In Lefkada cu autocarul din Salaj

TIPĂREȘTE

Pentru prima data, dupa multa vreme, am avut curajul sa organizez orbeste, as putea spune, primul concediu impreuna cu prietenul meu, tocmai in Grecia. Nu mai fusesem in Grecia, si nicaieri in afara tarii, in vacanta.

Inainte cu un an de la data plecarii am cautat impresii pe AmFostAcolo, pe site-uri straine, pe la agentii, ne-am anticipat bugetul de vacanta (foarte limitat) si am hotarat sa mergem in Lefkada, cu autocarul. Nu am gasit nicaieri in zona Salajului agentii care sa ofere transport pana in Lefkada... dar am gasit tocmai in Constanta, pe net, un om minunat la inceput de drum, care a reusit sa ne rezolve 4 transferuri cu autocarul in aceeasi zi... Cluj, Oradea, Arad si Timisoara. (la un pret infim, 110 euro de persoana dus - intors Cluj Napoca - Lefkada).

Am plecat in data de 29 august pe la 3 noaptea din Zalau spre Cluj unde, la ora 5 dimineata aveam un microbus spre Oradea. Din Oradea am prins un autocar spre Arad. Din Arad unul spre Timisoara, apoi in Timisoara ne-am urcat in autocarul de Lefkada. Totul a durat in jur de 9 ore, cu tot cu asteptarea intre transferuri. Din Timisoara pana in Lefkada am facut inca vreo 21 de ore cu totul. Am oprit in vame si am facut pauza de o jumatate de ora la fiecare 2 sau 3 ore. Am oprit in apropiere de Dimitrovgrad in Serbia, de unde am luat tigari foarte ieftine. Un alt loc de mentionat este magazinul de dulciuri si ulei de masline din Sandanski, Bulgaria. Sunt extrem de iefine si va puteti scoate usor la intoarcere daca ati uitat sa luati vreun suvenir.

Desi a durat mai mult, a doua parte a drumului nu mi s-a parut atat de obositoare ca prima (la noi in tara). Daca optati pentru mersul cu autocarul pe asa distanta lunga, va recomand calduros sa nu dormiti cu o noapte inainte. Astfel s-ar putea sa dormiti aproape tot drumul si sa treaca timpul mai repede. Noi asa am facut. :)

A doua zi dimineata, in jur de ora 8, am ajuns in Lefkada Town, capitala insulei, dupa ce am trecut prin frumosul tunel subacvatic ce leaga insula de continent. Noi doi am fost singurii care au coborat acolo, restul indreptandu-se spre Nydri. La coborare am avut primul soc... picioarele ne erau atat de umflate incat ma intrebam cum de mai incap in tenesi. Am baut cate o cafea, am facut ceva cumparaturi marunte la un supermarket si am plecat spre autogara, cu Gps-ul activat pe telefon. De acolo am primit un ghid cu programul autobuzelor... foarte draguta si utila ideea. Si in scurt timp am ajuns in Nikiana, destinatia noastra finala, unde rezervasem pe net un studio, la Matina Studios.

In Nikiana am zarit, pentru prima data in mare, pete de albastru azuriu, apa era atat de curata incat se vedea fundul marii la o distanta considerabila. Malul era marginit de pini inalti, maslini si smochini incarcati cu fructe. Amplasată la poalele muntelui Skaros, Nikiana este o statiune linistita, lipsita de viata de noapte, insa bogata in turisti care cauta odihna si relaxare. Cand am fost noi erau 2 supermarket-uri, cateva restaurante si cafenele si vreo doua magazine de suveniruri. Dar portul Nydri, locul cel mai animat de pe insula, este la doar 5-6 km de Nikiana. Plaja este mica, cu pietricele foarte frumoase (sa va luati papucei de plaja), panta lina de intrare in apa, neamenajata dar curata, aproape de sosea, cu o apa extrem de limpede.

Proprietarul studioului in care ne-am cazat, (cu foarte mari emotii ce-i drept, ), Angelo, ne-a asteptat cu apa rece si smochine proaspete. El si sotia lui, pensionari amandoi, ne-au primit cu bratele deschise, foarte amabili si zambitori. El vorbea putina engleza, ea deloc, dar ne-am inteles de minune. Tot timpul cat am stat acolo ne-au respectat intimitatea, ne-au intrebat zilnic daca avem nevoie de ceva, femeia de serviciu urmarea cand plecam pentru a nu ne deranja cu maturatul si schimbatul lenjeriei de pat. Am ramas impresionati de conditii tinand cont ca am platit 175 de euro impreuna pentru 7 nopti. (asta datorita cutremurului din 2015 care a speriat putin turistii). Proprietatea avea o gradina superba, plina de arbusti si pomi fructiferi, iar seara aceasta se umplea de parfumul florilor si al marii. Plaja era destul de aproape insa cel mai mult ne-a bucurat linistea din timpul noptii. La plecare, Angelo s-a oferit sa ne duca cu masina la Nydri, locul de unde urma sa luam autocarul spre Romania. Am promis sa ne intoarcem candva, cu o ladita de rosii de gradina pentru Matina si o sticla de palinca autentica. (Rosiile din grecia sunt niste mingi de cauciuc cu gust de pesticide iar ouzo... nu prea pe gustul nostru).

Nedispunand de o masina si nedorind sa inchiriem una, am fost dependenti tot timpul de mersul cu autobuzul, lucru deloc neplacut... de la o plaja la alta urmaream peisajele fantastice, livezile de maslini, casutele foarte ordonate si oamenii parca mai relaxati si neatinsi de vreme. Taxatorul de bilete vorbea o engleza curata, era foarte dispus sa ne dea indicatii cu locurile care merita vazute. In fiecare autobuz in care am intrat am avut aer conditionat. Soferul era extrem de calm desi facea cate o manevra in trafic de-mi statea inima in loc... cred ca in Romania n-ar fi supravietuit mult. Biletele de autobuz erau ieftine... am platit cel mai mult 3,5 euro de persoana de la Nikiana la Kathisma. Si a meritat fiecare cent, poate chiar mai mult.

Lefkada are acea frumusete izbitoare, exotica, salbatica, de care ne loveam la orice pas... si de fiecare data cand zaream marea printre coroanele copacilor zambeam instantaneu... era un sentiment pe care nu il puteam controla. Lefkada nu prea are plaje amenajate, cele mai multe sunt retrase, unele greu accesibile, altele doar de pe apa (neaparat sa luati o croaziera daca ajungeti acolo, costa 25 - 35 de euro de persoana). Nu mi-am putut imagina ca poate exista in realitate o asemenea culoare de apa... pur si simplu marea era mai albastra decat cerul!!! Iar acele pietricele albe perfecte, sau colorate si ovale care imbracau plajele... am luat cu noi un sfert de troler acasa. Parca si acum simt acel miros de conifere, ierburi aromatice si mare, toate la un loc... niste senzatii care nu se pot descrie in cuvinte.

Cel mai mare regret al meu este ca nu am apucat sa mergem la plaja Porto Katsiki. Am luat o croaziera intr-una din zile si, datorita numarului mare de turisti de pe plaja, vaporasul nu a putut sa acosteze. Am inotat in larg insa, si parca nu mi-a ajuns. Pentru acest lucru o sa ne intoarcem candva acolo. Egremni cred ca este cea mai distractiva plaja pe care am fost in Lefkada. Valurile nu erau prea inalte, dar aveau atata forta incat nu puteam iesi din apa, si radeam toti si tipam ca niste copii, apucam sa facem un pas cand iar ne trageau inapoi. Si cand ne trageau in larg totul se linistea, parca acolo trebuia sa fim si nicaieri altundeva. Da... intr-adevar, in Lefkada, daca nu stii sa inoti, pierzi toata distractia.

Va recomand cu drag, daca nu ati fost pana acum, sa nu ezitati... este cel mai apropiat loc de paradis pe care l-am vazut vreodata. Preturile sunt foarte mici comparativ cu alte destinatii, plajele nu sunt foarte aglomerate (in 2 septembrie pe plaja Milos eram in jur de 30 de turisti), ideal ar fi sa aveti o masina, dar si cu autocarul a fost suportabil. In speranta ca am fost cat de cat coerenta, va multumesc pentru rabdarea de a citi aceste randuri si va doresc rezervari placute ale vacantelor urmatoare (nu de alta, dar acum e momentul). :)

---

VIZUALIZĂRI: 4645 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI