Metroul din New York City - CEL MAI... Partea întâia

TIPĂREȘTE

Nu, să nu vă așteptați să scriu sau, eventual, să citiți: ”Metroul din New York City cel mai mare din lume!”. Nu, el este doar printre cele mai vechi și mai mari sisteme de transport public din lume.

Deși transportă anual mai puțini pasageri decât metrourile din Tokio, Moscova și Seul, este al șaptelea dintre cele mai aglomerate din lume, după cel din Tokio, Moscova, Beijing, Shanghai, Seul și Guangzhou.

Pe plan local, ca să zicem așa, metroul din NY transportă mai mulți călători decât toate metrourile asemănătoare din SUA, LA UN LOC. Este cel mai rapid și cel mai mare de pe continentul american! Funcționează timp de 24 de ore, 7 zile pe săptămână, 365 de zile pe an

Are, în prezent 468 de stații, dispuse pe cele 28 de linii, a căror lungime, puse cap la cap, atinge 1.355 km (de la New York până la Chicago sunt cca 1.000 km!). Linia cu cea mai mare adâncime se află la 55 m față de suprafața solului.

Peste 1,6 miliarde de călători circulă anual cu acest mijloc de transport, cu o medie de 5,3 milioane de călători în zilele de lucru (record înregistrat în anul 2005), 2,9 milioane sâmbăta și 2,2 milioane duminica. Metroul este propietatea orașului New York, încadrat în Metropolitan Transportation Authority MTA si este adiministrat și operat de New York City Transit Authority NYCTA.

Stațiile metroului sunt situate în cartierele Manhattan, Brooklyn, Queens și Bronx. Trei linii fac exepție și nu trec prin Manhattan:Franklyn Avenue Shuttle în Brooklyn, Rockaway Park Shuttle în Oueens și Brooklyn-Queens Crosstown Local care face legătura între cele 2 cartiere.

O să mă întrebați de ce un newyorkez, dacă are mașină (și cine nu are aici?!) să prefere metroul?! Sau de ce să nu prefere autobuzul?! Am văzut autobuze-hibrid - cu un motor electric și unul pe motorină, mai rentabile în exploatare, mai silențioase și mai puțin poluante!

Nu am să vă țin o pledoarie în acest sens, ci e de ajuns sî vă amintesc că New Yorkul posedă un mediu foarte urbanizat, drumul prin oraș cu mașina te costă banii dați pe benzină (2,32$ gallonul de 3,78 l)), te costă nervi în ambuteiaje (destul de frecvente chiar și pe autostrăzile care străbat cartierele), te costă timp (viteza de deplasare este destul de redusă - tot timpul ”prinzi” stopuri), iar de timpul necesar pentru a găsi un loc unde să parchezi mașina, să nici nu mai vorbim! Uneori trebuie să dai 4-5 ture ca să găsești un loc pe o stradă, cât de cât, mai aproape de locul care te interesează. Desigur mai există soluția parcărilor subterane, dacă ai norocul să dai peste vreuna prin preajmă, dar costă (6-12$ pe oră!).

Tot legat de transportul de suprafață - autobuze și trolee - vara te coci de căldură prin stații, așteptându-le, toamna sub ploi și iarna, în bătaia vântului tăios care suflă dinspre ocean, pe ninsoare, pe viscol, în ger, etc, putem adăuga că, în timpul căderilor masive de zăpadă, acesta ”cade” și atunci ce ne rămâne?! Ei da, METROUL!

În el nu te ninge, nu te plouă, vara e relativ răcoare, iarna e călduț, de mers merge (indiferent de ce vreme e afară), fără ambuteiaje, te costă mai puțin decât benzina și uzura mașinii, intervalul de așteptare a garniturilor e rezonabil, s. a. m. d.

Prin stații, dintre care unele au cîte 3 sau 4 benzi de circulație, circulă trenuri locale și exprese (care opresc numai în anumite stații mari, care sunt și centre de transfer către alte linii).

Cea mai lungă linie: ”A” 8th Av. Express Trans are 50 km(!), pornește din nordul Manhattanului și se termină la periferiile Queens-ului.

60% din totalul lungimii liniilor se află sub pământ, iar 40% la suprafață pe structuri din oțel sau fontă, viaducte de beton și terasamente, complet separate de străzi sau artere pietonale, iar intersecțiile de linii sunt separate, în plan verical, de poduri. Accesul în stațiile care deservesc aceste linii de suprafață se face pe scări sau escalatoare.

Cea mai aglomerată stație subterană este cea de la Times Square - 43th. street cu 65 milioane călători pe an. Din totalul de 468 de stații, avem 9 stații-fantomă care sunt abandonate.

ISTORIC: Cel mai vechi metrou din lume este cel din Londra. În SUA, la Boston, prima linie de metrou a fost inaugurată în 1863. După căderile masive de zăpadă din anul 1888, edilii orașului New York au ajuns la concluzia că un transport de persoane subteran nu poate fi decât benefic, avându-se în vedere că exista un precedent: linia de 95 m construită sub Broadway în Manhattan, de către Alfred Ely Beach. Deși funcțional, sistemul nu a fost extins din motive financiare și politice.

Ezitările au durat apoi până în anul 1900 când s-au început, cu adevărat, lucrările la construcția metroului newyorkez. Ele s-au realizat prin metoda ”șanțurilor” sub străzi, blocând total circulația pe ele, după executarea tunelurilor din fontă sau beton, acestea fiind acoperite. Pentru liniile aflate în sol dur (granit) sau la mare adâncime s-a folosit metoda galeriilor miniere.

Așa că la 35 de ani de la inaugurarea primei linii de transport la suprafață din New York City, în 27 octombrie 1904 ora 19.00 primarul orasului New York,George McClellan, a apăsat pe maneta care comanda punerea în mișcare a primei garnituri de metrou, O călătorie costa un cent(!), așa că în zilele următoare peste 100.000 de locuitori au folosit metroul, unii măcar din curiozitare.

Inițial metroul newyorkez avea 15 linii și 26 de stații, apoi s-au început extinderile spre Bronx, Brooklyn și în 1915 spre Queens.

Sunt 21 de magistrale cu 24 de rute, inclusiv 3 linii de navetă rapidă. Fiecare rută are o culoare reprezentând itinerariul principal din Manhattan și este etichetată ca fiind locală sau expres. În afară de acesta, fiecare linie portă un nume sau o literă.

Deși trenurile opresc în toate stațiile, în timpul nopții unele rute nu funcționează. Un sistem de lămpi globulare amplasate la intrarea din stradă te înștiințează, prin lumina verde sau roșie, dacă stația este funcțională sau nu (de ieșit poți ieși, dar nu poți intra). Pe lângă aceasta, deoarece metroul funcționează 24 de ore din 24, operațiile de întreținere și mentenanță se fac în stațiile terminale.

Harta metroului, pe care e bine s-o cumpărați cât mai repede de la chioșcurile din stații, a fost tipărită, prima oară, în 1979, actualizată în 2010 și este foarte folositoare turiștilor ca mine, deoarece străzile importante sunt indicate pe lângă stațiile de metrou pe care le deservesc și te scutește de bâjbâială.

Multe stații au mezanine care permit călătorilor să treacă de pe un peron pe altul sau la stațiile cu mai multe intrări, să poți intra prin cea care ti-e mai la îndemână și apoi, prin aceste mezanine, să poți ajunge pe peronul care te interesează.

Noi - eu și cu fiica mea, ghidul meu prin oraș - am pătruns, de obicei, în metrou prin intrarea din str. Nassau din Brooklyn. Accesul se face pe scări spre holul unde sunt instalate chioșcurile și automatele unde poți achita costul călătoriei.

Ei și am ajuns și la tarife! De la 1 cent/călătorie, prețul înițial în 1904 (Doamne ce mare și tare era dolarul atunci!), s-a trecut la 5 cenți, preț menținut până în 1948(!), când s-a majorat la 15 centi. În 1953 prețul unei călătorii a crescut la 30 cenți (apar și fisele care se schimbau periodic pe măsura schimbării tarifelor și care au fost retrase din circulație în 2003) și de atunci a crescut, cum era și normal, continuu, ajungându-se astăzi la 2,50 $ / călătorie.

În 1994 s-a introdus Metro Cardul, care din 1997 permite călătorului să plătească o singură dată pentru metrou și autobuz (în condițiile în care călătoria cu autobuzul începe în mai puțin de două ore). Inițial au fost puse în circulație carduri pentru călătorii nelimitate în 7 și 30 de zile, apoi pentru o zi sau 14 zile. Unele carduri permit transferurile între liniile de metrou diferite.

Prețul unui card pentru 7 zile - din care mi-am cumpărat și eu - este de 28$ (din 2010) și 29$ pentru călătorii nelimitate. Cel valabil pentru 30 de zile, cu titlu informativ, costă 90$ pentru 90 de călătorii și 104$ nelimitat. Mă opresc aici cu partea întâia a relatării pentru că am obosit scriind.

- va urma -

---

VIZUALIZĂRI: 3527 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI