Cap Bon - o experienta frumoasa

TIPĂREȘTE

Pentru ca si anul acesta am fost in vacanta tot in Tunisia- de care suntem indragostiti, ne-am hotarat ca pt. excursii optionale sa nu mai apelam la agentie ci sa ne descurcam pe plan local. Asadar am mers intr-o excursie de 1 zi in turul peninsulei Cap Bon inpreuna cu ghidul/soferul nostru Mounir (care era programator IT in Tunis dar care sambata si duminica facea astfel de excursii cu masina proprie, un Chevrolet Optra). Asa cum stabilisem cu el, ne-a asteptat la receptia hotelului la 8: 30 pentru a porni intr-o frumoasa aventura. Am plecat din Hammamet iar intinerarul a fost: Nabeul – Korba – Kelibia-Kerkouane-El Hauaria- Korbous- Grombalia-Hammamet.

Aceasta peninsula mai este numita si gradina Tunisiei, aici se cultiva majoritatea produselor care asigura conusmul populatiei si exportul lor (citrice, condimente, vita de vie, totodata este intesata de vestigii istorice punice si romane.

Nabeul- sau Neapolis in vremea romanilor –este cunoscut si pentru vestigile sale antice dar mai ales in timpurile noastre pentru orasul artei ceramice. Medina din Nabeul este o feerie de culori, mii de vase ceramice de toate culorile, formele si dimensiunile asezate cu multa pricepere pt. a fi vandute. Noi am fost binenteles cu micutul nostru de 4 ani si a fost extrem de stresata sa nu sparga ceva, stiiti voi expresia aceea renumita “elefantul in magazinul de potelan “, ei el era un mic soricel dar sunt sigura ca ar fiputut face tot atatea pagube!

Korba – cam la vreo 20 km de Nabeul, simbolul orasului este pasarea Flamingo deoarece aici poti intalni colonii intregi. Si sa nu va mire pt. ca le-am vazut, este ceva atat de surprinzator sa vezi intre o mare turcoaz, o plaja incredibil de alba si o laguna extrem de verde pete destul de mari roz! Sunt pasari flamingo! Korba mai este si oraselul “rosu” pt. Ardeii iuti din care se face celebra pasta harissa, capsunile si rosiile cultivate aici.

Kelibia- cred ca mi-a placut poate cel mai mult si aici am petrecut si cel mai mult timp. Portul sau este pe locul 4 ca marime in Tunisia, dupa spusele ghidului (si in apropierea oraselului exista si o industrie de prelucrare a tonului – ne-a aratat-o in departare tinand sa precizeze ca tonul pescuit in largul peninsulei este cel mai bun, lucru recunoscut chiar si de japonezi). Portul are o pozitie strategica si este un punct de legatura intre Africa si Europa fiid f. aproape de Italia –Sicilia 140 Km si de Malta.

Exista aici si o fortereata cocotata pe un deal, a fost construita in sec. 6 de Bizantini, aceasta domina oraselul si de acolo ne-am bucurat de o vedere panoramica a imprejurimilor.

Tot aici am mers la o cafenea pe malul marii intr-un loc superb unde am baut cel mai bun capuccino din viata mea. Am mai vizitat si o plaja incredibil de frumoasa unde era si un restaurant “cu picioarele in apa” puteti vedea din poze cat de frumos este peisajul.

Apoi ne-am indreptat spre punctul cel mai nordic al Tunisiei -El Haouaria – oraselul este foarte cunoscut pentru pasiunea locuitorilor sai de a creste pasarilor de prada, exista chiar si un festival anual (noi l-am ratat, se tinea la doua zile dupa ce plecam) la care vin pt. a achizitiona soimi si persoane din Emirate. In afara oraselului, pe coasta exista grotele romane de unde sclavii mureau epuizati pentru a scoate piatra cu care a fost contruita Cartagina. Grotele din pacate se deschideau pe 15. iunie, iar noi am fost pe 5, dar, le-am privit de la distanta si ne-am plimbat prin locuri minunate de unde am putut admira frumoasele insule Zembra si Zembretta.

Tot acolo erau si doua mici restaurante foarte pitoresti unde se putea servi masa.

Urmatoarea tinta a fost Korbous- un foarte mic orasel amplasat intr-o zona munotoasa de coasta, cunoscut pentru izvoarele sale termale (exista 7 izvoare care se varsa in mare si care au peste 50 grade C). Aici a fost chiar amuzant deoarece noi credeam ca vom putea macar sa ne bagam picioarele in acea apa calda si sulfuroasa, poate ca am fi putut, dar erau o gramada de localnici ingramaditi la acel izvor care se uitau la noi ca la ursii polari pt. ca eram singurii turisti (dealtfel turisti nici nu prea am vazut in toata aceasta excursie, desi noi am fost sambata, poate ca veneau in alte zile), asa ca ne-am uitat, am baut un suc si ne-am continuat drumul.

Oraselul m-a dezamagit putin pt. ca la cat de renumite aflasem a fi izvoarele, ma asteptam la ceva mult mai bine amenajat pentru exploatare, dar, asa cum ne-a spus si ghidul si cum am constatat si noi, zona este turistic “virgina” si poate ca este chiar mai bine, pentru ca vezi adevarata frumusete a acestei tari si a locuitorilor sai. Aici, nu tu comercianti care sa traga de tine pana cumperi ceva, specia aceea relativ obraznica o gasesti doar in zonele turistice.

Din aceast loc puteam vedea golful si orasul Tunis, drumul cel mai scurt de-a lungul coastei spre capitala era blocat insa de caderea unor blocuri mari de piatra de pe versanti.

Ultima destinatie inainte de intoarcere a fost Grombalia – un mic satuc (ei le numesc pe toate orasele – si poate ca au dreptate, pt. ca spre surprinderea mea am vazut o cladire f. frumoasa care mi-s-a spus ca este liceul, am fost f. mirata ca aveau liceu pentru cateva zeci de case, si putin mai departe intr-un alt orasel Solimane am vazut si un magazin Carrefour –in miniatura, este adevarat)) de origine andaluza care este zona lor viticola. Aici ne-am oprit pentru a gusta din farmecul pitoresc al unui satuc in care timpul se scurge parca mai incet si mai linistit si apoi ne-am intors la punctul de plecare - Hammamet.

Nu pot spune decat ca a fost o zi minunata in care am vazut locuri superbe!

---

VIZUALIZĂRI: 2125 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI