Aș reveni aici cu ochii închiși!

TIPĂREȘTE

Ca de obicei, alegerea variantei optime de cazare în Milos a reprezentat o adevărată provocare pentru mine. Și, mult mai mult decât de obicei, procesul avea să urmeze o traiectorie extrem de sinuoasă, asta în contextul pandemiei COVID-19.

A trebuit să răspund, pe rând, mai multor întrebări (și le listez, pe scurt, în speranța că acest lucru va ajuta pe cineva să ardă etapele și să câștige timp).

Un singur loc de cazare sau mai multe? Categoric, indiferent cât de lung va fi sejurul, e suficient un singur loc de cazare. Insula e destul de mică și oricum jumătate din ea (cea vestică) este cvasi-impracticabilă, așa că între cele mai îndepărtate puncte nu ai cum să faci mai mult de 30-40 de minute cu mașina (personală/închiriată). Așa că puteți sta oriunde, efectiv nu contează! În situația (nerecomandabilă, dar teoretic posibilă) în care vă veți deplasa exclusiv cu ajutorul transportului în comun, recomand Adamas, de unde pleacă autobuze în toate direcțiile (milosbuses.com).

O cazare în Milos și una în (sora mai mică) Kimolos?! Mda, de ce nu?! Depinde cât timp sunteți dispuși să rupeți de la Milos. Kimolos poate fi vizitată basic într-o excursie de câteva ore, dar ați avea ce face chiar mai multe zile, așa că totul depinde de feelingul personal. Noi aveam să alegem prima variantă și n-am regretat deloc (bine, poate puțin).

Eterna întrebare, care apare pe toate forumurile dedicate acestui mic Paradis: Adamas sau Pollonia? Adamas e portul principal și deci principalul nod de legătură cu continentul și cu celelalte insule. În plus, aici găsiți absolut toate facilitățile: numeroase hoteluri și pensiuni, taverne și cafenele, 2-3 mici supermarketuri, magazinașe, agenții turistice. Are și o mică plajă, în dreptul hotelului Lagada. În Adamas bate inima insulei, e locul cel mai vivant. Pollonia se află în extremitatea estică a Milosului și e mai degrabă o micuță stațiune cochetă și pașnică, cu un farmec deosebit. Are o plajă frumoasă, multe pensiuni, câteva taverne bune și un mic port de unde se pleacă spre Kimolos. Nu are supermarket! Atenție la cazările din zona Plaka - Tripiti; zona e „cocoțată” și oferă vederi frumoase asupra mării, dar străduțele sunt întortochiate și înguste, deseori nu încap 2 mașini una pe lângă alta. O variantă aparte ar fi satele de pescari – Mitakas, Mandrakia, Firopotamos – cu celebrele căsuțe colorate syrma, dintre care unele au fost transformate în studiouri de închiriat; unele pentru prețuri exorbitant de mari, altele sunt relativ accesibile.

Deși rurală și autentică, insula Milos nu e deloc o destinație ieftină. De exemplu, prima dată rezervasem o cameră dublă cu vedere la mare pe faleza din Adamas, fără mic dejun, pentru 98 euro pe noapte. Ulterior, criteriile de selecție s-au schimbat radical; nu mai țineam să ne aflăm în miezul acțiunii, ba din contră; în plus, o chicinetă ne-ar prinde foarte bine, cine știe câte terase or fi deschise și pe unde... Am anulat și am rezervat un studio în Tripiti, 60 euro/noapte, dar nici acesta n-a fost să fie (mai bine!). Cu vreo 3 săptămâni înainte de plecare, am fost rugată să anulez, căci ei nu vor deschide decât din 1 iulie.

A treia oară mi-a ieșit. După ce am ratat la mustață o căsuță syrma în Mandrakia sau în Mitakas, nu mai știu exact, am reîntâlnit o locație pe care o știam de la prima căutare, doar că atunci nu erau disponibile camere cu vedere la mare. Am rezervat fără să mai stau pe gânduri un studio sea-view pentru 8 nopți, la prețul de 534 euro, adică aproape 67 euro/noapte. Pensiunea se numește Vesleme Rooms (sau Besleme am mai întâlnit-o prin diverse surse) și se găsește în prima linie, chiar lângă plaja Pachena, în micuța localitate omonimă.

Cu siguranță, Pachena asta tot sat de pescari a fost la origine, de la balconul nostru puteam admira singura casă ce a supraviețuit (devenită casă de oaspeți), precum și ruinele alteia, ceva mai îndepărtate. În zilele noastre, Pachena însumează câteva pensiuni drăguțe și liniștite înșirate pe două străduțe paralele, alcătuind un mic cartier turistic. La ieșirea spre Pollonia se află și un bar-tavernă (Avra), cu referințe foarte bune, pe care noi însă l-am găsit închis. În partea opusă, la șosea, se află un magazinaș de brânzeturi locale; deși am avut intenția să-l vizităm, nu știu cum s-a întâmplat, însă n-am făcut-o.

Am ajuns la Vesleme cu mașina închiriată de la aeroport, chiar un pic mai devreme de ora 17 (la care ne anunțaserăm sosirea), străbătând cei 10-12 kilometri în aproximativ 15 minute. Am reperat ușor pensiunea, deși ea nu se află pe GoogleMaps, dar reținusem localizarea de pe booking, chiar în capătul vestic al Pachenei, lângă studiourile Cavalieros și Ostraco.

Am parcat în dreptul pensiunii; mult spus parcare, e un teren neamenajat, chiar un pic neprimitor la prima impresie, din cauza unor fierătanii depozitate cam aiurea. Clădirea albă cu 2 etaje, în stil cicladic, ne-a surâs însă strălucind în soarele încă fierbinte, cu toate ferestrele și ușile ei, dublate de obloane de lemn, vopsite în maro. Pe terasa generoasă de la parter se zbenguiau câțiva adolescenți, dintre ei s-a desprins o puștoaică frumușică și ne-a ieșit în întâmpinare. Era fiica proprietăresei, probabil că avea ca sarcină de serviciu, printre altele, să ne repereze.

Am ocolit terasa și am pătruns pe un hol lateral ce străbate clădirea din față până în spate; în dreapta se fac scările către etaj, pe care le-am urcat, nu înainte ca fata să se abată prin una din încăperile de la parter, să culeagă un formular. Am remarcat din mers decorațiunile nesofisticate – câteva tablouri pe pereți reprezentând imagini reale sau stilizate din insulă, câteva aglomerări de cochilii, un vas cu flori „nemuritoare” , un flacon cu dezinfectant pentru mâini. Am pătruns pe holul de la etaj, am numărat rapid 2 uși pe dreapta și alte 3 pe stânga, pe partea dinspre mare; cea din mijloc avea să fie a noastră, studioul nr. 27.

Gazda noastră ne-a descuiat ușa (cu cheie normală, atașată de un breloc) și ne-a introdus în răcoarea plăcută a studioului. De prezentat nu prea avea ce să ne prezinte, totul era la vedere și cât se poate de clar: baia în stânga, camera în față, chicineta în dreapta, balconul. Exact ca în pozele de pe net. Singurul lucru care putea să mă mai surprindă ar fi fost priveliștea de pe terasă. Și – oh, da! – a făcut-o, ne-a dat pe spate, și pe mine, și pe Tati! Albastrul electric al mării, căsuța albă din micul golf din față, plaja aurie din stânga, măturată ritmic de valuri înspumate!... Greu de redat în cuvinte...

Am revenit în cameră, domnișoara ne-a spus să completăm formularul când dorim, nu-i nicio grabă. (L-am studiat ulterior, era un formular de cazare, l-am lăsat completat pe masă și l-au recuperat ei a doua zi, în timp ce eram plecați; nimic deosebit.) Apoi s-a retras și ne-a lăsat să ne instalăm.

Evident, au urmat inspecția și sesiunea foto de rigoare. Camera este mobilată simplu și eficient, în binecunoscutul stil grecesc: pat cu noptiere, șifonier, o măsuță-toaletă cu oglindă și taburet. În colțul cu chicineta, o altă măsuță cu două scăunele, precum și dulapul de perete în care este încastrat frigiderul, chiuveta și plita electrică. Mi-a plăcut mult cadrul pe care se sprijineau patul și noptierele, construit din blocuri divers colorate de pietre vulcanice din Milos. Patul era acoperit cu saltea de bună calitate și lenjerie cu imprimeu marin, precum și cu o cuvertură ușoară bleu. Am avut 2 perne. Pe una din noptiere am găsit telecomenzile de la TV și AC și un bol cu o lumânare decorativă. Pe perete, în dreptul fiecărei noptiere, câte o priză și un set de întrerupătoare; și mai sus, două veioze micuțe.

În șifonier am găsit mai multe umerașe și un raft spațios pe care ne-am depozitat hainele, iar pe măsuța de toaletă ne aștepta uscătorul de păr. În rama oglinzii erau prinse două înscrisuri; unul referitor la parola de WiFi (care, apropos, a funcționat destul de bine pentru o insulă grecească, dar numai pe balcon, unde se afla ruterul) și altul care amintea turiștilor că rezervarea prin booking.com nu era pre-plătită, ci trebuia achitată la plecare. S-or fi pârlit, săracii...

Pe măsuța aferentă chicinetei se aflau mai multe chestii: o tavă, o cană electrică, șervețele într-un suport, scobitori, pliculețe de ceai, „pastile” de cafea pentru espresor și un bol cu zahăr. Am găsit și alte consumabile – sare, piper, ulei de măsline, oțet, ceva condimente), detergent și burete de vase, o rolă de hârtie de bucătărie. Dotări basic, dar suficiente: veselă și tacâmuri, vase de gătit. Ne-am descurcat excelent cu ce am avut pentru a ne prepara în fiecare dimineață micul dejun și în unele seri cina. În frigider ne aștepta o sticlă de apă rece, gest pe care l-am apreciat grozav la momentul respectiv.

Baia ne-a întrunit și ea toate așteptările, fiind mobilată și dotată clasic: vas de toaletă, chiuvetă, oglindă, cabină de duș tip walk-in cu uși culisante de plexiglas, coș de gunoi. Sub oglindă era o etajeră pe care am găsit un săpun solid și câte 2 flaconașe cu șampon și gel de duș. Am avut și un lighenaș și detergent de rufe, hârtie igienică suficientă (se tot suplimenta pe măsură ce o consumam), câte 2 prosoape albe, frumos mirositoare și încă unul de ieșit din duș.

Spre deosebire de alte insule grecești, aici n-am întâlnit rugămintea de a nu arunca hârtia folosită în vasul de toaletă, dar am procedat în acest sens (aveam să întâlnim pe la budele de la taverne). Aerisirea băii se face printr-o fereastră ce dă spre holul comun.

Balconul e destul de spațios, mult mai spațios decât al vecinilor. Drept mobilier, am avut o masă și 2 scaune, precum și un suport rabatabil pentru uscat rufele (am cumpărat câteva cârlige, dar cred că am fi primit fără probleme dacă i-am fi cerut gazdei noastre).

Ați înțeles deja că balconul a fost punctul forte al cazării noastre și principalul motiv pentru care am ales Vesleme! Am stat ore întregi (adunate) să admirăm întinderea mării, plaja sălbatică din apropiere, soarele apunând între insulițele din larg... Greu îmi imaginez moment mai frumos decât prima cafea degustată în acel superb decor!... Mă întorc adesea acolo – în amintire, desigur...

Am beneficiat de curățenie făcută zilnic cu simț de răspundere. Prosoapele ni s-au schimbat în fiecare zi, așternuturile la 2 zile. Totul a strălucit de curățenie, la propriu.

N-am avut parte de țânțari, deși veniserăm pregătiți cu tot felul de soluții exterminatoare. În schimb, vreo 2-3 seri, după ce s-a mai potolit vântul (în primele 2 zile a bătut ca nebunul, zi și noapte!), ne-au năpădit niște insecte zburătoare ce miroseau urât când le striveai. Au fost destul de enervante, într-o seară chiar ne-au alungat în cameră.

Aerul condiționat l-am deschis doar o dată, vreo juma’ de oră. Găseam camera destul de răcoroasă la întoarcerea din peregrinările noastre zilnice, gazda noastră avea grijă să tragă draperia albăstrie și câteodată chiar obloanele. Noaptea am dormit cu ușa de la balcon deschisă, legănați de cântecul mării.

A propos de gazde. Probabil, gazdele ideale pe care ți le-ai dori. Mereu acolo (la propriu; locuiesc la parterul proprietății), dar fără să te deranjeze câtuși de puțin. La scurtă vreme după ce am sosit, ne-a bătut la ușă Caterina, mama puștoaicei ce ne primise, ca să ne ureze și ea bun venit și să ne asigure de întreaga sa disponibilitate. Tot ea ne-a dat informații despre cele mai apropiate taverne (la Pollonia și Adamas) și supermarketuri (la Adamas). Tot pe ea am nimerit-o în ultima dimineață, când să plătim (cu cardul; se putea și cash). Ne-a întrebat dacă totul a fost ok; cum să nu fie?! Singuri în pensiune mai bine de o săptămână, cu marea la doi pași... „Mănânci, calule... ?!” Ne-a întrebat pe urmă când vrem să părăsim studioul și i-am zis că în maxim jumătate de oră, apoi ne-a asigurat că putem sta oricât, chiar și până mai după-amiază, căci nu așteptau alți turiști după noi. Am profitat de amabilitatea sa și ne-am prelungit șederea cu câteva ore, zborul nostru fiind programat în jurul orei 19. Așa cum ne-am făcut un obicei în ultimii ani, i-am dăruit gazdei noastre la despărțire un mic album cu imagini din România, împreună cu invitația de a ne vizita țara.

Vesleme Rooms a contribuit cu brio la reușita vacanței noastre – lucru de necontestat! Aș alege această cazare și a doua oară cu ochii închiși, iar acest lucru ar trebui să spună totul, căci sunt genul de turist căruia îi place mereu să schimbe, să încerce ceva nou. Știu însă că Vesleme ar îndeplini toate cerințele mele: confort și curățenie fără cusur, vedere splendidă, localizare excelentă și – nu în ultimul rând – un preț rezonabil.

---

VIZUALIZĂRI: 944 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI