O minivacanţă reuşită la Maritim Amelia – cel mai nou şi singurul hotel de 5* cu UAI din Albena

TIPĂREȘTE

Perioada sejurului: 11 – 15 august 2023

După multe „săpături” pe internet pentru o cazare în minivacanţa de Sfânta Maria, fără succes pe litoralul românesc în principal din cauza preţurilor nejustificat de mari pentru cele oferite, dar şi a anumitor restricţii legate de impunerea unui număr minim de nopţi, de existenţa unor mâncătorii decente şi sigure în apropiere, de scări de urcat de la plajă etc., următoarea variantă a fost Bulgaria. Şi aici preţurile erau mari fiind vârf de sezon şi pentru că şi Bulgaria s-a scumpit ☹, însă aici măcar aveam garanţia că voi primi şi servicii de calitate dacă tot dădeam o grămadă de bani.

OK, Bulgaria să fie, dar unde?

Duni ar fi fost prima opţiune, chiar dacă nu mă încânta prea mult drumul lung până acolo, dar ştiam că hotelul nostru preferat – Marina Royal Palace 5* – impune un număr minim de şapte nopţi de cazare în perioada iulie - august, iar cele de pe deal, la care, din comoditate, nu m-am cazat niciodată impun minim cinci nopţi, în timp ce eu aveam la dispoziţie doar trei, maxim patru dacă plecam de vineri. În aceste condiţii şi neştiind cu certitudine ora la care puteam pleca vineri, am fost nevoită să mă orientez spre destinaţii cât mai apropiate de ţară, respectiv spre staţiunile aflate la nord de Varna.

Am exclus, pe rând, Nisipurile de Aur, o staţiune prea aglomerată şi prea zgomotoasă pentru mine şi pe care nu o voi alege niciodată în plin sezon tocmai din acest motiv, apoi Constantin şi Elena, o staţiune liniştită şi faţă de care eu am un feeling aparte, dar unde nu prea mai aveam ce alege pe gustul meu, astfel că a rămas pe listă doar Albena, care întrunea majoritatea cerinţelor mele.

Pentru că nu doream să fac experimente în această vacanţă şi scurtă şi scumpă, cu două săptămâni înainte de sejur, am cerut o ofertă pentru Kaliakra Superior din Albena, un hotel la care mai fusesem de alte două ori şi fusesem mulţumită, ba chiar încântată la prima vizită din urmă cu cincisprezece ani.

 Agenţia, cu care mai fusesem în Turcia de câteva ori, conform obiceiului, pe lângă oferta solicitată de mine, mi-a trimis şi de această dată o alternativă la hotelul dorit. Dacă până acum doar zâmbeam la sugestiile propuse, eu fiind mult prea hotărâtă în alegerile mele, clar mai bune sau mult mai bune decât propunerile lor :D, de această dată am acceptat fără să clipesc sugestia primită, conştientă că este varianta câştigătoare din toate punctele de vedere şi exact aşa a fost 😊.

 Surprinzător şi pentru mine, de această dată alegerea hotelului nu mi-a aparţinut, eu doar acceptând hotelul recomandat de către reprezentanta agenţiei. A nu se înţelege de aici că a fost o alegere în orb, nu, nici vorbă de aşa ceva, hotelul respectiv îmi atrăsese atenţia încă din urmă cu patru ani când fusesem cazată la hotelul alăturat, ştiam exact despre ce este vorba, l-am urmărit ceva vreme până să se redeschidă după marea renovare prin care trecuse şi după reclasificarea la cinci stele. Da, vorbim de Maritim Amelia, al treilea hotel de cinci stele din Albena, cel mai nou şi singurul hotel de cinci stele din staţiune care oferă servicii ultra all inclusive, celelalte două, Flamingo Grand şi Maritim Paradise Blue oferind maxim demipensiune.

 În plus, este şi primul hotel tematic din Albena, un amănunt interesant, dar mai mult pentru cei pasionaţi de tematica respectivă, însă eu nu mă număr printre aceştia.

La acelaşi preţ cu Kaliakra Superior puteam alege o cameră land view la Amelia, pe care mai corect ar fi fost să o numească „street view” :D, dar am evitat o asemenea cameră, cu vedere la strada principală cu magazine, terase şi alte cele, cea mai aglomerată şi mai zgomotoasă din toată Albena, care atrage ca un adevărat magnet turiştii ieşiţi la plimbare seară de seară, tocmai de teama zgomotului care m-ar fi deranjat. Am preferat să plătesc mai mult cu doar 57 euro pentru liniştea mea, la propriu! , alegând o cameră deluxe garden view, acest tip de camere aflându-se pe partea cu marea, dar la etaje inferioare, maxim 3 (sau 4 după cum le numără bulgarii) şi a fost cel mai bine aşa.

Nu eram la prima vizită în Albena şi cu atât mai puţin într-una din staţiunile aflate la nord de Varna şi totuşi nu eram hotărâţi ce traseu să folosim de această dată, în condiţiile aglomeraţiei absolut previzibile generate de minivacanţa de Sfânta Maria.

În urmă cu patru ani, tot de Sfânta Maria şi dorind să ajungem tot la Albena, am ales în premieră pentru noi varianta prin Negru Vodă, mai lungă ca număr de kilometri decât cea prin Giurgiu, dar având avantajul multor kilometri parcurşi pe Autostrada Soarelui. S-a dovedit o alegere cu ghinion pentru noi, am pierdut tot avantajul de timp după ce am fost implicaţi într-un accident la noi pe autostradă, ne-am ales şi cu maşina lovită urât din spate în timp ce stăteam blocaţi în trafic pe banda de viteză (ce glumă bună :D) de pe A2, urmate de declaraţii, poliţie, tot tacâmul ☹. În plus, am prins şi o mare aglomeraţie în vama foarte mică de la Negru Vodă. Fără să fiu prea superstiţioasă din fire, am abandonat destul de repede ideea, mai ales după ce am văzut pe geam cum începea deja să se aglomereze drumul spre mare şi asta vineri dimineaţă când abia se lumina.

Împreună cu soţul, am decis că vom merge prin Giurgiu – Ruse – Varna – Albena, indiferent de riscuri. La Giurgiu măcar vama este mult mai mare şi ştiam că, dacă se doreşte, se pot deschide şi şase porţi pentru fluidizarea traficului. S-a dovedit o alegere inspirată. La dus am trecut în fix 16 minute. La întoarcere a fost mult mai aglomerat, am pierdut o oră până să ajungem la giratoriul dinainte de vamă, apoi a mers foarte repede, bulgarii binevoind într-un târziu să deschidă cinci porţi.

Am plecat din faţa blocului la ora 07.10 şi am ajuns în Albena la 11.45, cu o singură pauză, forţat prea lungă, pentru alimentare la OMV în Ruse.

Ştiam deja că NU există o parcare proprie a hotelului, dar ştiam prea bine şi regulile privind parcarea în Albena, o staţiune care mi s-a părut mereu foarte sigură din acest punct de vedere.

 Dacă în urmă cu patru ani am fost nevoită să parchez în zona albastră (cu 10 leva pe zi), deşi eram cazată tot la un hotel din zona verde, pentru că nu am găsit niciun loc mai aproape după două ture de căutare date în cele treizeci de minute gratuite, acum am fost mult mai norocoasă şi am găsit imediat locuri pe alese în parcarea de lângă Paradise Blue, desigur la preţ de zonă verde (cu 20 leva pe zi), adică dublu faţă de zona albastră :D.

Procedura este foarte simplă. La bariera de la intrarea în zona albastră se ia un tichet pe care este trecut numărul de înmatriculare al vehiculului precum şi ziua şi ora intrării. La intrarea în zona verde, bariera se ridică automat fără alte formalităţi. Primele 30 minute sunt gratuite.

Cine nu doreşte să plătească pentru o zi de parcare în plus trebuie să aibă grijă să părăsească staţiunea înainte de ora la care a intrat.

Maritim Amelia este primul hotel tematic din Albena, fiind dedicat Ameliei Earhart, prima femeie pilot care a traversat singură Oceanul Atlantic, tema hotelului fiind, evident, aviaţia 😊 şi repere din viaţa faimoasei Lady Lindy.

Hotelul se află pe principala stradă din Albena, într-o zonă exclusiv pietonală, aproape de mare, distanţa până la plajă fiind de aproximativ 100 metri.  

La sosire, am oprit maşina chiar la începutul zonei pietonale, care începea aproape imediat după sensul giratoriu din faţa hotelului Paradise Blue, am debarcat soţul şi bagajele şi apoi am dus maşina în parcarea foarte spaţioasă din imediata apropiere, parcare aflată în zona verde. La plecare, la sfatul recepţionerei, am intrat cu maşina până în faţa recepţiei pentru cele doar câteva minute necesare încărcării bagajelor.

Hotelul Maritim Amelia este lipit de hotelul Malibu pe o parte şi de hotelul Maritim Paradise Blue pe cealaltă parte. Face parte dintr-un lanţ hotelier german, Maritim, ca şi Paradise Blue cu care împarte unele facilităţi, turiştii cazaţi la Amelia având acces gratuit la piscinele exterioare ale acestuia, la tobogane şi acces contra cost la centrul SPA, barurile şi restaurantele hotelului vecin.

Recepţia propriu-zisă este micuţă, simplă şi destul de sobră. Personalul vorbeşte foarte bine limba engleză, este tânăr şi amabil, răspunzând cu promptitudine solicitărilor. Am fost întâmpinaţi cu un pahar de şampanie de bun venit, însă i-am refuzat neştiind dacă soţul va fi mulţumit de locul unde am parcat sau va dori altceva.

Am fost amuzată la vederea motorului de avion, cu tot cu elice, aflat în continuarea birourilor recepţiei. Mă aşteptam la tot felul de fotografii conform tematicii, dar nu credeam să aducă şi un motor adevărat :D.

Ne-am prezentat la recepţie cu puţin înainte de ora 12.00 cu voucherul şi cărţile de identitate. Am primit imediat brăţările, conceptul hotelului, intitulat „Luxury Ultra All Inclusive” , puţin cam pompos faţă de ce oferă şi, spre surpriza mea, şi camera. Ştiam că vom intra cu prânzul şi vom ieşi cu micul dejun, varianta perfectă pentru mine. Am primit două carduri pentru accesul în cameră şi două pentru prosoapele de plajă. Simpatic tare conceptul primit, în formatul unei foi de ziar, tipărită faţă-verso.

În ultima zi am făcut check out înainte de ora 12.00, deoarece am dorit să plecăm mai devreme spre casă, urmând să mai facem o oprire în Varna. Nu ne-au fost tăiate brăţările, aşa cum am văzut că procedează bulgarii în ultimii ani, astfel că, teoretic, am fi putut beneficia de facilităţile hotelului şi după predarea camerei.  

La fel ca şi la vizita anterioară în Albena, am preferat şi acum să plătesc parcarea direct la recepţie, cu card bancar, în baza tichetului primit la intrarea în staţiune, pentru a nu mai pierde timpul pe la bariere.

Un bell boy cu o lisă ne-a preluat imediat bagajele şi ne-a condus spre camera care ne fusese alocată, unde ne-a mai explicat una alta despre cele din cameră până am reuşit eu să găsesc portofelul cu mărunţiş.

Camera mea se afla la primul etaj (2 după numărătoarea bulgarilor :D), la nivelul restaurantului principal, ceea ce am considerat a fi un avantaj pentru noi, nemaifiind necesară utilizarea liftului.

Accesul în cameră se face cu cartelă. Ştiam din fotografii cum arată camerele, dar tot am fost surprinsă atunci când am intrat, senzaţia că te afli într-un avion fiind destul de puternică. M-a impresionat atenţia deosebită la detalii, precum şi calitatea materialelor folosite.

Am intrat într-un hol destul de larg. Prima încăpere pe partea stângă era o baie de serviciu, o încăpere micuţă cu o toaletă şi un lavoar, probabil cel mai mic lavoar întâlnit de mine vreodată. O oglindă şi un prosop completau dotările acesteia.

 A doua încăpere tot pe partea stângă era baia principală, o încăpere generoasă ca dimensiuni, în care se afla duşul walk in, cu duş fix şi mobil, exact cum îmi place mie, o chiuvetă plasată pe un blat-masă cu un sertar mare în care erau depozitate prosoapele, albe şi foarte pufoase, ca noi, şi uscătorul de păr, iar într-un fel de nişă se afla tronul. Aici a fost o premieră pentru noi ca la o cameră dublă să avem două toalete. Am fost cazată în alte părţi în apartamente unde am beneficiat de două băi, am stat şi în cameră dublă la care toaleta era într-o încăpere complet separată de restul băii, dar ca la Amelia, recunosc, nu mai văzusem.  

Tot în premieră pentru noi, la Amelia am primit cele mai calitative cosmetice, cu mult peste cele disponibile la alte hoteluri din Bulgaria, marca Fragonard, cu parfum de floare de portocal, mandarină, bergamotă, dulce amărui, care mie mi-a plăcut tare mult 😊, cosmetice completate prompt după utilizare.

În continuarea holului, tot pe partea stângă, se afla dulapul, cam mic pentru un sejur mai lung şi mai multe bagaje. Exista o bară cu suficiente umeraşe şi câteva rafturi. Masa şi fierul de călcat, precum şi o pernă suplimentară ocupau, inutil în opinia mea, spaţiul şi aşa redus aflat la dispoziţie. Tot în dulap am găsit şi papucii de unică folosinţă, pe care nu i-am folosit.

Chiar la intrarea în cameră, dulapul se continua cu un corp rotunjit cu două rafturi, pe unul aflându-se espressorul de cafea şi cana electrică de încălzit apa, ceşti. Capsulele de cafea, pliculeţele de ceai, cafea instant şi zahăr erau completate zilnic. Sub acestea se afla seiful digital laptopsize cu utilizare gratuită, mascat de o uşă.

Peretele camerei dinspre baie imita foarte bine interiorul cabinei unui avion, bine, mie mi se părea că seamănă mai mult cu un vapor, dar nu ştiu de ce, impresie accentuată de oglinda în forma unui hublou. O altă oglindă de aceeaşi formă era şi pe peretele din dreapta, cel cu televizorul.

Mi-a plăcut mult camera foarte spaţioasă şi luminoasă, conform aşteptărilor, cu o mochetă modernă şi foarte curată pe toată suprafaţa acesteia. Contrar obiceiurilor mele, de această dată nu am simţit nevoia să o schimb. Realist vorbind, era exact ceea ce plătisem, nu aveam niciun motiv de nemulţumire şi era şi puţin probabil să primesc ceva mai bun.

Am avut două paturi single lipite, cu saltele extraordinar de confortabile, o altă premieră pentru un hotel din Bulgaria, cu lenjerie de calitate şi câte două perne exact cum îmi plac mie. Cele două paturi erau încadrate de două noptiere, cu o poliţă în loc de sertar. „Veiozele” erau aici sub forma unor pendule cu abajur fixate de tavanul camerei. Pe tăblia patului erau fixate şi două lămpi pentru citit, aveam şi întrerupătoare şi o priză, dar şi două porturi USB, utile pentru încărcarea telefoanelor mobile şi a altor dispozitive.

În continuarea paturilor era o canapea extensibilă, comodă şi utilă pentru o a treia persoană, copil sau adult, însă aerul condiţionat, nou, silenţios şi extrem de eficient, era poziţionat chiar deasupra canapelei. Pe noi nu ne-a deranjat şi am putut folosi aerul şi ziua şi noaptea.

Pe peretele opus paturilor era fixat televizorul, nou, modern, cu diagonală suficient de mare. Nu ştiu ce posturi prindea, pentru că pe mine nu m-a interesat, dar m-am bucurat că soţul meu nu a găsit nimic de comentat referitor la acest aspect, părând mulţumit. Pe aceeaşi parte a camerei era un suport de bagaje, apoi un corp de mobilier cu trei sertare mari, foarte util mie, având în vedere dulapul neîncăpător pentru toate bagajele mele. Tot aici era şi minibarul care conţinea o sticlă de apă plată, o doză de bere bulgărească, o doză de Pepsi şi un suc mic de portocale la cutie, fix câte o singură bucată din fiecare, conform listei afişate, gratuite pentru cei cu ultra all inclusive şi completate zilnic, dar contra cost pentru turiştii cu demipensiune sau mic dejun. Corpul acesta lung se termina cu o masă de toaletă, existau şi două scaune moderne. Un lampadar asigura o lumină discretă.

Balconul mi-a plăcut mult de tot. Era spaţios, dotat cu un uscător pentru costumele de baie, mobilat cu două scaune comode şi o măsuţă rotundă într-o parte şi cu un fotoliu cu suport pentru picioare, perfect pentru relaxare în partea opusă. Vederea era spre grădina frumoasă şi atent îngrijită a hotelului, dar vedeam şi un petic de mare 😊. Am avut şi muşcate roşii pe balcon, la comun cu vecinul din camera alăturată 😊.

Curăţenie în cameră s-a făcut în fiecare zi, în cursul dimineţii, la cererea mea, erau schimbate prosoapele folosite, era completat minibarul. În ceea ce priveşte schimbarea lenjeriei, regula era că se schimbă zilnic, însă ei îţi explicau că poţi alege să nu o schimbe aşa de des prin plasarea unui cartonaş pe pernă şi atunci doar îţi aranjau patul. Eu am ignorat campania lor ecologistă.

Hotelul oferă internet wireless gratuit cu semnal foarte bun în cameră şi la restaurant şi la bar, inclusiv pe terasele acestora. În cameră poţi beneficia, la cerere, şi de internet prin cablu, tot gratuit. La plajă şi la plimbare este disponibilă reţeaua wireless a staţiunii Albena, cu semnal mai slab în cazul unui număr mare de utilizatori conectaţi simultan. Sunt destui ani de când nu mă mai interesează reţelele publice de internet, dacă îmi petrec vacanţa într-o ţară din Uniunea Europeană, deoarece am suficient net în roaming inclus gratuit în abonamentul de mobil.

Toate mesele zilei le-am luat la restaurantul principal LADY LINDY, în regim bufet, cu următorul program: micul dejun – 07.30 ÷10.00, pentru întârziaţi – 10.00 ÷ 11.00, prânzul – 12.30 ÷ 14.30 şi cina - 18.30 ÷ 21.30. Restaurantul se află la etajul 2, foarte aproape de camera noastră. Există şi două terase, câte una pe fiecare latură a restaurantului, noi preferând să mâncăm doar pe terasa pe care se afla şi grătarul.

Mâncarea oferită a fost peste aşteptările mele, a fost proaspătă, bine gătită şi suficient de variată, foarte OK pentru Albena, chiar dacă nu s-a ridicat la nivelul celei oferite de Kaliakra cu 15 ani în urmă. Cred că a fost prima dată când am renunţat la grătar pentru mâncarea gătită şi asta spune multe.

Micul dejun ne oferea suficiente variante pentru a nu ne plictisi în cele patru zile petrecute acolo. Nu stau să enumăr toate cele oferite, însă voi posta fotografii cred eu concludente :D.

Mi-a plăcut cafeaua în diverse sortimente disponibilă la două aparate în interiorul restaurantului şi unul pe terasa. Existau şi nişte sucuri bune, aproape naturale, dar cel mai mult m-am bucurat când am regăsit celebrul suc de mere, foarte cunoscut şi apreciat în toată Albena. Aici, pe lângă sucul de mere, am încercat şi un suc natural de cireşe, cel puţin la fel de bun.

La Amelia a fost unul din puţinele locuri în care nu am stat deloc la coadă pentru pancakes (clătitele americane) şi waffles pe care le „înecam” în miere, având de ales din mai multe sortimente.

La prânz şi la cină găseam câte două feluri de supă sau supă cremă, aproape toate mi-au plăcut, iar tradiţionala supă bulgărească таратор, cu iaurt, castraveţi, mărar şi usturoi, rece şi răcoritoare a fost nelipsită de la fiecare masă.

Teoretic, băuturile erau comandate la ospătari şi aduse la masă, practic însă, de cele mai multe ori ne-am dus singuri la bar, am comandat cele dorite şi le-am adus tot singuri la masă.

Turiştii cu regim de masă BB sau HB mâncau tot în restaurantul principal Lady Lindy, în regim bufet suedez, însă NU aveau nicio băutură inclusă.

În afara restaurantului principal, între 15.00 şi 17.00 erau disponibile diverse gustări la snackrestaurantul Celebrita, aflat într-o sală adiacentă restaurantului cu acelaşi nume, într-o clădire aflată alături de Amelia. Nu am mâncat acolo niciodată, doar l-am vizitat de curiozitate într-o după amiază, când eram deja sătui după prânzul luat în restaurantul principal. Cel mai tare m-a tentat pizza, care arăta şi mirosea foarte bine, încât cu greu m-am abţinut să nu iau o felie. Pentru a nu pleca totuşi de acolo cu mâna goală, ne-am luat câte o îngheţată, bunicică.

Hotelul Maritim Amelia este înrolat în sistemul Dine Around, care permite turiştilor cu regim de masă ultra all inclusive şi cu sejururi de minim 7 nopţi să rezerve gratuit un prânz şi o cină la unul din restaurantele tematice din staţiune incluse în program: Celebrita, Ethno, Bistro Flamingo şi Montgolfier, la ultimul trebuind să plătească o taxă de 10 euro de persoană, inclusiv copiii mai mari de 12 ani. Sistemul acesta este interesant mai mult pentru variaţie, altfel meniul este cumva prestabilit, iar băuturile de orice fel NU sunt incluse. Noi nu eram eligibili :D având un sejur de doar patru nopţi.

În cadrul conceptului ultra all inclusive, noi aveam acces gratuit la Lobby Barul Canary, cu program non stop, unde erau incluse şi câteva băuturi de import, nu multe, nu premium, dar foarte OK pentru noi. Cei mai pretenţioşi puteau comanda şi alte băuturi mai „şmechere” , însă contra cost. Noi am fost mulţumiţi cu cele câteva cocktailuri clasice încercate, corect preparate şi folosind ingrediente de import, evident de o calitate superioară celor locale.

Un alt bar la care aveam acces gratuit era Gate, barul de la piscină, cu program 10.00 – 23.00, un bar mai slăbuţ atât prin băuturile disponibile, cât mai ales prin personalul nepriceput. Aici băuturile erau servite la pahare de carton, inclusiv seara, pentru ei nu conta că stai la masă. Nu aveam nicio problemă cu paharele de carton de unică folosinţă, însă a trebuit să fim foarte atenţi cu acestea în ultima zi când vântul puternic ne-a dat de furcă.

În afara acestora două, mai exista un bar, Ninety-Nine, lângă piscina de sus de pe acoperiş, la care aveau acces gratuit doar turiştii cazaţi în camerele Executive. Noi am fost acolo o singură dată, cumva fraudulos :D. Eram doar noi şi barmanul, dar nu m-am dus acolo să beau, ci să admir Albena de sus şi să fac câteva fotografii frumoase.

Conform politicii aplicate de mai mulţi ani în Albena, turiştilor cazaţi în staţiune li se asigură gratuit două şezlonguri şi o umbrelă, indiferent de numărul ocupanţilor camerei. Elementul de noutate pentru mine în 2023 l-a constituit faptul că şezlongurile gratuite erau doar cele începând cu rândul al treilea, primele două rânduri fiind cu plată, disponibile oricui dorea să plătească 7 leva per bucată, 21 leva setul, pentru avantajul de a sta în buza mării. Noi ne-am mulţumit cu cele gratuite :D.

Prosoape de plajă luam de la chioşcul de la piscină, în baza cardurilor pentru prosoape primite la check in, cu un program afişat, 09.00-10.00 şi 17.00-18.00, cam ciudat, în opinia mea. Prosoapele pot fi schimbate zilnic gratuit.

Plaja foarte lată şi frumoasă din Albena nu ne-a dezamăgit nici de această dată, deşi am găsit-o puţin schimbată. Existau încă măsuţe la piciorul fiecărei umbrele, dar dispăruseră scrumierele ataşate. Mai gravă mi s-a părut dispariţia tuturor coşurilor de gunoi de pe plajă şi neoferirea de soluţii alternative, gen saci de gunoi legaţi de umbrele, cum am văzut la noi la Mamaia, de exemplu, situaţie în care, indiferent de gradul de educaţie al turiştilor, curăţenia era destul de greu de păstrat. Noi strângeam toate cele în paharele de carton goale şi le aruncam la tomberoane atunci când plecam de la plajă, altfel fiind neplăcut să tot baţi toată plaja aia lată cu soarele în cap pentru fiecare flecuşteţ.

Amelia nu dispune de bar pe plajă, astfel că trebuia să mergem tocmai până la barul de la piscină pentru a ne lua ceva de băut şi aşa, din comoditate, am băut mai puţin ca alte dăţi. Un minus al acestui UAI de la Amelia l-a constituit pentru mine neincluderea în concept a banalei ape plate îmbuteliate, pe care în Turcia o găseşti la discreţie şi la hoteluri mult mai slabe ca acesta. Mi se pare stupid să bat atâta drum de la bar la şezlong plimbând un pahar cu apă.

Cei cazaţi la Maritim Paradise Blue aveau un bar pe plajă în capătul dinspre faleză, însă contra cost.

Intrarea în mare a rămas la fel de lină cum mi-o aminteam din anii precedenţi şi exclusiv cu nisip. Temperatura apei mării crescuse simţitor după şocul termic înregistrat la sfârşitul lunii anterioare, era foarte plăcută pentru baie, dar încă era departe de „ciorba” cu care eram obişnuiţi în alţi ani la jumătatea lunii august.  

Valurile au fost la început moderate, însă în ultimele zile au tot crescut şi s-a pornit şi vântul. În ultima mea zi plină acolo a fost steag roşu şi salvamarii au interzis, firesc, intrarea în mare. În ultima zi vântul bătea şi mai tare, astfel că am renunţat să mai mergem degeaba la plajă, ne-am făcut bagajele şi am plecat mai devreme de la hotel, găsind altceva mai util de făcut în drumul spre casă.

Culmea este că românii, majoritari în Albena în perioada sejurului meu, chiar respectau restricţiile impuse, spre deosebire de „circul” total pe care alţi români îl făceau cu salvamarii la noi pe litoral şi nu este prima dată când am observat asta.

Hotelul Amelia are o singură piscină proprie şi exclusivă, cea situată pe acoperiş, cu adâncimea de 120 cm, la care au acces gratuit doar cei cazaţi în camerele Executive, cele mai scumpe, dar şi cele cu cea mai frumoasă vedere la mare.

Restul turiştilor au la dispoziţie piscinele exterioare de la Paradise Blue, folosite la comun de către turiştii ambelor hoteluri, la fel ca şi piscina interioară de la Paradise. Există şi câteva tobogane banale pentru copiii mai mari şi adulţi, precum şi un mic aquapark simpatic pentru copiii mai mici. Doritorii de mai multă adrenalină se pot duce în deal la AquaMania. Intrarea nu costă o avere (43-45 leva pentru adulţi (peste 120 cm) o zi întreagă şi 20-22 leva pentru copii cu înălţimea între 91-120 cm), dar merită, distracţia fiind garantată.

Nu am fost niciodată prea interesată de „distracţia” oferită în cadrul hotelurilor şi cu atât mai puţin în Albena unde aveam întreaga staţiune la dispoziţie pentru plimbări relaxante după masa de seară. Am remarcat totuşi că organizau minidisco pentru copii pe scena de la piscină de lângă barul Gate. Într-o seară a cântat frumos live o tipă, în altă seară au făcut o petrecere cu spumă şi cu muzică foarte antrenantă. Turiştii s-au distrat bine. Eu am ajuns cam la final. Eram îmbrăcată ca la cină şi nu-mi doream neapărat să fac baie în spume :D. Altceva ar fi fost dacă făceau spectacolul cu spumă la amiază când turiştii erau în costume de baie. Părerea mea!

Pentru relaxare şi plimbare, Amelia s-a dovedit o alegere foarte bună. Am avut parte de linişte atunci când am dorit să mă odihnesc şi totodată eram în miezul „evenimentelor” graţie poziţionării ultracentrale a hotelului.

Am descoperit cu plăcere acest hotel renăscut, în haine noi şi elegante, un hotel cu mare potenţial. Am avut o minivacanţă reuşită la Amelia, care, în general, mi-a oferit cam tot ce-mi doream şi ce aşteptam.

Preţul mărişor poate părea descurajant şi poate că raportul preţ calitate nu este cel mai avantajos, dar eu nu regret alegerea făcută. Puteam sta alături, la Malibu 4* AI, cu 75% din banii daţi la Amelia, dar nici condiţiile de cazare şi nici mâncarea şi restul nu se puteau compara. Este clar, trebuie să mă obişnuiesc cu ideea că nici Bulgaria nu mai este aşa de ieftină cum era în urmă cu şaptesprezece ani şi că pentru un sejur în plin sezon şi luat cu scurt timp înaintea plecării trebuie să bag destul de adânc mâna în buzunar. Am plătit 1053 euro pentru doar patru nopţi de cazare într-o cameră garden view. Ştiu că este mult, dar nu prea aveam variante şi nu mai sunt dispusă să fac compromisuri.

Amelia nu m-a dezamăgit, astfel că este foarte probabil să revin, dar într-o altă perioadă.

Mie mi-a plăcut, deci, RECOMAND!   :)

---

VIZUALIZĂRI: 1744 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI