Vraja lui Charles Dickens in Deventer, vechi oras hanseatic

TIPĂREȘTE

VRAJA LUI CHARLES DICKENS ÎN DEVENTER, VECHI ORAS HANSEATIC

Undeva în nord estul Olandei, în oraşul cunoscut de 500 de ani sub numele de ,,Oraşul prăjiturii’’, o fetită în zdrente, stă pe un trotuar si se protejează de frig cu o pătură, cersind bani pentru o ceasca cu ciocolata fierbinte. Un barbat înalt, cu o grimasa de om zgarcit, trece nepasator, toata lumea de pe strada, stie ca el este Scrooge Ebeneger, turistii rad si îl prind în poza, sau ca familionul meu pe camera video …scena are loc anual în orasul medieval Deventer, cu ocazia Festivalului international Charles Dickens, începand din anul 1990.

DEVENTER, VECHI ORAS HANSEATIC MEDIEVAL, READUS IN OCHII TURISMULUI OLANDEZ

Deventer, este unul din cele mai vechi orase hanseatice medievale, din provincia nordica Overijssel, în N-E Olandei, la 100 de km de Amsterdam, mergand cu trenul sau masina, avand o populatie de aproape 100 000 de locuitori. Este un orasel extrem de vechi si pitoresc, l-am batut doar cu pasul de doua ori, vara si odata iarna, el a devenit faimos datorita celor trei evenimente internationale ce au loc aici: Festivalul international Charles Dickens, pe care îl voi prezenta în finalul articolului, este spectaculos, Festivalul de teatru in papainoage din iulie, unde sper sa particip vara aceasta, si Targul de carti european Erasmus, din luna august, ce se intinde pe o lungime incredibila, de 6 km.

CINE ESTI TU, BĂTRĂNE DEVENTER?

Sa întoarcem roata timpului si sa ne oprim putin în jurul anului 765 pentru cei pasionati de istorie si povesti, ca mine.

A fost odata un calugar anglo saxon, pe nume Lebuinus, care mergea pe un drum de tara, deodata în plimbarea lui, el intoarce capul sa vada de unde a plecat. Ochii lui observa în departare un rau, ce curge printre pajistile verzi, în paralel cu drumul pe unde el a mers. Peisajul este minunat, dar calugarul a obosit, il cam dor picioarele.

Incet, el se uita la mica asezare de pe cealalta parte a raului, acolo unde locuitorii erau adunati si faceau negot. Stiind ca e nevoit sa traverseze raul, în fata sa îi apare deodata viziunea unei biserici, biserica lui, fiindca isi dorea în adancul inimii sa raspandeasca crestinismul, si chiar va reusi. Visul se va izbandi si o cripta din acea biserica poate fi vazuta si azi.

El ridica in Deventer biserica lui de lemn si dupa 200 de ani, pe acelasi loc, ea va fi inlocuita cu alta noua, de piatra, care e impresionanta si are un turn gotic, ce se vede de departe.

Desigur, biserica poarta numele de LEBUINUS si este cea mai veche din oras, frumoasa legenda pentru a începe sa intram putin in atmosfera orasului.

Istoria orasului Deventer, incepe in anul 765, micul sat devine cu timpul, un centru comercial infloritor. In 882 normanzii distrug asezarea Deventer si locuitorii sunt nevoiti sa reconstruiasca zidurile de aparare, ale caror urme se pot vedea si azi.

In anul 956, Deventer primeste drepturile de a fi oras si în 1334 un incendiu puternic distruge o mare parte din oras. In 1285, Deventer se alatura Ligii Hanseatice, ca si Kampen (vezi aici)

In secolul 14 în oras are loc o mare reforma religioasa numita, Devotio Moderna care a luat pozitie impotriva coruptiei din sanul Bisericii, iar Geert Groote, care a pus bazele acestei miscari, este fiul orasului.

In secolul 15, celebrul ERASMUS, studiaza aici la Scoala Latina, apoi în 1528 se construieste în piata mare (BRINK), Casa Cantarelor (Waag), unde se colectau taxele pentru oras.

Insa prosperitatea orasului se incheie in 1570, cand orasul e prins in diverse razboaie.

Venind mai aproape, în timpul celui de-al doilea razboi mondial, podul de pe rau este distrus.

In 1974, vechiul pod a servit ca loc de filmare pentru filmul ,,A BRIDGE TOO FAR ‘’, desi evenimentele si actiunea au loc mai la sud in orasul Arhnem.

PLIMBAREA PIETONALA PRIN DEVENTER, O ÎNTOARCERE ÎN TIMP

O plimbare vara in centrul orasului medieval, este ca o reintoarcere in timp, e tihnita si calma, ca si temperamental olandezului, din gara ajungi repede in centrul vechi, trecand pe strada imperiala, KEIZERSTRAAT.

BRINK, sau Piata Mare, împarte orasul în doua parti: orasul modern, industrial si cel vechi, care a fost renovat cu grija si conservat prin grija autoritatilor locale.

Micile magazine, cu zecile, par sa alinte trecatorul si te imbie sa le calci pragul, eu am intrat cu sorela intr-unul de maturi si perii, ca ne trebuia o matura cu coada lunga pentru curte.

In BRINK se afla ,,DE WAAG’’, adica Casa Cantarului, care a devenit azi muzeu. Este vorba de o constructie monumentala, cu o scara exterioara ciudata, ce ascunde pe o latura un cazan de cupru, cu un trecut criminal. Se zice ca un fabricant de monezi, a falsificat banii si a fost fiert de viu in uleiul incins, cazanul sta inca acolo, pentru ca nimeni sa nu mai indrazneasca sa falsifice si sa fure vreodata. Nu am facut poza cu el, ca s-a pornit subit o smiorcaiala de ploaie si am fugit intr-un pub. Tot in Brink se vede si casa ,,3 Heringi ‘’ ,,De Drie Harringen’’, construita in 1575 de un negustor bogat, azi ea este un muzeu.

Pe vremuri, Deventer nu era un loc amuzant pentru hoti, era cam sinistru daca te gandesti ca si pe cealalta latura a pietii, In ,,Bouver-Huls’’este un trotuar, langa ,,Curtea Magistratilor ‘’, cu pietre cam albastre, unde era odata ridicata o spanzuratoare.

Fantana Wilhelmina, comemoreaza constructia cu alimentare cu apa, de la sfarsitul secolului al 19 –lea, si copiii adora sa se joace in jurul ei.

Remarcam in continuare statuia lui ALBERT SCHWEIZER, medic si teolog german, laureat al premiului Nobel, care a avut legaturi cu orasul. Vedem apoi o cladire cu sase statui, ce reprezinta: credinta speranta, dragostea, prudenta, taria si modestia.

Din Bouvers-huls, pe cealalta latura a Pietei, mergem in continuare spre stanga, o luam pe strada Secarei, Rogerstraat, si vedem un cinematograf, care a fost in sec. 19 o sinagoga.

Ajungem in Bergkerk Plein, adica Piata Bisericii, unde vedem case renovate si BERGKERK, (Biserica de pe Deal), construita în sec 12-13.

Cel mai pitoresc cartier al orasului este Bergwartier, cu case originale din sec 12, renovate în sec. 20. E un usor sentiment de melancolie cand te plimbi prin aceasta zona.

Alte puncte de atractie ale orasului sunt Primaria, Turnul Monetariei si desigur Grote Kerk (Lebuinus), si minunata strada Walstraat. La nord de Grote Kerk se afla Biblioteca Ateneului, fondata in 1560, care este prima biblioteca stiintifica din Olanda.

Orice vizita in Deventer se termina la o terasa în Brink si cu o vizita la magazinul cu prajitura locala, numita Koekstad, de 500 de ani.

Deventer e si orasul heringului, care e la fel de important în traditia locala olandeza. Acum 500 de ani, orasul exporta prajiturile in schimbul heringului, adus din Norvegia. In Evul Mediu, prajiturile si pestele faceau parte din meniul zilnic al locuitorilor.

FESTIVALUL CHARLES DICKENS DIN DEVENTER, O ADEVĂRATA NEBUNIE

Cu o sambata inainte de Craciun, centrul pitoresc si vechi al orasului transforma fictiunea in realitate, sec. 19 din cartile lui Charles Dickens va invia în mod miraculous, nu numai pe strazi, dar si in casele oamenilor. 900 de artisti, ce reprezinta personajele scriitorului, se plimba pe strazi, în magazine, în case si biserici, îmbracati în costume de epoca.

Anual, la acest festival international, participa peste 100 000 de oameni, care stau la o coada nesfarsita si asteapta rabdator sa intre in oras …uneori se asteapta si trei ore, sub ochii vigilenti ai organizatorilor. Am stat si eu prinsa acum cativa ani, în mareea de haine groase, la poarta pe care scria ,,Charles Dickens ‘’, cascand gura la inceput, la niste copii pe post de hamali, care carau niste valize grele, pentru a le duce in partea cealalta a strazii, la o adresa…repede, repede, niste turisti sar din rand si se ofera sa-I ajute…. si ce sa vezi, bat la usa si nu raspunde nimeni…hamalii deghizati se intorc inapoi, spre hohotele de ras ale multimii, oare prin ce roman i-am mai vazut? ... tanti Rosa nu vrea sa-mi raspunda la intrebare, sa recunosti un personaj Dickensian, poate fi o provocare…

Si dupa ce incepi sa tremuri de frig, tu turistul, nu olandezul, caci el este calit din leagan, te servesti de la o toneta cu o ceasca de ciocolata fierbinte, cu 2 euro sau un vin fiert, pentru 2.50 euro, ori ingurgitezi un carnat in paine, daca ai nevoie de energie.

In timpul ce stai la coada, poti fi asaltat de ,,cersetori ‘’, sau de cate o familie ,,saraca ‘’, ce-ti cere bani pentru cei 20 de copii, ce mor de foame acasa.

La coada te intalnesti cu celebrul Sherlock Holmes, la brat cu consoarta, inconjurat de niste amici, poti sa juri ca este real.

,,Drumul lui Dickens ‘’ trece pe strada Waalstraat, apoi ajungi in Berkkeiplein, in Beergstraat si in final Menstraat, traseul e marcat cu indicatoare pe care scrie ,,Dickens. ’’

Nu doar actorii se imbraca in hainele sec. 19, pentru a reinvia gloria secolului, dar si locuitorii se imbraca in costume victoriene.

O turista vrea sa treaca de cordonul de fier si un ,,politist ‘’victorian o ,,trage ‘’de urechi, unde sa ne mai uitam, da uite-l si pe ticalosul de SCROOGE, dar ce credeti ca e antipatizat de public, nici pomeneala, este foarte popular si imparte autografe pe cocoasa unei babe, vaitandu-se ca nu-i place deloc frigul de afara.

Merg pe strazile impodobite cu brazi si simt miros de punch si castane coapte, undeva un domn canta la un pian hodorogit si dezacordat.

Intr-o alta secventa de ,,fim ‘’victorian, vad o vitrina intr-un magazin, pavoazata cu un val de mireasa, acolo la o masa sta Miss Havisham, din ,,Marile Sperante’’, in rochie de mireasa si saraca plange dupa iubirea pierduta.

Pe traseu, dau nas in nas cu copii orfani, cu betivi, prostituate, cersetori ce stau pe o banca sau jos pe trotuar, ma intalnesc cu oameni bogati de vita nobila, cu toata lumea tragic-comica din universul Dickensian.

Fum, fum …. aoleu, o fi vreun incendiu …. nu, e o fereastra la o casa, unde sta o stafie, ce striga in gura mare: Sroooooge! . La o usa, trei spirite il viziteaza pe zgarciob, dar el fuge repede in ,,Smuggler’s Inn’’.

Acest spectacol are si sonor muzical, strazile medievale sunt animate de o parada de scotieni, ce canta la cimpoaie, urmati de un alai de personaje, ce se plimba pe biciclete vechi, pe o singura roata.

Il vad si pe Uriah Heep, un gentilom hidos si pe bietul Micawber din David Copperfield, colind fermecata, familionul m-a parasit in vizita la niste rude, sunt prinsa intr-o atmosfera de suspans cultural, cu dorinta de a descifra cat mai multe tablouri de epoca, chemand pe tanti Rosa in ajutor.

Aud deodata bocete si plansete, trece o procesiune mortuara, cu un dric; în sicriu e un copil jelit de familie, ma ia cu frig si fug sa ma incalzesc…ma opresc în fata unui polonic de supa traditional cu mazare, iar langa mine un domn cu joben, bea un punch.

M-am distrat vazand în alt colt niste cosari, copii ce se catarau pe burlanul casei sa dea cu matura, sa curete cosurile. In concurenta cu ei, un grup de fete, cu basmale si sorturi lungi, albe, vargate, defilau pe strada si maturau, cantand. ,,Faceti loc, faceti loc, sa maturam, sa curatam ‘’…mai incolo, era un magazine cu mături.

Ce faci daca ai nevoie la toaleta, te duci intr-un scuar si dai de o budă din lemn, alba, facuta din scanduri, arata ca o cutie de lemn, are jos o gaura si vezi doua picioare si pantofi, evident ca omul e in exercitiul actiunii, dupa budigaii albi si colorati cu maro, umor dickensian, un politai supravegheaza cu fluierul obiectivul.

Distractia e pe cinste cand il vezi pe Oliver Twist ce fuge pe strada, mănănd o turma de mioare albe superbe, spre deliciul copiilor, care le mangaie tandru.

Dar ce credeti ca am terminat? v-ati patat cumva hainele de atata mancare si sos? nu-i nimic, în alt cerc, niste spalatorese iti spala hainele in cazane, direct in strada, cu mana.

E o atmosfera incredibila, dau apoi nas in nas cu doamna Gump, din ,,Martin Chuzzlewit, o figura haioasa foc, e grasa si ametita de bautura, ii cam sticlesc ochii si are in mana celebra ei umbrela.

Exista chiar si o piata de Craciun, cu 200 de tonete, poti bea o bere cu desenul lui Scrooge pe sticla, sau poti sa servesti o briosa. Toate magazinele sunt deschise, toate bisericile, lumea merge la concerte culturale, sau daca vrei sa transformi fictiunea in realitate pentru o zi, te duci sa-l vezi pe Scrooge, odihnindu-se in pace intr-un cimitir special, intr-o biserica, doar duminica noaptea …

CONCLUZIE-Cine vrea sa intre in spiritul festivalului international de la Deventer, in decembrie, sa mearga acolo sau in orice alt oras olandez, daca are ocazia.

In restul anului Deventer e vitregit turistic, in competitie cu celelalte orase olandeze, dar aici Dickens este vrajitorul care a reusit sa-l puna in topul turistic.

---

VIZUALIZĂRI: 3309 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI