care opera charterul, respectiv Aurel Vlaicu din Băneasa, de pe care nu mai zburasem din 2011 şi aproape că nu-mi mai aminteam multe de atunci. M-am încurajat singură imaginându-mi că sigur a fost modernizat în cei 13 ani scurşi de atunci, că va fi mai puţin aglomerat decât cel din Otopeni, că vom ajunge mai uşor şi vom plăti mai puţini bani la taxi etc. Aiurea! A fost ca o întoarcere în timp, parcă totul era făcut la mişto şi am făcut permanent haz de necaz pentru a nu mă enerva inutil cu lucruri pe care nu le pot schimba.

Orarul de zbor anunţat la momentul rezervării, cu menţiunea că poate suferi modificări, era unul avantajos: la plecare, Bucureşti – Antalya 07.00-08.45, iar la întoarcere, Antalya – Bucureşti 16.00-18.00, câştigând prima zi şi plecând la o oră rezonabilă în ultima zi. După nici o săptămână, am fost anunţată de prima schimbare a orei zborului de întoarcere: 15.45 în loc de 16.00, neimportantă, pe aeroportul din Antalya constatând că s-a revenit la orarul iniţial, dar măcar dacă ar fi fost respectat şi acela ☹

Chiar dacă am decolat de pe un aeroport absolut pustiu, la propriu, am fost chemaţi cu TREI ore înainte de zbor, o aberaţie greu de înţeles, în condiţiile în care zborul nostru era SINGURUL afişat. Ne-am conformat şi am ajuns la Băneasa cu trei ore şi cinci minute înainte. Există un singur terminal atât pentru plecări, cât şi pentru sosiri. Obişnuită cu nebunia generală de pe Otopeni, aici totul mi s-a părut prea mic, prea ca la ţară =))

La acea oră foarte matinală am găsit o mare de oameni în unica sală de aşteptare. Cu greu am reuşit să găsesc un scaun liber pentru soţul meu, pentru mine nu ar mai fi fost posibil decât în cazul în care, cu scandalul de rigoare, le-aş fi trezit unora copiii culcaţi pe câte două trei locuri, însă, după atâtea necazuri şi probleme, îmi propusesem să fiu zen în această vacanţă, aşa că i-am lăsat în nesimţirea lor, chiar dacă ăsta era doar începutul.

Ies afară să fumez o ţigară, ocazie cu care întreb o angajată de la pază în legătură cu existenţa unui loc de fumat după check in, aflu că ar fi existat cândva, dar a fost desfiinţat şi n-am de treabă şi întreb dacă există acolo şi un salon VIP, că la Otopeni sunt două. Tipa se uită ciudat la mine, iar doi pasageri care auziseră discuţia izbucnesc brusc în râs. Am înţeles ideea şi nu am mai comentat.

Revin în interiorul terminalului şi constat că o mare parte din cei aflaţi pe scaune se aşezaseră deja într-o grămadă (dez) ordonată în zona ghişeelor de check in, încă nedeschise. Soţul îmi sugerează să ne aşezăm şi noi la rând, oare care rând? Şi de ce? , de parcă s-ar fi terminat locurile la avion :D. Mă aşez doar eu la coadă împreună cu cele două bagaje de cală. Pe partea stângă începe să se formeze un nou rând, cel al PRIORITARILOR, care tot creştea şi creştea ☹ aşa că dacă iniţial eram, cam a o suta la coadă, înainte de deschiderea ghişeelor, m-am trezit a o sută cincizecea cred ☹. Stupid şi frustrant, totodată.

Mereu au fost asemenea abuzuri, dar de data asta aveau legea de partea lor, o lege suficient de ambiguă pentru a fi interpretată după urechea fiecăruia :D şi în propriul interes sfidându-i pe toţi ceilalţi. Îmi asum riscul de a fi înjurată de toată această categorie, care are numai drepturi peste tot, nu-mi pasă, însă poate îmi explică şi mie cineva de ce este nevoie de minim 5-6 până la 9 adulţi tineri şi perfect sănătoşi şi voioşi care să „însoţească” un minor sub 5 ani, TOŢI băgându-se în faţa celorlalţi ☹

Toate aceste ore interminabile de aşteptare, în picioare, înainte de check in m-au făcut să regret că nu am mers cu propria maşină, caz în care, chiar dacă aveam de aşteptat prin vămi, măcar stăteam jos, că nu-mi lua nimeni locul de la volan :D.

De parcă toate astea nu ar fi fost suficiente, proasta organizare a contribuit la sporirea disconfortului. Deşi fusesem chemaţi cu trei ore înainte pe un aeroport de pe care urma să decoleze un SINGUR avion în următoarele ore bune, ghişeele de check in s-au deschis cu mai puţin de o oră şi jumătate înainte de decolare ☹.

Aeroportul din Băneasa dispune de un număr impresionant de fix 4 (PATRU) ghişee :D. Evident, din cele patru au fost deschise doar trei, apoi au rămas doar două, la care oricum funcţionarii respectivi se mişcau mai mult în reluare. Deh... ora sosirii la serviciu fusese prea matinală şi pentru ei şi nu se treziseră de tot. Cu cinci minute înainte de ora planificată pentru decolare am reuşit şi noi să predăm bagajele, să primim cărţile de îmbarcare şi ne-am grăbit spre controlul paşapoartelor şi cel de securitate. După noi mai erau aproximativ treizeci de pasageri la coada de la check in,  care nu aveau nici copii mici, nici nu însoţeau minorii prietenilor şi nici nu dăduseră din coate pentru a avansa mai repede.

La controlul documentelor din două aparate funcţiona doar unul :D, dar a mers repede, pentru că „grădiniţa” deja trecuse demult, controlul de securitate s-a desfăşurat rapid, fără probleme şi am ajuns şi la porţile de îmbarcare, care erau doar trei sau maxim patru dacă nu greşesc. Era deja ora 7.00. Am mai avut timp doar pentru o vizită fulger la toaletă şi m-am grăbit spre autobuz. Am apucat să văd un chioşc modest de unde nu am mai apucat nici să cumpăr câte o sticlă de apă.

Autobuzul ne-a plimbat ceva până să ajungem la locul unde era parcat avionul, un avion măricel, spre surpriza mea neinscripţionat. Cam ciudat, dar în acel moment nu-mi doream decât să decolăm mai repede şi să ajungem la destinaţia dorită. Am zburat cu un Airbus A321-200, vechiuţ, dar în stare încă bună.  Încă nu îmi este prea clar al cui era de fapt avionul cu care am zburat, dar nici nu mai contează. Pe instrucţiunile de zbor aflate în spătarul scaunului din faţa mea scria SpringJet, în timp ce pe eşarfele purtate la gât de către însoţitoarele de bord scria HiFly, iar pe biletele noastre scria FlyLili. Nebuloasă totală 😵‍💫

Majoritatea pasagerilor se îmbarcaseră, oricum eram deja în întârziere, dar ce mai conta, eu nu-mi doream în acel moment decât să mă aşez pe scaun, deoarece nu-mi mai simţeam picioarele de durere şi de oboseală după cele trei ore de aşteptare în picioare. Dar nici aici nu am avut noroc, găsindu-ne locurile ocupate de o tipă cu fata ei, de peste 5 ani, eu cred că avea cel puţin 7, dar se îmbacase cu prioritate deh... Culmea este că aveau bilete vreo două rânduri mai în faţă, dar i-o fi plăcut locul meu de la geam. I-am explicat cât am putut de calm că stă pe locul meu şi că nu intenţionez să i-l cedez sub nicio formă. Soţul mă ruga doar să nu fac scandal, văzându-mă gata să explodez de nervi şi după toată oboseala acumulată. Tipa m-a ignorat total întorcând capul ostentativ spre geam. A urmat un foarte imperativ „VALEA, ACUM!” , tot fără rezultat, după care am contactat însoţitoarea de bord, arătându-i biletul şi cerându-i să rezolve problema. Surprize, surprize... personalul de zbor NU vorbea deloc româneşte. Hmmm... nicio problemă pentru mine, am trecut instantaneu pe engleză şi s-a rezolvat imediat, în pofida protestelor stupide ale individei care tot bânguia cum că fata ei vrea să stea la geam neapărat şi privirilor de-a dreptul criminale pe care mi le-a aruncat la plecare. Pot fi acuzată de insensibilitate şi de lipsă totală de empatie pentru că am răpit unui copil plăcerea de a sta la geam, aşa este, însă eu aş fi fost chiar proastă dacă îi cedam locul meu, cât timp propriul ei tată se lăfăia pe un loc la fereastră două rânduri mai în faţă durându-l fix în partea dorsală de dorinţele fiicei lui şi nu a renunţat nici după toată agitaţia creată.

Cu o întârziere de treizeci şi cinci de minute am reuşit să decolăm şi noi.

Zborul a fost OK, am adormit imediat după decolare, o performanţă pentru mine şi semn al oboselii acumulate, dar şi pentru oricine în acel concert greu de suportat şi m-am trezit când trebuia să fixăm centurile înainte de aterizare. M-am temut de eventualele turbulenţe de deasupra Antalyei, despre care tot auzisem, însă nu a fost deloc cazul. Aterizarea a fost puţin cam bruscă, dar OK. Am aterizat la ora 9.20 după un zbor scurt de o oră şi patruzeci şi cinci de minute, fără a se fi recuperat ceva din întârzierea de la plecare.

În Antalya formalităţile au fost cele obişnuite pe un aeroport internaţional, recuperarea bagajelor nu a durat prea mult, am intrat şi în magazinele Duty Free, dar fără a cumpăra ceva, iar după control am ieşit din aeroport în căutarea reprezentantului touroperatorului. L-am găsit, m-a găsit şi el pe mine în sistem şi mi-a indicat numărul microbuzului de transfer, însă nu şi locul acestuia în imensa parcare din spate, dar într-un final l-am nimerit. Ne-am răcorit cu câte o sticlă de apă foarte rece oferită de către şofer contra sumei de 1 euro bucata, dar tare bine ne-a mai prins 😊. Ne-am cunoscut şi cu ghidul moldovean, tânăr şi simpatic, care urma să ne însoţească până la hotel. Eram şase adulţi şi un copilaş în microbuz, fiecare familie alesese un alt hotel din zona Side, iar al nostru era al treilea şi ultimul.

Am făcut şi un popas lângă o benzinărie unde opreau multe autocare şi microbuze, genul unde puteai mânca sau bea ceva, cu toaletă gratuită, o oprire care nu era neapărat necesară, dar nici nu m-a deranjat.

Pe drum ghidul ne-a mai povestit una alta despre Turcia, nimic nou sub soare, niciuna din familii nefiind la prima vacanţă în Antalya, despre excursiile opţionale care pot fi făcute, dar nimeni nu părea prea interesat, despre ora de întâlnire cu ghidul hotelier şi aşa a trecut timpul.

La ora 12 intram şi noi în recepţia hotelului ales, un hotel aflat la 60 kilometri de aeroport.

Plecasem la ora 03.20 din faţa blocului în care locuim în Bucureşti şi după opt ore şi jumătate eram la hotel în Antalya. O fi mult, o fi puţin?

=

După doar o săptămână de relaxare, foarte puţin pentru mine care eram obişnuită cu vacanţe turceşti de minim două şi maxim trei săptămâni, a venit momentul întoarcerii acasă.

Transferul spre aeroport s-a făcut în aceeaşi formulă ca la sosire doar că în sens invers, noi fiind primii preluaţi. Am fost preluaţi de la hotel la ora 11.00, cu CINCI ore înainte de zbor, cam mult pentru un traseu de 60 kilometri pe drumul expres D400. Îmbarcarea celorlaţi turişti s-a făcut rapid, fără întârzieri şi am mai făcut o oprire la un magazin cu preţuri fixe în dolari, speciale pentru ruşii care constituiau 99% din clientelă. Nu am fost interesată să cumpăr nimic la preţurile triple faţă de cele din staţiune practicate de respectivul magazin, am mai fumat vreo două ţigări la umbră şi am plecat mai departe spre aeroport, unde am ajuns la ora 12.50, cu trei ore şi zece minute înainte de zbor, acesta fiind programat ca în varianta iniţială, 16.00, fără vreo întârziere anunţată.

Am repetat aceeaşi greşeală de la plecare, în sensul că, după controlul preliminar, ne-am grăbit să ne aşezăm la coada pentru check in cu o oră înainte de deschiderea ghişeelor. Puţin după ora 14 s-a deschis şi pentru noi check in-ul, am profitat de faptul că nimeni nu a mai putut invoca o lege aplicabilă doar în România, am reuşit să predăm bagajele de cală, să obţinem cărţile de îmbarcare şi locurile dorite printre primii şi am făcut imediat şi controlul de securitate, relaxat şi civilizat, chiar dacă am stat la cozi măricele.

Poarta de îmbarcare încă nu fusese stabilită, aşa că nu aveam altceva mai bun de făcut decât să aşteptăm oriunde urmărind afişajele, să dăm iama prin „mâncătoriile” din zonă sau să mai fac ceva cumpărături în magazinele Duty Free şi să fumez, în cazul meu, profitând de locul amenajat pentru fumători pe o terasă în aer liber aflată la ultimul etaj al terminalului, la fel cum exista şi pe terminalul domestic.

S-a afişat apoi şi poarta de îmbarcare, undeva la parterul terminalului, ajungând la avion cu autobuzele. Îmbarcarea a fost finalizată aproximativ la timp, dar ce folos? Stăteam pe loc şi aşteptam. Intervine pilotul care ne anunţă că vom decola cu întârziere şi timpul trece şi trece, fără să ne mişcăm de pe loc. Urmează o nouă intervenţie prin staţie a pilotului din care, în vacarmul general, nu am înţeles decât „Sorry” şi ceva despre un „slot” , concluzia fiind că întârzierea va fi încă şi mai mare ☹.

Pasagerii încep să vocifereze, evident, nemulţumiţi, copiii încep să se agite mai tare decât o făceau deja, moment în care însoţitoarele de bord, pentru a mai calma spiritele, decid să ne ofere gratuit câte un pahar de apă plată... caldă. Halal compensare! După ce am petrecut la bordul aeronavei o oră şi cinci minute după finalizarea îmbarcării, din motive de neînţeles pentru mine, ne pregătim, în sfârşit! , de decolare.

A urmat un zbor plăcut cu acelaşi avion ca la dus şi am aterizat pe aeroportul din Băneasa la ora 18.45. Am fost transportaţi cu autobuzul la terminal, controalele obişnuite pentru că veneam dintr-o ţară non-Schengen, o lungă aşteptare până la recuperarea bagajelor. Mi-au rupt mânerul la unul din bagaje, făcându-l inutilizabil, am vrut să reclam, dar nu aveam cui, mi se sugera să revin cu valiza a doua zi dimineaţa, dar evident că am renunţat şi am aruncat-o acasă imediat ce am golit-o de lucruri.

Am ieşit din aeroport şi am comandat un taximetru cu care am ajuns acasă. Am intrat în casă la ora 20.50, plecaţi fiind din hotel la ora 11.00, după aproape 10 (ZECE) ore ☹

Concluzii

Cu riscul de a plictisi cititorii, am povestit în detaliu experienţa primului meu zbor cu charterul spre Antalya. Eu am făcut permanent comparaţia cu multele drumuri făcute de-a lungul anilor cu maşina personală în această ţară, analizând avantajele şi dezavantajele fiecărei variante.

Din punct de vedere financiar, anul acesta a fost mai avantajos cu avionul.

Din punctul de vedere al duratei deplasării, tot cu avionul am ajuns mai repede, evident.

Poate am avut noi ghinion la alegerea agenţiei şi a companiei aeriene, nu ştiu, dar prea prost au mers toate şi prea proastă a fost întreaga organizare a transportului, transferului, TOT.

Despre stresul cântăririi repetate a bagajelor în scopul încadrării în cele 20 kilograme admise, nici nu vreau să-mi amintesc, în final reuşind să fac unul de 22 kg şi unul de 15 kg, pe familie fiind OK, iar la cursele charter nu au fost niciodată atât de stricţi ca la cursele low cost, dar oricum nu se compară cu un portbagaj plin de valize, plus bancheta din spate a maşinii, plus spaţiul dintre banchetă şi scaunele din faţă, toate burduşite de lucruri la fiecare întoarcere din vacanţă, de oboseau vameşii bulgari scotocind prin ele :D. Habar nu aveam cât cântăreau, însă cel puţin dublu, cu siguranţă.

Mergând cu avionul mă bucur doar că am scăpat de sila produsă de fiecare dată de excesul de zel al lucrătorilor din vama turco-bulgară, de răscolirea rufelor murdare şi toate cele.

Despre nebunia cozilor la check in sau despre vacarmul permanent generat de ţipetele micuţilor extrem de numeroşi iarăşi nu vreau să-mi amintesc. În maşina mea ascultam doar muzica mea preferată şi nu-mi ţipa nimeni non stop în creieri.

M-am întors de o săptămână acasă şi încă mă întreb dacă a meritat această variantă atât de uzitată de cei mai mulţi consumatori de Turcia. Cu o jumătate de gură răspunsul meu este unul afirmativ, pentru că, în contextul actual, nu aveam o altă alternativă. Sunt conştientă că şi pe viitor voi fi nevoită să fac acelaşi compromis, chiar dacă MIE NU MI-A PLĂCUT!

Cel mai mult mă afectează ideea de a fi nevoită să renunţ la vacanţele turceşti care îmi plac mie, lungi de două-trei săptămâni, cu mai multe hoteluri din zone diferite, cu avionul putând alege maxim două hoteluri, de preferat cât mai aproape unul de celălalt.

Ani la rând la întoarcerea din Turcia, când povesteam ce-am făcut/văzut pe acolo prietenilor şi cunoscuţilor eram considerată masochistă că am condus peste trei mii de kilometri, ba chiar şi zgârcită că nu am ales avionul. Asta cu zgârcenia nu avea niciun temei, deoarece costurile transportului pentru doi adulţi erau absolut comparabile în ambele variante.

Mi se arunca în faţă că, vezi Doamne, noi pierdeam două zile pe drum, adevărat, nu contest, când puteam ajunge în Antalya în mai puţin de două ore. Care „două ore” fraţilor, că noi am făcut aproape ZECE ORE??? Şi nu au fost condiţii meteo nefavorabile, nu a fost nicio defecţiune tehnică, nicio grevă sau tulburare politică, practic niciun motiv obiectiv care să justifice timpul pierdut aiurea.

Am ezitări şi dacă să recomand sau nu. Probabil, voi recomanda, deoarece, învăţând din propriile greşeli şi schimbând ceea ce depinde de mine, data viitoare sigur va fi mai bine!

Ce sigur NU voi recomanda este aeroportul Băneasa, pentru că redeschiderea acestuia pentru zboruri internaţionale eu o consider o glumă proastă, şi compania FlyLili!


[fb]
---
Trimis de nicole33 in 10.06.24 06:13:32
Validat / Publicat: 10.06.24 07:12:50
INFO ADIȚIONALE
  • Nu a fost singura vizită/vacanţă în TURCIA.
  • Alte destinații turistice prin care a fost: -

VIZUALIZĂRI: 2363 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURISAU ARTICOL fără ECOURI
SESIZEAZĂ
conținut, limbaj

18 ecouri scrise, până acum, la acest articol

NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (nicole33); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
Poze atașate (se deschid în pg nouă)
P20 Cu avionul în Antalya - deasupra Turciei
EVIDENTIAȚI ARTICOLELE CU ADEVĂRAT UTILE!
Dacă impresiile de mai sus v-au impresionat prin utilitate, calitate etc folosiți linkurile de mai jos, prin care puteți acorda articolului un BONUS în Puncte de Mulțumire-Apreciere (PMA) articolului.
Puteți VOTA acest articol:
PUNCTAJ CRT: 1000 PMA (std) PLUS 47000 PMA (din 50 voturi)
NOTĂ: Mulțumită numărului de voturi primit, articolului i-a fost alocat automat un SUPERBONUS în valoare de 2000 PMA.

ECOURI la acest articol

18 ecouri scrise, până acum

ZoazorePHONE
[10.06.24 08:41:36]
»

@nicole33: Eu cred că, dacă vei mai repeta experiența, nici aeroportul nu va depinde de tine.

Doar dacă vei alege vacanța în funcție de zboruri.

Acum, treaba cu avionul charter este relativă. A cui a fost? Contează? Fiind singurul, eu cred că nu.

Prietenii care te -au numit masochista, relativ la durata călătoriei, au făcut referire strict la durata zborului, între decolare și aterizare, nu și la 'adiacente'.

Bine ați revenit!

Michi
[10.06.24 09:04:56]
»

@nicole33: Nu ştiam că aeroportul Băneasa este deschis şi pt. zboruri obişnuite. Cât despre dezorganizare, întârziere, prioritizare, nu vă invidiez deloc pe voi cei activi. Statul acasă în cochilia ta are şi avantaje că nu vii în contact cu tot haosul din jur. Spun ce aud şi eu din mass media care exagerează tot ce e negativ dar din experienţe ca a ta, rezultă că aşa e.

Yoda
[10.06.24 15:34:11]
»

@nicole33: Ne poti spune si la ce hotel ati fost in Side?

Da, asa este, zborul are si multe dezavantaje, unul dintre ele fiind ca nu ai flexibilitate in stabilirea programului. Totusi, pe distante lungi ramane singura solutie. Eu consider ca Antalya, sau cum am facut anul trecut Antalya + Cappadocia este cam maximum de distanta pentru mersul cu masina. Pentru distante mai mari, ramane avionul.

OpelantaraPHONE
[10.06.24 19:39:15]
»

Pe mine m-ati facut si sa " răd" si sa " plang"😃😃😃😃... m-am transpus in locul d-voastra in tot acest review... parca am calatorit eu!! 😅😅😅

Ca si concluzie, sigur nu voi lua o cursa charter!! 🤔🤔🤔🙈🙈

Andox CONS. ONORIFIC AFA / TURCIA
[10.06.24 20:49:17]
»

Citind articolul tau parca toate ghinioanele s-au abatut asupra ta )

Dar nu e dracu asa negru. Zbor cu chartere de vreo 3-4 ori pe an dar chiar nu pot sa zic ca a fost cu vreunul o experienta nasoala. Da, au mai intraziat, da am nimerit si eu peste oameni tampiti care faceau "scandal" dar in general ii ignor cu desavarsire. Sunt super "zen"!

Insa asta cu preluatul devreme de la hotel am observat-o si eu in ultimul timp si chiar ma enerveaza. Insa o fac o smecherie. Transfer privat. Pe Turcia, Egipt chiar nu e scump...

doinafil
[10.06.24 22:05:20]
»

Dacă-mi amintesc bine , în anii de după '70, zborurile interne se operau - încă - de pe Băneasa, doar cele internaționale se făceau de pe Otopeni. Eu mergeam destul de des în delegații prin toată țara și cunosc bine aeroportul. Atunci mi se părea O. K. !

Acum însă, după mulți ani și după multe ieșiri în afara țării, aeroportul Băneasa mi se pare o glumă, în comparație cu Heathrow-ul londonez, spre ex.

Părerea mea este că e bine să avem două aeroporturi în București, cel puțin dintr-un motiv strategic la nivel de țară. Că îl mai folosesc din când în când și pentru zboruri turistice, asta-i altă poveste, încâlcită - în opinia mea!

Cred că ați avut ghinion cu charterul spre Antalia! Sper ca zborul nostru din toamnă către aceeași destinație să nu fie tot de pe Băneasa!

O altă neplăcere, de care eu n-am avut parte niciodată:

Pot fi acuzată de insensibilitate şi de lipsă totală de empatie pentru că am răpit unui copil plăcerea de a sta la geam, aşa este, însă eu aş fi fost chiar proastă dacă îi cedam locul meu, cât timp propriul ei tată se lăfăia pe un loc la fereastră două rânduri mai în faţă durându-l fix în partea dorsală de dorinţele fiicei lui şi nu a renunţat nici după toată agitaţia creată

Din păcate! am cunoscut și eu un tătic care era de un egoism de neînțeles pentru mine: Mânca mai mult de jumătate de tavă de prăjituri făcute în casă, fără să se gândească că mai erau trei persoane care doreau să mânânce, printre care și o fetiță de 6 sau 7 anișori. Pe oameni de felul ăsta nu știu cum să-i numesc! Poate de un egoism feroce!?

Referitor la zbor:

Am ezitări şi dacă să recomand sau nu. Probabil, voi recomanda, deoarece, învăţând din propriile greşeli şi schimbând ceea ce depinde de mine, data viitoare sigur va fi mai bine!

Eu ași schimba ora ajungerii la aeroport, de ex. !

Atât mersul cu mașina proprie, cât și zborul cu avionul, au avantajele și dezavantajele lor:

Cu mașina poți să duci/aduci cu tine mai multe lucruri, nu ești stresat cu așteptatul la check-in-uri, la preluarea bagajelor, la întârzieri ale zborului. Este drept că timpul este prețios, ajungi mai târziu la destinație!

Cu avionul câștigi timp, dar dacă ai ghinionul să întârzie atât check-in-ul cât și decolarea și - mai ales - să te stresezi dacă întâlnești oameni nesimțiți cărora să le spui justificat și imperativ „-Valea, acum!!!” , chiar ai avea motiv să nu recomanzi!

Totuși, cred că avionul - pe distanțe mari, mai ales, (dar și pe cele mai scurte ) - este de preferat automobilului!

Felicitări pentru articol, poze și...comme d'habitude, mulți

nicole33AUTOR REVIEW
[11.06.24 06:04:47]
»

@Zoazore:

Eu cred că, dacă vei mai repeta experiența, nici aeroportul nu va depinde de tine.

Aeroportul a fost ştiut dinainte, recunosc. În acest caz nu am avut variante, dar, în general, ai de unde alege.

Doar dacă vei alege vacanța în funcție de zboruri.

Nu mi-am dorit asta, dar... s-a întâmplat.

Este avantajos să-ţi alegi vacanţa în funcţie de zboruri doar dacă ai flexibilitate în alegerea/schimbarea perioadei de concediu, ceea ce nu este cazul la mine.

Prietenii care te -au numit masochista, relativ la durata călătoriei, au făcut referire strict la durata zborului, între decolare și aterizare, nu și la 'adiacente'.

Respectivii comparau mere cu pere şi asta nu este OK. Poţi pierde mai bine de o oră doar pentru recuperarea bagajelor de cală şi exemplele ar putea continua. În fine...

Mulţumesc mult pentru vizită şi ecou!

nicole33AUTOR REVIEW
[11.06.24 06:15:38]
»

@Michi:

Nu ştiam că aeroportul Băneasa este deschis şi pt. zboruri obişnuite.  

Aflasem despre redeschiderea aeroportului Băneasa încă de acum un an. Nişte amici au zburat în Egipt din Băneasa chiar cu această companie aeriană care pe mine m-a nemulţumit. La ei a fost OK.

Eu mai zburasem de pe Băneasa în 2011 la Valencia cu Blue Air şi atunci mi s-a părut acceptabil, dar era şi primul meu zbor, aveam emoţii cât cuprinde, astfel că nu-mi amintesc prea multe. Am avut bilete emise în 2011 şi pentru Barcelona, dar până la data zborului, mai 2012, aeroportul s-a închis şi ne-au mutat pe Otopeni.

În opinia mea, aeroportul Băneasa nu este pregătit pentru zboruri internaţionale la standardele actuale, însă ar putea fi mutate aici parte din zborurile interne de pe Otopeni, care şi aşa este foarte aglomerat.

În rest, nu cred că am exagerat cu nimic povestind lucrurile aşa cum s-au întâmplat.

Mulţumesc mult pentru vizită şi ecou!

nicole33AUTOR REVIEW
[11.06.24 06:24:57]
»

@Yoda:

Da, asa este, zborul are si multe dezavantaje, unul dintre ele fiind ca nu ai flexibilitate in stabilirea programului. Totusi, pe distante lungi ramane singura solutie.....

Pentru distante mai mari, ramane avionul.

Corect, aşa gândesc şi eu şi aşa am şi procedat până acum.

Eu consider ca Antalya, sau cum am facut anul trecut Antalya + Cappadocia este cam maximum de distanta pentru mersul cu masina.

Ani de zile am tot mers cu maşina în Antalya şi a fost perfect pentru noi, ţinând cont şi de modul în care ne organizăm noi vacanţele, mai lungi şi mai atipice.

Anul trecut am făcut şi eu aceeaşi combinaţie, cu maşina şi cu un singur şofer - eu, doar că am început cu Cappadocia şi am continuat cu Antalya, cu doar două hoteluri, apoi întoarcere pe la Canakkale.

Anul acesta am ales un hotel din Kumkoy, am început deja să scriu despre el, dar la mine durează destul de mult "facerea" unui articol. Va fi o surpriză alegerea unui hotel SUB cele cu care eram obişnuită, dar a fost OK.

Mulţumesc mult pentru vizită şi ecou!

nicole33AUTOR REVIEW
[11.06.24 06:41:56]
»

@Opelantara:

Pe mine m-ati facut si sa " răd" si sa " plang"... m-am transpus in locul d-voastra in tot acest review... parca am calatorit eu!!

La început, ca să nu mă enervez, am încercat şi eu să fac haz de necaz, dar s-au adunat prea multe şi nu sunt nici o persoană prea răbdătoare sau prea tolerantă.

Ca si concluzie, sigur nu voi lua o cursa charter!!

Îmi pare rău dacă asta s-a înţeles din cele scrise de mine. Înseamnă că nu m-am făcut corect înţeleasă.

Pentru cei care nu au timp sau chef să conducă trei mii de kilometri dus întors până în Antalya, tot charterul este cea mai bună alternativă. Şi cea mai economică

Am simulat cu două luni înainte, dar şi cu o lună înainte şi varianta cu Turkish cu escală la Istanbul pentru o vacanţă de două săptămâni, dar doar avionul mă costa DUBLU, faţă de charter. Plus transferul pe care urma să-l plătesc separat. Plecam sâmbăta şi mă întorceam duminica după 16 zile, aveam libertatea de a-mi alege singură zborurile cele mai convenabile mie şi durata escalelor la Istanbul, însă preţul mare a fost cel care m-a determinat să renunţ şi să mă reorientez.

Am scris articolul cu scopul de a arăta că nici în cazul charterelor lucrurile nu sunt atât de "roz" cum ni le prezintă unii şi că o organizare proastă poate transforma totul într-o experienţă nu tocmai plăcută, cel puţin aşa a fost în cazul meu.

Mulţumesc mult pentru vizită şi ecou!

nicole33AUTOR REVIEW
[11.06.24 06:55:19]
»

@Andox:

Citind articolul tau parca toate ghinioanele s-au abatut asupra ta 

Nu pot spune că am avut neapărat ghinion.

Nu consider "ghinion" faptul că am respectat regula scrisă negru pe alb pe biletul de avion şi m-am prezentat la aeroport cu trei ore înainte de zbor, chiar dacă s-a dovedit şi inutil şi stupid.

Poate că am avut ghinion pentru că angajaţii nu aveau chef de muncă şi nu se treziseră bine duminică în zorii zilei, dar aşa cum eu nu-mi permit să întârzii la serviciu, am presupus că, la fel, fiecare îşi face treaba acolo unde este angajat şi pentru care primeşte un salariu.

Dar nu e dracu asa negru. Zbor cu chartere de vreo 3-4 ori pe an dar chiar nu pot sa zic ca a fost cu vreunul o experienta nasoala. Da, au mai intraziat, da am nimerit si eu peste oameni tampiti care faceau "scandal" dar in general ii ignor cu desavarsire. Sunt super "zen"!

Şi pentru mine acesta a foat al patrulea zbor de anul acesta şi al treilea zbor cu charter de anul acesta, iar dacă sănătatea ne va permite, voi mai zbura cel puţin o dată până la finalul anului.

Am recunoscut că voi apela şi pe viitor la varianta charter pentru că nu prea am de ales, dar experienţa asta cu Antalya a fost neplăcută pentru mine şi am explicat şi de ce.

Totodată, cred că nu voi mai repeta greşelile făcute la acest drum şi sigur va fi mai bine

Insa asta cu preluatul devreme de la hotel am observat-o si eu in ultimul timp si chiar ma enerveaza. Insa o fac o smecherie. Transfer privat. Pe Turcia, Egipt chiar nu e scump...

Având în vedere distanţa mare de la hotel la aeroport, nu m-am gândit la un transfer privat. Ştiu că nu costă mult. Dacă alegeam un hotel în Lara era mai simplu.

În Egipt aş fi fost în stare să merg şi pe jos, atât de aproape eram de aeroport

Mulţumesc mult pentru vizită şi ecou!

lucy
[11.06.24 16:08:08]
»

@nicole33:

Peste aproximativ trei saptamani o sa zburam si noi cu ei in Antalya, asa ca review ul tau imi este de un real folos. Asa cum ai scris si tu, anumite situatii nu le vom putea evita. Dar acum ca am citit de la tine despre ele, ne vom seta in consecinta.

Si eu m-am bucurat la gandul ca Aeroportul Baneasa va fi mai liber decat Otopeniul. La asa imbulzeala nu m-am gandit. M-a incantat ca si pe tine si orarul de zbor. De pe Baneasa nu am mai zburat din 1992 si nu mai tin minte cum arata aeroportul. Nu m-am gandit ca dupa renovare, spatiile de servicii sa fie aproape inexistente. Am aflat de la tine ca exista doar un chiosc, ca nu exista loc de fumat etc.

Cat despre

 Încă nu îmi este prea clar al cui era de fapt avionul cu care am zburat, dar nici nu mai contează. Pe instrucţiunile de zbor aflate în spătarul scaunului din faţa mea scria SpringJet, în timp ce pe eşarfele purtate la gât de către însoţitoarele de bord scria HiFly, iar pe biletele noastre scria FlyLili. Nebuloasă totală 😵‍💫

Pana am achizitionat vacanta neauzind de aceasta companie de zbor, i-am intrebat pe cei de la agentia prin care am luat sejurul despre ei. Mi-au spus ca sunt rusi. Asta cred ca explica cumva cele de mai sus.

Iti multumesc pentru postare! Vacante minunate sa ai!

Gabitzu10PHONE
[11.06.24 17:00:09]
»

Foarte interesant articolul dvs, vom tine și noi cont să nu luăm niciodată avionul de pe Băneasa.

Dar cel mai curios este la ce hotel ați fost cazați? Știu ca nu alegeți orice hotel. Chiar dacă nu ne puteți da detalii acum despre el, sunt convinsă că se va face o postare separată, măcar să ne spuneți numele lui, dacă doriți. Mulțumim frumos!

nicole33AUTOR REVIEW
[11.06.24 23:43:00]
»

@doinafil:

Dacă-mi amintesc bine  , în anii de după '70, zborurile interne se operau - încă - de pe Băneasa, doar cele internaționale se făceau de pe Otopeni. Eu mergeam destul de des în delegații prin toată țara și cunosc bine aeroportul. Atunci mi se părea O. K. !

Aşa îmi amintesc şi eu, chiar dacă nu dintr-o experienţă directă de zbor, aşa era la vremea respectivă şi nu cred că era rău.

Acum însă, după mulți ani și după multe ieșiri în afara țării, aeroportul Băneasa mi se pare o glumă, în comparație cu Heathrow-ul londonez, spre ex.

Eu nu am mers atât de departe să compar aeroportul Băneasa cu marile aeroporturi ale lumii, ci doar cu cel din Otopeni

Cred că ați avut ghinion cu charterul spre Antalia!   Sper ca zborul nostru din toamnă către aceeași destinație să nu fie tot de pe Băneasa!

Nu ştiu cât a fost ghinion şi cât proastă organizare.

Aeroportul îl ştii din momentul rezervării, iar şansele să se schimbe sunt cvasinule. Întreabă-l pe Mihai ca să te linişteşti. Ştiu că el se ocupă de rezervări

Eu ași schimba ora ajungerii la aeroport, de ex. !

Ani de zile ni se cerea să ajungem la aeroport cu două ore înainte şi era OK. În ultimii ani, toţi vor cu trei ore înainte.

Pe Băneasa şi o oră şi jumătate ar fi fost suficient, dar pe Otopeni eu era să pierd un zbor deşi ajunsesem cu două ore şi jumătate înainte, în 2019 pe vremea când ei cereau să vii cu două ore. De ce? Tot din cauza unei proaste organizări, în sensul că toate cursele Blue Air făceau check in-ul de-a valma la aceleaşi ghişee, unii (mulţi) au venit târziu la aeroport şi au intrat în faţa tuturor cu acceptul angajaţilor de acolo ca să nu piardă avionul, apoi la fel pentru o altă destinaţie şi noi aşteptam ca proştii până am intrat şi noi în criză de timp. Atunci nu am mai avut timp nici să cumpăr o apă sau să fumez o ţigară deşi mă aştepta un zbor lung până în Spania

Totuși, cred că avionul - pe distanțe mari, mai ales, (dar și pe cele mai scurte  - este de preferat automobilului!

Pentru distanţe până în 1000 maxim 1500 kilometri eu aş alege maşina fără să clipesc, însă cu condiţia să am şi suficiente zile pentru drum. Acum NU am avut.

Mulţumesc mult pentru vizită şi ecou!

Vreme bună îţi doresc şi relaxare cât cuprinde!

nicole33AUTOR REVIEW
[12.06.24 00:06:01]
»

@lucy:

Peste aproximativ trei saptamani o sa zburam si noi cu ei in Antalya, asa ca review ul tau imi este de un real folos. Asa cum ai scris si tu, anumite situatii nu le vom putea evita. Dar acum ca am citit de la tine despre ele, ne vom seta in consecinta.

Nu ştiu ce să zic. Nu este obligatoriu să se repete la indigo cele povestite de mine în articol, dar nici nu poţi exclude această posibilitate.

Eu cred că ăsta a fost "worst-case scenario" şi mai rău de atât nu se poate

Ce sfat ţi-aş putea da? Răbdare şi tutun

Aaaa... şi să nu te grăbeşti ca mine să ajungi cu trei ore înainte la aeroport.

Si eu m-am bucurat la gandul ca Aeroportul Baneasa va fi mai liber decat Otopeniul. La asa imbulzeala nu m-am gandit.

Băneasa este cu mult mai liber decât aglomeratul Otopeni, însă este incredibil de MIC

M-a incantat ca si pe tine si orarul de zbor.  

Cu toate întârzierile greu de explicat, orarul de zbor a fost OK. Pe mine m-a deranjat faptul că am pierdut incredibil de mult timp pe drum. Zece ore pierdute pentru un zbor scurt de nici două ore este stupid de-a dreptul.

Pana am achizitionat vacanta neauzind de aceasta companie de zbor, i-am intrebat pe cei de la agentia prin care am luat sejurul despre ei. Mi-au spus ca sunt rusi. Asta cred ca explica cumva cele de mai sus.

Agenţia care a închiriat charterul este rusească, posibil ca şi avionul să fie rusesc sau ucrainean, relocat din cauza războiului.

De la agenţia respectivă am luat şi anul trecut unul din hotelurile de sejur, iar când am ajuns la recepţie deja scria Russia pe formularul meu de cazare şi i-am şocat pe ăia când am tăiat cu pixul şi am scris România, apoi cerând un concept în engleză, nu în rusă cum îmi dăduseră ei.

Vacanţă plăcută îţi doresc!

Mulţumesc mult pentru vizită şi ecou!

doinafil
[12.06.24 12:12:53]
»

@nicole33:

Nu ştiu cât a fost ghinion şi cât proastă organizare

... și mai departe:

... pe Otopeni eu era să pierd un zbor deşi ajunsesem cu două ore şi jumătate înainte, în 2019 pe vremea când ei cereau să vii cu două ore. De ce? Tot din cauza unei proaste organizări

Ai dreptate! este vorba despre proasta organizare care pe noi, pasagerii, ne umple de nervi sau - mai bine zis ne mănâncă neuronii și ne pune părul pe moațe! Să vii mai devreme cu 2,5 h - când regula cerea să vii cu doar două - și apropape să pierzi zborul, este chiar de-a râsu'-plânsu'!

Are dreptate Mihai să spună: până când nu va respecta fiecare dintre noi regulile impuse prin lege, sau pe cele ale bunului simț elementar interuman, nu se va schimba nimic în Românica noastră!”

Mulțumesc pentru răspuns și... mulți

nicole33AUTOR REVIEW
[18.06.24 06:32:06]
»

@Gabitzu10:

Foarte interesant articolul dvs, vom tine și noi cont să nu luăm niciodată avionul de pe Băneasa.

Mulţumesc!

Eu am povestit experienţa mea recentă cu zborul de pe Băneasa. Nu este obligatoriu să păţească şi alţii ce am păţit eu, însă este de reţinut că povestea se poate repeta.

Dar cel mai curios este la ce hotel ați fost cazați?

Cu scuze pentru întârziere, curiozitatea ta va lua sfârşit dacă vei citi articolul despre hotelul Kirman Calyptus aici: vezi impresii

nicole33AUTOR REVIEW
[18.06.24 06:40:26]
»

@doinafil:

Ai dreptate! este vorba despre proasta organizare care pe noi, pasagerii, ne umple de nervi sau - mai bine zis ne mănâncă neuronii și ne pune părul pe moațe!  Să vii mai devreme cu 2,5 h - când regula cerea să vii cu doar două - și apropape să pierzi zborul, este chiar de-a râsu'-plânsu'!  

La răposatul Blue Air povestea asta cu ghişeele de check in comune pentru toate cursele companiei se pare că era cam regulă, dar eu nu aveam de unde să ştiu. Zăpăceala a apărut în momentul în care mulţi pasageri au venit în ultima clipă, aceasta fiind, probabil, o practică obişnuită pentru aceştia şi atunci întârzierile s-au propagat în lanţ.

Are dreptate Mihai să spună: până când nu va respecta fiecare dintre noi regulile impuse prin lege, sau pe cele ale bunului simț elementar interuman, nu se va schimba nimic în Românica noastră!

Mihai are mare dreptate. Din păcate, şansele de vreo schimbare sunt ca şi inexistente

Sfârșit SECȚIUNE Listă ECOURI scrise la articol

ROG REȚINEȚI:
  • Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
  • Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
  • Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație: in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o ÎNTREBARE NOUĂ
    (întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
SCRIE UN ECOU LA ACEST REVIEW
NOTĂ: Puteți folosi ptr formatarea ecoului: [b]...[/b], [i]...[/i], [q]...[/q]
EMOTICOANE ce pot fi folosite SHOW/HIDE
Sfârșit SECȚIUNE SCRIE ECOU

NOTĂ: Rubrica de mai jos vă permite să vă abonați (sau să vă dezabonați) la / de la notificări (înștiințări prin email) atunci când cineva răspunde unui text scris ca ecou mai sus.
Status Abonament Ecouri la acest review - abonament INACTIV [NU primiți înștiințări atunci când se scriu ecouri la acest review]
VREAU înștiințări pe mail când se postează ecouri la acest review
7 utilizatori sunt abonaţi la urmărirea acestui fir de discuţie (primesc instiinţări la adăugarea unui ecou):
doinafil, Gabitzu10, lucy, Michi, Opelantara, Yoda, Zoazore
Alte impresii din această RUBRICĂCălătoria cu avionul spre Antalya:


    SOCIALs
Alătură-te comunității noastre

AGENȚIA DE TURISM AmFostAcolo.Travel:
SC Alacarte SRL | R.C.: J35/417/24.02.09 | RO 25182218 | Licența de turism 218 / 28.11.2018

 
[C] Copyright 2008-2024 AmFostAcolo.ro // Reproducerea integrală sau parţială a conţinutului este interzisă
AmFostAcolo® este marcă înregistrată
  • la final = [utf8mb4]; bMustChange=[]
  • pagină generată în 0.122318983078 sec
    ecranul dvs: 1 x 1