Cu drag despre Lefkada

TIPĂREȘTE

Cu drag, vreau sa va povestesc despre Lefkada. La aproximativ 4 saptamani de la intoarcerea din acest paradis, inca ii simt mireasma si ii aud valurile.

Punct de plecare: Timisoara. Autocar, 7 nopti, mult prea putine in cele din urma. Am plecat Luni, ora 12:00, am ajuns Marti, ora 9:30 pe insula, undeva in jurul orei 10:30 la hotel. Am fost cazati in Nidri, hotel Oscar, despre care am deja un review separat.

Drumul pana acolo... alles gute, exceptie facand timpul petrecut in vama, prea lung tinand cont de nerabdarea de la plecare, si de tristetea de la intoarcere. Am strabatut Serbia si Bulgaria, deci am stat destul atat in vama sarbilor, cat si in cea a bulgarilor. La intrare in Grecia nu am intampinat aceasta problema.

Ziua 1:

Perfecta. Dupa o noapte nedormita pe drum, prima imagine a insulei mi-a alungat oboseala atat de departe, incat nu a mai revenit pe tot parcursul vacantei. Aveam check-in-ul in jurul orei 12, asa ca am cautat un loc sa luam micul dejun lasand bagajele in receptia hotelului. Hmm, dar oare suntem "incepatori" in ale Greciei si nu stim ca localnicii nu se trezesc atat de devreme? Asa ca dupa o cautare in zadar a unui local unde sa servim vestitul "pita gyros", sau macar un English breakfast, am renuntat in detrimentul unui fast food, printre putinele deschise. Nicio problema!

Suntem in Lefkada si admiram Nidri, o statiune ingrijita, in special pe faleza, destul de vie inca de la primele ore ale zilei si cu un port plin de ambarcatiuni aflate parca la un concurs de "Miss Univers for Boats".

Am facut check-in-ul rapid, ne-am pregatit si am plecat spre plaja. Plaja din Nidri e ok, destul de aglomerata uneori si cu o intrare in apa abrupta pe alocuri, si mai lina in alte locuri. Apa a fost destul de rece, din cauza ploii ce cazuse cu o zi inainte. Dupa mult asteptata baie in Marea Ionica, am plecat in cautarea unor centre de inchirieri auto. Am ales VitaCar, in urma unor recenzii pozitive citite anterior dar si datorita procesului foarte simplu de inchiriere. Am gasit cel mai bun pret acolo, 45 €/zi, clasa C, cinci pasageri, pentru 3 zile. In doua minute am platit un avans si am semnat un fel de contract, administratorul fiind o persoana foarte prietenoasa.

Spre seara ne-am indreptat atentia catre tavernele aflate pe faleza. Am ales taverna Mamma Mia si am ramas putin dezamagiti dar eh, nimic grav. Am servit un souvlaki destul de sec, fara un gust deosebit, la pretul de 12 €. Am mancat souvlaki mult mai bun! Preturile tavernei sunt destul de mari. Am parasit localul cu o pofta de dulce, si ne-am lasat pe mana fetelor care stiau o cofetarie "perfecta" dintr-un concediu anterior. Jur ca incerc sa imi amintesc numele, dar nu imi iese. E undeva pe strada principala a statiunii, in apropiere de hotel Oscar, pe partea dreapta pe sensul de mers spre Vasiliki. Na, o recomand si eu! O inghetata bestiala si alte prajituri bestiale, plus multe alte chestii.

Seara se incheie pe terasa hotelului, langa poolbar.

Ziua 2: Paralia Kathisma

Dupa un mic dejun servit devreme, la ora 9 eram in fata agentiei pentru a prelua masina inchiriata. Din nou totul simplu, in 5 minute aveam un Fiat Qubo curat, spatios, cu AC functionabil dar cu un motor cam mic.

Am pornit asadar spre prima destinatie, plaja Kathisma. Totodata acesta a fost si momentul in care am facut cunostinta cu stilul de condus al grecilor, relaxat si fara claxoane, dar imprevizibil!! Cand vor sa parcheze de obicei pun avariile, iar acela e momentul in care tu ca individ aflat la volan, trebuie sa ti cont de faptul ca s-ar putea sa parcheze pe dreapta, pe stanga, doar putin pe dreapta, doar putin pe stanga, pe mijlocul soselei, etc.

In sfarsit, ajungem la plaja Kathisma dupa un traseu usor de intuit si fara GPS, cu ajutorul indicatoarelor. Ne asteapta o apa calma, cu un albastru foarte frumos, poate totusi nu turcoazul acela vazut de mine in pozele fetelor ce se aflau aici a doua oare deja. Culoarea se schimba insa dupa masa, cand soarele ii confera un albastru ireal de frumos.

Personal am petrecut mai mult timp in capatul plajei inspre Agios Nikitas, unde, dupa ce treci pe sub o stanca te intampina un peisaj de vis, cu apa incredibil de frumoase si stanci inalte ce o completeaza. Nu mai tin exact minte costul unui sezlong, dar cred ca era in jur de 4 euro, deci 8 euro/umbrela/doua sezlonguri.

Ziua se sfarseste bine, la taverna El Greko. Recomandam pastele Carbonara de aici! Eu am servit costite de miel, pe care le recomand de asemenea. Preturi: paste - 8 euro, costite de miel - 12 euro, bere draft - 2 euro, bere la sticla - 3,5 euro.

Ziua 3: Paralia Porto Katsiki

Dupa micul dejun am parasit hotelul cu destinatia Porto Katsiki, urmand traseul Nidri-Vasiliki - Agios Petros - Komilio - Dragano - Athani - Porto Katsiki. Drumul e ok, exceptand cateva curbe foarte stranse. Am ajuns in parcarea plajei, am platit cei 5 euro si am inceput sa coboram. Peisajul de sus iti taie respiratia. Apa avea o culoare superba iar muntele ii continua frumusetea. Scarile sunt usor de coborat, nu prea multe la numar.

Am ales sa stam in cel mai indepartat colt al plajei, pentru umbra si pentru evitarea aglomeratiei. Recomand acel colt al plajei, apa e mai frumoasa in zona respectiva si e completata de cateva stanci ce ii confera un aspect si mai unic. Pe plaja coboara personalul unui local pentru a prelua comenzi, insa probabil doar pe o anumita portiune a plajei. Eu nu i-am vazut venind spre capatul plajei. Am petrecut aici cea mai frumoasa zi a vacantei, Porto Katsiki devenind "my number one"!

La intoarcere am facut un popas la taverna "Greco Levante", pe care o recomand fara doar si poate. Are o terasa amenajata in spirit grecesc, pe marginea soselei, cu vedere la mare. Preturile sunt bune si mancarea este delicioasa. O sa atasez cateva poze.

Am incheiat ziua prin agitata statiune Nidri, la taverna Nick The Greek. Proasta alegere insa, deoarece am asteptat enorm de mult dupa o mancare fara gust si plina de ulei. Am compensat printr-un cheescake, la cofetaria al carui nume nu mi-l amintesc.

Ziua 4: Agiofili

Am pornit dimineata spre Agiofili, pe un drum relativ scurt ca distanta. Am ales sa mergem cu masina in detrimentul taxi boat-ului din Vasiliki. Drumul din Vasiliki este unul foarte prost, pietruit, cu denivelari si mers in treapta 1. Din fericire distanta Vasiliki - Agiofili este scurta, si dupa cam 10-15 minute am ajuns in parcarea plajei. Din nou, taxa de 5 euro.

Plaja din Agiofili este exact ca in poze, cu exact aceleasi culori frumoase mai ales vazuta de sus. Partea proasta este legata de marimea plajei, aceasta fiind destul de scurta, fara umbra si aglomerata dupa ora 11. In schimb este un loc perfect pentru snorkeling!! Parca nu imi venea sa cred, cum inotam langa un banc de pesti atat de mari care nu se speriau si nu plecau nici daca te aruncai in mijlocul lor. La un moment dat am intrat in apa cu biscuiti intr-un pumn, si chipsuri in celalalt pumn. Cand i-am deschis am fost pur si simplu "devorat"! Au sarit atat de multi inspre mainile mele, incat cu putin noroc puteam sa ii prind cu mana.

Pe la ora 15:00 am ales sa parasim plaja, din cauza faptului ca soarele ardea rau de tot iar umbra era pe nicaieri. Am mai vizitat totusi o destinatie in ziua respectiva, capitala insulei, Lefkada Town.

Seara am predat masina la centrul de inchirieri la fel de simplu ca in momentul inchirierii, fara prea multe intrebari si fara hartii inutile. La un moment dat l-am rugat sa verifice nivelul benzinei din rezervor deoarece uitase complet, sau pur si simplu nu era interesat. Am incheiat cu un prietenos "See you soon my friend! ".

Cum nu eram hotarati unde sa mancam, mi-am amintit eu de o taverna de care mai citisem aici in prealabil, numita "Familia". Zis si facut, o gasim repede pe strada principala si ne asezam la masa. Ne intampina cel mai prietenos ospatar din Lefkada, vorbitor de limba romana, un tip foarte politicos si bine intentionat. E baiatul proprietarilor, si ei vorbitori de limba romana. Aici am mancat cea mai buna mancare din Nidri, la cele mai bune preturi si cu cele mai mari portii!!! Atat de buna a fost mancarea, incat am revenit in alte doua seri + inca odata la amiaza. Aici am gasit si ciorba, de care ne era atat de dor. Il recomand cu mare drag, probabil o sa fac si un review separat pentru aceasta taverna. Am fost nevoiti sa facem rezervare pentru urmatoarele seri, atat de aglomerat era uneori.

Ziua 5:7 Islands Cruises

Probabil s-a scris deja destul despre aceasta croaziera, asa ca nu o sa intru in detalii. Precizez doar ca am ales albastrul in loc de rosu, asa ca am mers cu Makedonia Palace si nu cu Eptanisos. Per total totul a fost ok, exceptie facand faptul ca a doua zi nu am mai prins The White Party, pentru care nu am platit nimic deoarce alesesem sa mergem in croaziera cu Makedonia Palace. Am primit o informatie eronata, si in loc de ora 21:00, vasul a parasit portul la ora 20:30. Tare dezamagiti am mai fost...

Ziua 6: Distractie in Nidri

Dupa cateva incercari esuate de a inchiria un ATV, ne-am cam saturat asa ca am ales sa inchiriez un scuter pentru 15 €/zi. Nu eram hotarat deloc sa fac asta, deoarece nu mai folosisem unul niciodata, insa cum le vedeai la tot pasul imi spuneam ca nu poate fi atat de greu. In primii kilometri pana la hotel eram aproape sa cad la fiecare metru :). In cele din urma am prins atat de mult curaj incat am mers pana aproape de cascada Dimosari, apoi pe drumul ce inconjoara insula, prin statiune printre oameni, etc. Sa mergi pe scuter prin Lefkada mi se pare acum atat de frumos, incat as inchiria unul pe o saptamana! L-am alimentat de 5 € si mi-a curs benzina din rezervor!

Ziua 7: Distractie in Nidri partea a doua

Ne-am urcat pe "motoare" dis de dimineata si am ales ca destinatie statiunile din apropriere, Perigiali si Nikiana. Voiam sa petrecem cateva ore pe plajele acestora, insa cum nu erau mai atragatoare decat cea din Nidri, ne-am multumit doar cu o plimbare.

Ne-am intors in Nidri cu gandul de a incerca ceva cu mai multa adrenalina. Am ales canapeaua trasa de speed boat, doar noi baietii, deoarece fetele pareau putin speriate de idee. Mai tarziu am inteles ca au luat decizia corecta. Asadar am platit 20 €/persoana, ne-am luat vestele de salvare si ne-am "imbarcat", tinandu-ne strans de manerele canapelei. Dupa o pornire in viteza, am simtit primele picaturi de adrenalina inca din primele viraje. Dupa inca cativa zeci de metri, aveam asa viteza incat practic fundul iti era mai mult in aer decat pe canapea, partenerul tau de distractie devenea un zid de care te loveai non stop, iar in anumite momente barca accelera atat de puternic incat toata canapeaua era in aer si te zdruncina puternic cand se lovea din nou de valuri. Ma tineam atat de strans incat ma gandeam cum ar fi sarit fetele in apa daca ar fi hotarat sa participe la distractie, inca din primele minute. La final, aveam mainile aproape de sange, atat de strans am fost nevoit sa ma tin incat sa nu "decolez fortat". As repeta insa experienta oricand!

Spre seara am ales sa urcam intr-un punct cu o vedere splendida asupra statiunii si a golfului, pe o sosea buna dar destul de ingusta, spre satul Vavkeri. Am incheiat ziua la taverna Familia, din nou.

Ziua 8: Trista, nimic de zis, plecare.

Probabil am omis multe informatii, insa sunt atat de multe incat nu mi le amintesc. Recomand insa cu drag Lefkada si o sa ma intorc acolo curand!! Este salbatica, curata, frumoasa, cu o apa deosebita, munti foarte inalti, drumuri ce ofera peisaje unice, etc. Abia astept urmatorul concediu acolo, care sigur va depasi 7 nopti!

---

VIZUALIZĂRI: 6557 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI