Drumul vinului. Partea I

TIPĂREȘTE

Banc modovenesc- Un trib de băştinaşi prinde un grup de turişti format din un american, un englez şi un moldovean. Şeful tribului le comunica acestora:– Cine îmi spune un cuvânt din limba engleză pe care nu-l ştiu, îi dau drumul acasă. Americanul: Butterfly! Şeful de trib: Bai, da’ eu am făcut cursuri la Oxford, crezi că nu ştiu că înseamnă fluture? Hai, la cârnaţi cu tine!!! Englezul: Butterfly! Şeful de trib: Bă, şi tu eşti prost. Înseamnă fluture. Hai, la pastă de mici cu tine! Moldoveanul: Butterfly-li! Şeful de trib după îndelungi strofocări: Băi, asta nu mai ştiu. Spune-mi ce înseamnă şi poţi pleca acasă! – Fluturi-li!

Nu cred că mai este un secret pentru cineva faptul că Republica Moldova este recunoscută pentru producția ei de vinuri de calitate absolut impresionantă! De fapt acesta a fost motivul principal pentru care nu am fost cu mașina pe cont propriu! Cineva trebuia să se sacrifice la vizitele pe la crame și să nu bea și asta era păcat! Așa cu microbuzul a fost pe relaxare!

Prima cramă pe care am vizitat-o a fost crama Mimi. Ei bine această cramă m-a impresionat cel mai tare fiind amplasată chiar în castelul cu același nume. Aceasta este situate ăn raionul Anenii Noi, în satul Bulboaca pe strada Dacia la numărul 1.

Ei bine eu credeam că numele vine de la vreo soție, fiică ori amantă numită Mimi! De fapt Constantin Mimi, întemeietorul acestei crame, a fost guvernator al Basarabiei între 1912 și 1917, iar în 1926 a fost numit director al centralei de la București al băncii Naționale a României. Probabil de la el s-a inspirit și Isărescu de și-a deschis cramele cu același nume!  Glumesc, desigur.

Intrarea la castel este destul de spectaculoasă. La început este recepția de unde se poate achiziționa vin! Acolo chiar erau o mulțime de clienți interesați. Evident am cumpărat mai multe sticle de vin, la loc de cinste aflându-se un vin vechi de 30 de ani pe care l-am dovedit acu două zile în cadrul unui eveniment familial.

Turul efectiv începe în curtea castelului. Acolo este o curte interioară impresionantă, foarte bine îngrijită. Este multă verdeață, arbuști decorative tunși cu diverse modele, gazon impecabil. Ca décor sunt folosite butoaie, iar un aer de prospețime îl dau fântânile arteziene.

Pentru această vizită la castel am avut nevoie de rezervare prealabilă! Noi am avut un pachet cu degustare cinci soiuri de vin pentru care am plătit 750 lei moldovenești. Erau mai multe pachete opționale, cu degustare ori fără și din acest motiv am primit fiecare câte o brățară specifică. Parcă era la all inclusive în Turcia. Pe de altă bine că s-au modernizat și erau foarte bine organizați.

Ne preluat un ghid care ne-a prezentat istoria castelului. Așa am aflat cu mare surprindere că acesta a fost utilizat exclusiv pentru producerea și depozitarea vinului. Niciodată nu a fost locuit de către proprietari sau de urmași acestora.

În epoca sovietică aici era una dintre cele mai mari fabrici de vin din URSS. Aveau o mulțime de angajați care produceau 6-7 milioane de vin anual destinat mai mult consumul intern. Eu știam că rușii sunt cu vodka, dar se pare că beau orice!

Am intrat apoi în beciurile castelului unde am ascultat o scurtă prezentare a istoriei acestuia, de-a lungul unei mese decorative. Au urmat butoaiele de vin unde era ținut vinul la o temperatură controlată. Un asemenea butoi de ștejat costă între 500 și 1000 de euro, iar viața acestuia este între trei și cinci ani Castelul a fost construit cu mult cap, astfel această temperatură se menține constantă atât datorită adâncimii, cît și a gurilor de aerisire ingenios construite.

Au urmat explicații despre procesul tehnologic de obținere a vinului, dar noi eram nerăbdători să ajungem la ultima parte a turului, respectiv la degustare. Se pare că aici se produc vreo 15 soiuri de vin.

În spatele castelului este un loc amenajat pentru copii, dar și o grădină cu mirodenii folosite apoi la degustarea vinului!!!

Gata, în fine am ajuns la ultima parte a turului, respeciv la degustare. În curtea castelului sunt amenajate mai multe terase, dar noi am fost invitași la interior la o mare sală de mese. Aici erau mai mulți cercetători, care degustau cu pasiune diferite tipuri de vin.

Nu am avut de ales și ne-am pus și noi la masă, ca să cercetăm și noi! Am avut un pachet de degustare cinci tipuri diferite de vin, iar ca să nu facem urât am primit și o gustare de brânzeturi și deasemenea apă de izvor la discreție.

Ghidul era serios ne tot povestea, dar noi deja înveseliți după una sau mai multe guri de vin am dat drumul la snoave. Așa o vizită veselă la un castel, pardon la un muzeu, nu am mai avut demult!

Vizita la crama Mimi s-a încheiat, dar Aventura noastră continua. Unei doamne din grupul nostrum I s-a făcut rău și a leșinat, bine că era chiar lângă mine și am prins-o la timp. Cu niște apă rece și-a revenit! Diferența de temperatură de la cramă față de afară era destul de mare și probabil a făcut un șoc. Nu era de la băutură cu siguranță, doar am degustat nu am băut.

Una peste alta mi-a plăcut vizita la această cramă. Nu sunt eu un mare băutor de vin sau un pasionat de crame, dar aici organizarea era perfectă, iar castelul absolut încântător. Și vinul a fost bun, firește, drept pentru care vă recomand cu drag o vizită la castelul Mimi din Republica Moldova.

---

VIZUALIZĂRI: 180 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI