Cuernavaca – Ciudad de la Eterna Primavera

TIPĂREȘTE

PARTEA I

Cuernavaca – oraşul eternei primăveri, sau oraşul primăverii veşnice, capitala statului Morelos, situat la aproximativ 80 km SUD de Mexico City, are o cultură de peste 3000 de ani şi numără astăzi peste 350.000 de locuitori. Denumirea veche Cuauhnahuac, care înseamnă “înconjurat de copaci”, greu de pronunţat pentru europenii care au colonizat Mexicul, a dus la modificarea treptată a acesteia, ajungând la denumirea de astăzi – Cuernavaca. Apoi, în jurul anului 1800, baronul Alexander von Humboldt – explorator, geograf, naturalist, ..., călătorind în America Centrală şi poposind aici, i-a spus - “ORAŞUL ETERNEI PRIMĂVERI”, aceasta datorită inflorescenţelor prezente tot timpul anului şi a temperaturii relativ constante.

Statul Morelos, al cărei capitală este Cuernavaca, poartă numele revoluţionarului Jose Maria Morelos, cel care a organizat şi condus Războiul de Independenţă a Mexicului, eliberatorul mexicanilor, cel care a abolit sclavia, a redat proprietăţile declarând independenţa faţă de Spania; a constituit Congresul de la Chilpancingo (Anahuac), alcătuit din conducătorii provinciilor eliberate şi a elaborat programul politico-social cuprins în documentul intitulat Sentimentos de la Nation.

Tot aici, după 100 de ani, alt revoluţionar, născut la 50 km de Cuernavaca, la Anenecuilco, cel ce spunea “LA TIERRA NO SE VENDE”, “LA TIERRA ES DE QUIEN LA TRABAJA”, (PĂMÂNTUL NU SE VINDE, PAMÂNTUL ESTE AL CELOR CE-L MUNCEŞTE) – Emiliano Zapata, avea să lupte pentru înfăptuirea reformei agrare mexicane şi înlăturarea regimului Profirio Diaz.

În Cuernavaca au avut reşedinţa împăraţi azteci dar şi personalităţi culturale, politice şi oameni de afaceri, care şi-au lăsat amprenta asupra marii metropole, despre câţiva dintre aceştia încerc să vă povestesc în cele ce urmează.

Primul contact cu “oraşul eternei primăveri” a fost deosebit. Plecaţi din România în plină iarnă, am ajuns în câteva ore pe alt tărâm, în Mexic, în plină primăvară, unde gardurile sunt îmbrăcate în verdeaţă şi flori (bougainvillea roşie, albă, cyiclam, portocalie, vişinie), copacii exotici, unii înfloriţi (tulipan, magnolia grandiflora), palmieri, pini canadieni, portocali, avocado, etc. Vremea – splendidă, dimineaţa şi seara puţin răcoare, peste zi 28-32 grade, numai bine de stat în piscină. Nu plouă pe toată perioada “iernii”, de fapt 6 luni plouă şi 6 nu. Vara, plouă torenţial câte două-trei ore pe zi apoi e soare şi cald.

Acelaşi contrast şi aici, ca în toată ţara – oameni bogaţi şi săraci, vile şi proprietăţi mari, somptuoase şi case modeste, supermarket-uri şi restaurante mari, moderne şi magazine mici şi vechi, tarabe stradale. Oamenii sunt modeşti şi deosebit de politicoşi. Gardurile sau mai bine-zis, zidurile ce împrejmuiesc proprietăţile, înalte de până la 5 m, cu cioburi de sticlă prinse în beton, la partea superioară, prevăzute cu sârmă ghimpată şi reţea electrică de protecţie cu câteva rânduri de sârmă, agenţii de pază de la unele magazine sau firme (?) înarmaţi cu puşti, echipajele de poliţie înarmate “până în dinţi”, îţi dau un fior prin şira spinării. Dar, după câteva zile ne obişnuim şi avem curajul să plecăm singuri prin oraş, la cumpărături sau să vizităm oraşul.

Magazinele mici, diferite ateliere, restaurante şi baruri cu intrarea direct de pe trotuar, dau impresia de bazar, interiorul acestora văzându-se tot, din stradă. Piaţa de legume-fructe, carne şi alte alimente e cam neîngrijită, în schimb în supermarket-uri, în restaurantele mai mari e deosebit. La fel şi servirea. Sunt foarte atenţi cu clienţii şi în toate restaurantele, servesc ceva de mâncare ”din partea casei”, chiar înainte de a lua comanda.

Zona centrală este plină de magazine cu articole de artă tradiţională mexicană şi suveniruri, dar şi vânzători stradali ce îşi întind marfa chiar pe caldarâm. Pe o străduţă zeci de vânzători de cărţi, un adevărat anticariat. În piaţa de artizanat, ceramica specifică, picturile, dar şi articolele de îmbrăcăminte tradiţională sunt impresionante. Preţurile sunt foarte accesibile, în plus se poate negocia şi foarte uşor se obţine un preţ mai mic. Picturile, realizate pe un material confecţionat din plante, reprezintă scene din viaţa cotidiană a comunităţii, animale sau păsări cu diferite semnificaţii, dar şi foarte multe calendare aztece, scene şi personaje din mitologia mexicană.

Piaţa centrală, situată în faţa Palatului Guvernatorului, este loc de joacă pentru copii, de relaxare pentru vârstnici, dar şi locul unde se adună mariacii în aşteaptarea clienţilor în vederea încheierii vreunui contract pentru fieste, nunţi, sau alte evenimente. Tot aici, seara, pe un “ring” din apropierea restaurantului Los Arcos, câteva perechi trecute de a doua tinereţe încântă trecătorii cu dansurile specifice mexicane.

Bulevardele largi, cu verdeaţă multă şi flori, sunt foarte aglomerate, însă traficul se desfăşoară foarte bine, şoferii înţelegându-se de multe ori ”din priviri”. Străzile laterale, multe din ele acoperite aproape în totalitate de coroanele masivilor copaci plantaţi pe trotuare sau în interiorul proprietăţilor, sunt ceva mai liniştite.

Obiectivele turistice principale sunt dispuse în centrul localităţii la distanţe relativ mici, despre acestea urmând să scriu în alt review şi pentru a ataşa cât mai multe poze.

---

VIZUALIZĂRI: 2074 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI