Plovdiv – locul de unde incepe istoria

TIPĂREȘTE

Cam de aici s-a conturat ideea noastra de a vizita orasul Plovdiv de care ne desparteau 100 km “Plovdivul este un oraș stratificat istoric, influențat cultural de numeroasele popoare care s-au succedat pe acest teritoriu: perși, greci, romani, goți, huni, bulgari, slavi sau turci. Cu o îndelungată existență, dovedită de așezările neolitice datând din mileniul al VI-lea î. Hr., este cel mai vechi oraș al Europei, locuit încontinuu.” Ca sa nu mai spun ca articolul (publicat in Historia) citit era minunat, si te atragea ca un magnet.

Asadar, pentru ziua de duminica ne-am hotarat sa vizitam acest oras, erau sanse de ploaie ceva mai mici decat in Stara Zagora, am zis ca riscam si in final chiar nu ne-a plouat. Cum eu aveam in plan ceva ture prin centrul istoric, am zis ca o las pe mama in vreun parc si plec pe cont propriu la plimbare. Am facut si niste mici cumparaturi, pana la urma am zis sa lasam masina cat mai aproape de centrul istoric si sa se plimbe si ea atat cat poate. Am lasat masina intr-o parcare, am vazut parcometre insa paznicul ne-a facut semn sa plecam la plimbare, lucru care s-a si intamplat.

Pentru ca am vrut sa vad putin din zona istorica, am sa povestesc putin din istoria acestui oras. Plovdiv este al doilea oras ca marime din Bulgaria dupa Sofia, si este unul dintre cele mai vechi orase din Europa (unele surse spun ca ar fi cel mai vechi). A apartinut periodic Imperiului Bizantin si celui Bulgar, pentru ca in secolul XIV sa intre sub dominatie otomana, devenind in 1878 capitala regiunii autonome Rumelia Orientala din Imperiul Otoman. In 1885 a devenit parte a Bulgariei. Cam atat cu istoria, vreti mai mult cautati pe net.

In 2019 a fost Capitala Culturala Europeana si asta explica placutele inscrise bilingv din zona istorica (o sa vedeti in poze)

Zona in care ne-am oprit era superba, insa cu suisuri (si ce urca si coboara), piatra cubica, asa incat NO way! pentru mama, asa ca am ochit pana la urma o biserica, unde am lasat-o pe ea, dar si pe sot. Am preferat sa facem acest sacrificiu ca sa nu o lasam singura.

Asadar am pornit din dreptul scolii secundare Geo Miler, pe niste stradute cu piatra cubica dar cu niste case minunate, de fapt toata zona este un vis frumos.

Asa cum am spus mai sus, ce mi-a mai placut in zona, a fost ca strazile au placute bilingv (bulgara/ engleza) in care afli cate ceva despre cel ce a dat numele strazii, si exista si un QR code si poti afla chiar si mai multe informatii (nu am verificat insa). In zona se gasesc si cateva hoteluri micute (cred ca afaceri de familie) care din exterior aratau minunat si cred ca asa era si la interior.

Am ajuns la biserica Sf. Nedelya si aici m-am despartit de familie, plecand singura mai departe, insa nu inainte de a si vizita biserica si face cateva poze. M-am uitat din nou pe poze, este greu de spus ce am vazut, am vazut frumusete, simplitate, liniste. In zona prin care m-am plimbat era destul de putina lume, ici colo cate o persoana. Am ajuns si in zone mult mai aglomerate, dar aici chiar era liniste.

Mai departe am ajuns si pe Strada Mestesugurilor, o straduta linistita unde in patru case (1,1a, 2 si 3) turistii si nu numai sunt aseptati pentru a descoperi mestesguri, pe care le vedeti recomandate si pe zidurile exterioare ale caselor respective.

Mi-am continuat plimbarea pana am ajuns in dreptul zidurilor fortaretei, ziduri ce dateaza din secoul III, in apropiere gasindu-se casa Georgiadi, construita la 1848 unde se gaseste Muzeul regional de istorie.

In preajma obiectivelor de interes se gasesc panouri informative bilingve bulgara/ engleza, asa incat este simplu sa cititi cate ceva despre ceea ce si vedeti, ca sa spunem asa, in timp real.

Am ajuns si la Biroul de Informare, de unde am luat o harta, utila ca sa descoperi zona cu adevarat, si pot spune ca acum deja ajunsesem in zona mai aglomerata, mai multi turisti, mai multe nationalitati, terase unde sa te poti racori, mici magazine cu diverse suveniruri (tema de baza – trandafirul).

Un alt lucru util, indicatoarele, in intersectii exista cate un stalp care te indruma spre cate un obiectiv, si iti spunea si care este distanta si cam in cat timp ajungi acolo.

Si am ajuns iar la un loc deosebit, Muzeul de Etnografie, care este gazduit de asemenea de o casa superba, ridicata la 1847 considerata monument cultural national. Nu am vizitat muzeul, am intrat doar in curtea acestuia si am facut poze, recunosc cinstit ca as mai fi zabovit acolo insa trebuia sa ma misc repede.

Am ajuns si in zona ruinelor asezarii tracice, un loc de asemenea cautat de turisti mai ales prin faptul ca de aici se vede minunat orasul dar se vad frumos si imprejurimile.

In zona se afla multe case ce poata numele unor personalitati, de exemplu casa Nedkovich- un comerciant de succes din moment ce o casa ii poarta numele ????

Regret ca nu am vazut mai mult, zona este minunata, Plovdiv este un oras ce nu trebuie ratat, si imi pare rau mai ales ca nu am vazut Amfiteatrul Roman despre care se presupune ca a fost ridicat in timpul domniei imparatului Domitian.

Vreau sa va avertizez insa data fiind zona istorica, sa aveti incaltari comode, sa nu spuneti ca nu v-am zis.

Ne-am intors in parcare, am ignorat aparatele de taxare si am mers la paznic, l-am intrebat prin semne ce datoram si ne-a raspuns 2 leva. Dupa ce in mall lasasem 2 leva pe ora, aici era chiar parfum insa stiam ca acei bani ii va pastra el, pentru ca era duminica si duminica nu este cu plata, stiam asta, dar cel putin atata vreme cat ne-am plimbat prin zona istorica masina noastra a stat in siguranta ????

Si web, te rog sa atasezi acest filmulet ca o invitatie la frumos youtube

---

VIZUALIZĂRI: 1656 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI